Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit firmei IRD Engineering (Italia) contractul pentru supervizarea lucrărilor de proiectare și execuție pe lotul 1D Joseni–Ditrău al Autostrăzii Unirii (A8), a anunțat joi ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.

Valoarea contractului este de 30 de milioane de lei (fără TVA), iar semnarea documentului se va face dacă, în termen de 10 zile, nu vor fi depuse contestații. Contractul, finanțat din fonduri europene, are o durată totală de 98 de luni, care include perioada de proiectare, execuție și garanție.

Potrivit ministrului, rolul supervizorului este „esențial” pentru monitorizarea progresului lucrărilor, verificarea conformității și calității materialelor și a echipamentelor, precum și pentru evaluarea performanței echipei de execuție.
Lotul 1D Joseni–Ditrău are o lungime de 14,4 kilometri și face parte din secțiunea de munte a Autostrăzii Unirii, pe tronsonul Miercurea Nirajului–Leghin, în județul Harghita. Durata de realizare a lucrărilor este estimată la 34 de luni – dintre care 10 luni pentru proiectare și 24 pentru execuție. Traseul include 21 de pasaje și viaducte, precum și un nod rutier la Joseni.
Acesta este al doilea contract de supervizare atribuit de CNIR pentru secțiunea montană a A8, după cel semnat anterior pentru lotul 2A Ditrău–Grințieș.

Aproape 500 de blocuri din Capitală vor rămâne fără apă caldă și căldură în următoarele zile, ca urmare a unor lucrări și intervenții ale Companiei Municipale Termoenergetica București (CMTEB) pe mai multe artere din oraș.

Potrivit companiei, lucrările vizează reparații ale conductelor vechi de zeci de ani, iar sistările afectează mai multe puncte termice din sectoarele 2, 3, 4 și 6.
În Sectorul 2, pe Calea Moșilor, și în Sectorul 3, pe Bulevardul Corneliu Coposu, vor fi sistate serviciile către 11 puncte termice, care deservesc 121 de blocuri, până în 21 noiembrie 2025, ora 23.00. Conductele din zonă au fost puse în funcțiune în 1990, având 35 de ani de exploatare.

În Sectorul 3, pe Bulevardul Liviu Rebreanu, alți 77 de blocuri racordate la 11 puncte termice vor fi afectate până la aceeași dată, în timp ce în Sectorul 4, pe Bulevardul Unirii, lucrările vor opri furnizarea agentului termic către 44 de blocuri, până pe 21 noiembrie 2025.

Tot în Sectorul 4, pe strada Sgt. Nițu Vasile, reparațiile vor întrerupe furnizarea către 106 blocuri și un agent economic până în 21 noiembrie, rețeaua având aici o vechime de 42 de ani. Pe Calea Văcărești, un alt punct termic ce deservește 21 de blocuri și un agent economic va fi oprit până pe 20 noiembrie 2025.

În Sectorul 6, pe Bulevardul Iuliu Maniu, o avarie necesită oprirea agentului termic pentru 10 blocuri până miercuri, ora 23.00, conducta având o vechime de 57 de ani. De asemenea, pe străzile Valea Călugărească și Valea lui Mihai, 20 de blocuri vor fi afectate joi, între orele 09:00 și 22:00.
Pe Bulevardul Constructorilor, tot în Sectorul 6, patru puncte termice care deservesc 94 de blocuri și imobile vor fi oprite până marți, din cauza unor lucrări de remediere.
Termoenergetica precizează că termenele anunțate pentru repunerea în funcțiune sunt estimative și pot suferi modificări, în funcție de complexitatea lucrărilor și de gradul de degradare constatat după deschiderea șantierelor.

Ministrul Educației, Daniel David, afirmă, într-un mesaj transmis luni cu ocazia Zilei Internaționale a Studenților, că măsurile fiscal-bugetare adoptate în acest an au afectat inevitabil și studenții, însă consideră că „corabia educației a ieșit din furtuna fiscal-bugetară” și trebuie acum stabilizată și dezvoltată.

Ministrul subliniază că România are nevoie de mai mulți studenți și absolvenți de studii superioare pentru a consolida o societate bazată pe cunoaștere.

„Numai în acest mod țara va fi mai ancorată în modernitate și, implicit, mai puțin polarizată. Dar, în ultimii mulți ani, nu am reușit să dinamizăm major acest proces, mulți tineri neînscriindu-se la studii superioare și/sau abandonând studiile”, a spus Daniel David.

El arată că Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar a început să identifice și să controleze factorii care determină renunțarea la studii.

Referindu-se la situația bugetară, ministrul admite că tăierile și ajustările fiscale din acest an au avut impact și asupra studenților.

„Măsurile fiscal-bugetare neanticipate la această magnitudine au afectat în acest an, inevitabil, și studenții. Este vorba mai ales despre fondul de burse”, afirmă ministrul, precizând că fondul aferent anului 2026 va fi mai mare decât în 2023 și va putea fi completat din fondurile extrabugetare ale universităților.

