Ciprian Ciucu a declarat duminică seara că nu intenționează să candideze la alegerile prezidențiale și că nu își dorește să preia conducerea PNL, subliniind că prioritatea sa este mandatul de primar al Capitalei.

Invitat la Antena 3 CNN, Ciucu a afirmat că își dorește să rămână concentrat pe administrația locală pe termen lung. „Nu voi candida, vreau să-mi dedic viața mai mult de patru ani orașului nostru, Bucureștiul. Este cea mai mare onoare”, a declarat acesta.

Liberalul a respins ferm orice scenariu privind o eventuală candidatură la președinția României sau la șefia PNL. „Nu mă văd președintele României. Nu vreau să fiu președintele României sau președintele PNL”, a precizat Ciucu.

Declarațiile vin în contextul speculațiilor politice apărute după victoria sa în alegerile pentru Primăria Capitalei.

Marcel Ciolacu a câștigat detașat președinția Consiliului Județean Buzău, potrivit rezultatelor finale centralizate din toate cele 424 de secții de votare.

Fostul lider PSD a obținut 44.767 de voturi, echivalentul a 51,97%, surclasându-și contracandidații. Pe locul al doilea s-a situat candidatul AUR, Ștefăniță-Alin Avrămescu, cu 23.288 voturi (27,03%).

Candidatul Alianței PNL–USR, Mihai-Răzvan Moraru, a avut 9.527 voturi (11,06%), urmat de independentul Silviu Iordache, cu 4.533 voturi (5,26%). Ceilalți patru candidați – Dogaru Aurel, Pană Gheorghe-Gabriel, Brînzea Dragoș-Eugen și Budescu Mihai – au primit fiecare sub 1,4% din voturi.
În total, 86.146 de alegători s-au prezentat la urne pentru a-și alege președintele Consiliului Județean Buzău.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a recunoscut în noaptea de luni spre marți înfrângerea candidatului social-democrat la alegerile pentru Primăria Capitalei și l-a felicitat pe liberalul Ciprian Ciucu, câștigătorul scrutinului conform rezultatelor parțiale.

„Bucureștenii au decis, Ciprian Ciucu este în mod evident noul primar general. Îl felicit și îi urez succes. Nu ai cum să consideri că locul trei este o victorie. Evident, este o înfrângere”, a declarat Grindeanu, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul PSD.

Liderul PSD a anunțat că partidul va realiza o analiză internă privind rezultatele din Capitală, dar a subliniat că scorul politic obținut reprezintă „o bază bună de repornire” pentru organizația București.
Grindeanu a comentat și rezultatele din alte localități în care au avut loc alegeri, afirmând că PSD a câștigat 12 dintre cele 14 scrutine: „Niciun nume de la AUR sau de la USR, eu cred că spune ceva acest lucru”.

Candidatul PSD la Primăria Capitalei, Daniel Băluță, și-a recunoscut și el înfrângerea. „Mulțumesc tuturor celor care m-ați sprijinit în ultimele săptămâni și mi-ați acordat încrederea voastră! Rămânem împreună și continuăm să muncim pentru Sectorul 4 și pentru întregul București”, a transmis el.
Potrivit rezultatelor parțiale, Ciprian Ciucu (PNL) a obținut peste 36% din voturi, fiind urmat de independenta Anca Alexandrescu (peste 21%), și de candidatul PSD, Daniel Băluță (peste 20%).

Biroul Electoral Central a anunțat rezultatele finale ale alegerilor pentru Primăria Municipiului București, confirmând victoria candidatului PNL, Ciprian Ciucu, care a obținut 211.562 de voturi, reprezentând 36,16% din totalul sufragiilor exprimate.

Pe locul al doilea s-a clasat Anca Alexandrescu, candidata alianței „Dreptate pentru București”, cu 128.405 voturi (21,94%), rezultat considerat surpriza acestui scrutin. Clasarea sa contrazice estimările exit-poll, dar și un sondaj INSCOP, care îl indicau pe candidatul PSD, Daniel Băluță, drept principalul contracandidat al lui Ciucu.