„Sunt lucruri importante, obținute greu în situația de criză fiscal-bugetară, dar, direct spus, insuficiente. Însă, așa cum am mai spus, metaforic, corabia educației a ieșit din furtuna fiscal-bugetară, iar acum trebuie stabilizată și dezvoltată”, a declarat Daniel David.

Ministrul susține că, începând cu anul viitor, este necesară reconstrucția fondului de burse și reintroducerea unor mecanisme moderne de sprijin pentru studenți, care au fost amânate sau încă nu au fost implementate.

Agricultura românească înregistrează rezultate considerate remarcabile, iar acestea confirmă că „viziunea, stabilitatea și dialogul real cu fermierii transformă performanța într-o regulă”, afirmă deputatul PSD Viorica Sandu, membru al Comisiei pentru Agricultură.

Potrivit parlamentarului gălățean, România se poziționează în prezent drept un actor important în sectorul agricol din Europa Centrală și de Est. Țara noastră este lider la exportul de ovine vii, ocupă locul al doilea la exportul de bovine vii și a depășit pentru prima dată pragul de 100 de milioane de euro la exportul de carne de pasăre.

„Aceste rezultate demonstrează profesionalismul fermierilor noștri și eficiența politicilor coordonate de ministrul social-democrat Florin-Ionuț Barbu”, a declarat Viorica Sandu.

Deputatul subliniază și un progres important obținut la nivel european: animalele de reproducție vor fi considerate investiții eligibile în Planurile Strategice PAC. Schimbarea, solicitată de România de aproximativ 15 ani, va permite fermierilor din întreaga Uniune Europeană să beneficieze de sprijin financiar pentru dezvoltarea exploatațiilor.

Decizia reprezintă o oportunitate majoră pentru tinerii fermieri, care vor putea accesa fonduri europene pentru înființarea și modernizarea fermelor, spune Viorica Sandu. În opinia acesteia, măsura contribuie atât la creșterea competitivității sectorului, cât și la stimularea regenerării generaționale în agricultură.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că mai multe companii de stat neperformante vor intra în lichidare, lista finală urmând să fie prezentată săptămâna aceasta. Una dintre companiile confirmate deja pentru închiderea operațiunilor este Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă.

Într-un interviu acordat zilele trecute Radio Europa Liberă, premierul a precizat că statul încă deține aproximativ 50 de companii în care nu sunt respectate procedurile de numire a conducerilor conform legislației europene. Potrivit acestuia, acolo unde pierderile sunt „cronice”, soluția este lichidarea.

„De modul în care sunt administrate aceste companii, mai bine sau mai rău, depind veniturile țării noastre... și prețurile pe care le plătesc cetățenii acestei țări (...) cu cât sunt administrate mai bine cu cât serviciile sunt mai bune. Pentru mine este o prioritate să punem presiune pe conducerilor acestor companii să livreze performanță”, a mai spus Ilie Bolojan.

Premierul a confirmat explicit că CFR Marfă se află printre societățile care vor intra în procedura de lichidare: „Este una dintre companiile care vor intra în lichidare, cu siguranță.”
Bolojan a afirmat că reformarea sectorului companiilor publice reprezintă o prioritate a Guvernului.

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi seara, la Euronews România, că pensia medie din magistratură a ajuns la aproximativ 5.000 de euro, de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, situată la 550–600 de euro. Șeful Guvernului a subliniat că această diferență majoră impune o reformă urgentă a sistemului.

Potrivit premierului, proiectul de reformă urmărește două direcții principale: creșterea vârstei de pensionare și modificarea modului de calcul al pensiilor speciale. Bolojan a arătat că perioada de tranziție către noua vârstă de pensionare reprezintă una dintre temele sensibile ale discuțiilor cu magistrații, fiind necesar un echilibru între rapiditatea corecției și evitarea tensiunilor în sistem.

„O pensie medie în magistratură este aproape 5.000 de euro. În România, pensia medie este 550–600 de euro. Această diferență foarte mare trebuie corectată”, a declarat premierul.
În ceea ce privește cuantumul pensiilor, Bolojan a explicat că în prezent acestea reprezintă 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu net, ceea ce face ca pensia să fie practic egală cu venitul lunar din activitate. Premierul consideră situația „anormală”, din perspectiva echității și a sustenabilității sistemului.

Acesta a avertizat și asupra presiunilor demografice care vor lovi sistemul de pensii în următorul deceniu. Generațiile născute între 1968 și 1970, în număr de aproximativ 500.000 de persoane, vor ajunge la vârsta de pensionare, în timp ce cohortele tinere sunt mult mai reduse, de 150.000–300.000 de persoane.
„Dacă nu luăm măsuri cât mai repede, amanetăm viitorul României”, a avertizat Bolojan, adăugând că efectele unor decizii greșite din trecut sunt deja vizibile în sistemul public de pensii.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 72,8 milioane de lei, pentru 184 de obiective finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Din această sumă, 52,99 milioane de lei au fost decontate prin Componenta C10 – Fondul local, pentru 126 de facturi care vizează elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și planificare urbană, precum și investiții în infrastructura pentru transportul verde.