Daniel Băluță s-a clasat pe poziția a treia, obținând 120.001 voturi, ceea ce reprezintă 20,51% din total.

După anunțarea rezultatului final, premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj public de felicitare noului primar general al Capitalei.

„Felicitări, Ciprian Ciucu! Prin competența probată la Primăria Sectorului 6, prin integritatea dovedită în acești ani și prin atașamentul față de București, sunt convins că va schimba fața Capitalei. Mulțumesc cetățenilor din București pentru sprijinul acordat! Voi colabora cu Ciprian Ciucu și cu primarii de sectoare pentru rezolvarea problemelor ce țin și de Guvern. Respect!”, a transmis premierul.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri că nu o va demite pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, în legătură cu criza de apă din județul Prahova. Șeful Executivului a solicitat însă un raport complet asupra situației până miercuri, pentru identificarea responsabililor.

Bolojan a declarat că un ministru nu poate fi tras la răspundere pentru deciziile eronate luate de persoane din subordine care au atribuții clare.

Criza a izbucnit duminică, 30 noiembrie, când alimentarea cu apă a fost sistată în mai multe localități din Prahova – Câmpina, Cornu, Breaza, Bănești, Poiana Câmpina, Șotrile, Telega și Valea Doftanei – din cauza turbidității ridicate înregistrate în lacul de acumulare Paltinu. Populația a fost ulterior aprovizionată cu apă îmbuteliată. Peste 100.000 de persoane sunt afectate.

Situația a generat tensiuni politice. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a criticat Apele Române pentru lipsa de anticipare a fenomenelor care au dus la creșterea turbidității, considerând acest lucru o dovadă de lipsă de profesionalism.
Partidul Social-Democrat a cerut demisia ministrei.

Biroul Electoral al Municipiului București a decis, joi, retragerea de pe internet a unui videoclip realizat în incinta Palatului Cotroceni, în care apar primarul general Nicușor Dan, președintele USR Cătălin Drulă și europarlamentarul Vlad Voiculescu. Potrivit hotărârii, înregistrarea are caracter electoral și a fost produsă într-un spațiu instituțional al statului, situație considerată neconformă cu regulile privind utilizarea resurselor publice în campanie.

Clipul a fost publicat inițial pe rețelele sociale de Vlad Voiculescu, fiind ulterior preluat de USR și de mai mulți lideri ai partidului. Materialul video a generat controverse în spațiul public, fiind interpretat drept un mesaj de susținere electorală pentru candidatul USR la Primăria Capitalei.

În decizia sa, Biroul Electoral de Circumscripție București a apreciat că filmarea constituie un mesaj electoral cu impact direct asupra competiției pentru Primăria Municipiului București, unde Cătălin Drulă se confruntă cu candidatul PNL, Ciprian Ciucu. Utilizarea Palatului Cotroceni ca fundal pentru un material cu miză electorală a fost considerată o încălcare a normelor privind neutralitatea instituțiilor publice.
În videoclip, cei trei discută despre urbanismul din București și critică organizația PNL București pentru lipsa de sprijin în perioada 2020–2022 în privința suspendării abuzurilor urbanistice din Capitală.
Ca urmare a deciziei BEMB, clipul urmează să fie eliminat de pe rețelele sociale și din mediul online.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a discutat la Viena cu omologul austriac, Wolfgang Hattmannsdorfer, despre consolidarea interconectărilor energetice regionale și despre proiectele strategice ale României, între care investiția Neptun Deep ocupă un rol central.

În cadrul vizitei oficiale în Austria, Bogdan Ivan a participat, alături de premierul Ilie Bolojan și delegația României, la întâlniri cu cancelarul austriac Christian Stocker și cu ministrul Energiei. Discuțiile s-au axat pe modalitățile prin care România își poate întări poziția energetică în regiune și poate atrage investiții majore.

„Neptun Deep este punctul-cheie: OMV Petrom și Romgaz lucrează împreună la investiția care poate transforma România într-un pol de stabilitate energetică la nivel european. Am insistat pe îmbunătățirea interconectărilor energetice, în special a celor electrice, în regiunea noastră. Prețurile nu pot scădea fără o integrare reală a infrastructurii”, a transmis ministrul pe Facebook.

Potrivit lui Bogdan Ivan, oficialii austrieci și-au exprimat interesul pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale și au reconfirmat sprijinul Austriei pentru aderarea României la OCDE.
„Obiectivul meu rămâne clar: energie accesibilă pentru populație, prețuri competitive pentru companii și o Românie puternică în arhitectura energetică europeană”, a precizat ministrul Energiei.

Deputatul PSD Marius Constantin Budăi cere publicarea valorii totale a ajutoarelor oferite de România Ucrainei, afirmând că este „un drept fundamental al cetățenilor” să știe cum au fost cheltuiți banii publici.

Într-o postare pe rețelele sociale, Budăi critică lipsa de transparență a autorităților și susține că secretizarea sumelor alimentează suspiciuni privind eventuale nereguli sau valori mai mari decât cele reale.

„Este vorba de bani colectați din taxele și impozitele românilor. Cetățenii au dreptul să știe ce s-a întâmplat cu banii lor”, spune acesta, adăugând că „secretomania este greu de explicat”.
Budăi îi acuză pe reprezentanții USR și foștii responsabili din Ministerul Apărării și al Afacerilor Externe că se ascund în spatele „secretului militar”, în timp ce alte state – inclusiv SUA – au publicat liste detaliate ale ajutoarelor acordate Ucrainei.

„Unde vă este transparența, pe care ați invocat-o de atâtea ori în opoziție?”, întreabă parlamentarul, solicitând Guvernului și instituțiilor responsabile clarificarea situației.

Președintele României Nicușor Dan a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului, avertizând că, în forma actuală, actul normativ conține prevederi neclare și riscă să genereze abuzuri.

Șeful statului a subliniat că România are obligația de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare, însă a atras atenția că această misiune trebuie îndeplinită prin legi „clare, previzibile și echilibrate”.

„În caz contrar, riscăm efectul opus: amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului”, se arată în mesajul transmis de Nicușor Dan.

Potrivit președintelui, unele articole ale legii sunt insuficient definite și pot fi interpretate abuziv, existând riscul ca persoane fără legătură cu extremismul să fie incriminate. Un exemplu invocat este prevederea care stabilește pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face distincția între propaganda extremistă și opere literare sau texte istorice.

„România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, a transmis șeful statului.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat suplimentarea ajutoarelor către localitățile din Prahova și Dâmbovița afectate de întreruperea alimentării cu apă potabilă, generată de lucrările hidrotehnice de la acumularea Paltinu și de deteriorarea calității apei brute.

Potrivit hotărârii, noi cantități de apă potabilă sunt scoase din rezervele de stat ca ajutor umanitar gratuit, în vederea „asigurării condițiilor minime de trai ale populației” din zonele afectate. Transportul va fi realizat de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, iar distribuirea către locuitori va fi asigurată de autoritățile locale și structurile pentru situații de urgență din cele două județe.

âProblemele au apărut în contextul lucrărilor programate la barajul Paltinu, care au determinat scăderea nivelului apei în acumulare, în paralel cu fenomene hidrologice ce au dus la creșterea turbidității și a volumului de aluviuni. Aceste elemente au afectat calitatea apei brute, ceea ce a impus întreruperea furnizării apei potabile în 12 localități din Prahova și una din Dâmbovița.
CNSU precizează că măsurile adoptate urmăresc „asigurarea continuității sprijinului pentru populația afectată și gestionarea eficientă a situației create până la restabilirea, în condiții de siguranță, a alimentării cu apă potabilă”. Decizia completează sprijinul deja acordat, primele cantități de apă fiind distribuite începând cu 30 noiembrie 2025.
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) estimează că alimentarea cu apă potabilă ar putea reveni la normal în aproximativ o săptămână. Instituția avertizează însă că intervențiile tehnice necesare la barajul Paltinu nu pot fi efectuate în prezent din cauza nivelului ridicat al apei, care nu permite accesul scafandrilor, iar fără aceste lucrări problemele ar putea persista până la șase luni.