Prin Componenta C15 – Educație, MDLPA a alocat 19,82 milioane de lei pentru 58 de facturi aferente construcției de creșe noi, moderne și eficiente energetic, realizate conform standardelor europene.
Potrivit ministerului, proiectele finanțate prin PNRR urmăresc modernizarea infrastructurii locale și dezvoltarea sustenabilă a comunităților, în acord cu obiectivele de tranziție verde și digitală.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat joi că instituția pe care o conduce a avizat modificarea cadrului legal pentru ca angajații Șantierului Naval 2 Mai Mangalia să își poată primi salariile restante prin Fondul de Garantare, până la finalul anului.

Într-o postare publică, Miruță a declarat că șantierul este „un exemplu dureros de cum statul român a ajuns să piardă, nu să construiască”, acuzând faptul că, în trecut, „prețurile de transfer transvazau banii din șantier”, în timp ce autoritățile „aveau ochii închiși”.

„Fac tot ce ține de mine ca acest șantier să fie readus la viață și să devină un loc al prosperității – pentru cetățeni, pentru fiecare dintre noi, nu pentru interese ascunse”, a precizat ministrul.
Potrivit acestuia, Ministerul Economiei lucrează la o soluție de redresare durabilă pentru șantier, prin intermediul mecanismului european SAFE, care ar urma să aducă investiții și locuri de muncă stabile.
„România nu se repară cu vorbe frumoase, ci cu oameni care nu fug, nu întorc privirea când se strică ceva și pun mâna să repare”, a mai spus Radu Miruță.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut miercuri, la Palatul Victoria, o nouă întrevedere cu Armin Papperger, CEO al companiei Rheinmetall AG, și cu alți reprezentanți ai conducerii grupului german.

Potrivit Guvernului, în urma discuțiilor din ultimele săptămâni, Executivul și compania Rheinmetall au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare de echipamente militare, menită să răspundă unor nevoi imediate de înzestrare ale Armatei României.

Acordul vizează dotarea forțelor armate cu echipamente de ultimă generație, finanțate prin programul european SAFE, precum și susținerea investițiilor străine în dezvoltarea industrială națională. Premierul a subliniat că obiectivele principale sunt integrarea companiilor românești existente și atragerea de noi investiții în industria de apărare, sector în care Rheinmetall este una dintre cele mai mari companii la nivel mondial.
„În zilele următoare vor fi clarificate toate detaliile, astfel încât posibila cooperare să poată fi aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la prima ședință din noiembrie, pentru a definitiva pachetul României privind accesarea celor peste 16,5 miliarde de euro alocate prin SAFE”, a transmis Guvernul.
Premierul Ilie Bolojan a mulțumit miniștrilor Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, și Economiei, Radu Miruță, precum și echipelor acestora, pentru implicarea în avansarea proiectului.
În 3 noiembrie 2025, șeful Guvernului, alături de ministrul Economiei și de CEO-ul Rheinmetall, a participat la semnarea contractului pentru înființarea societății „Rheinmetall Victoria SA”, rezultat al parteneriatului dintre Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm, și grupul german. Noua companie, cu sediul la Victoria, județul Brașov, va produce pulbere propulsivă și propulsori modulari.
Contractul a fost semnat de directorul general al Pirochim Victoria, Ioan Bîrsan, și de reprezentantul Rheinmetall AG, Roman Köhne.

Deputatul PSD Viorica Sandu a luat cuvântul în plenul Camerei Deputaților pentru a denunța efectele negative ale măsurilor fiscale adoptate de Guvern în august 2025.

„Măsurile fiscale adoptate în august 2025 nu au adus mai mulți bani la buget, dar au lovit exact acolo unde statul ar trebui să protejeze, în cei vulnerabili: în mame aflate în concediu de creștere a copilului, în veterani, văduve de război, foști deținuți politici și personalul monahal”, a transmis Viorica Sandu.

Parlamentarul a subliniat că Partidul Social Democrat s-a opus încă din primul moment acestor măsuri și continuă să ceară protejarea categoriilor vulnerabile. 

Textul integral al declarației politice susținute astăzi în plen:

„Echilibrul bugetar nu se construiește pe spatele celor vulnerabili”. 

Stimați colegi,

„În luna august 2025, Guvernul a pus în aplicare un pachet de măsuri fiscale menit, teoretic, să crească gradul de colectare și să reducă deficitul bugetar. În realitate, după două luni de aplicare, vedem clar că aceste măsuri au lovit exact acolo unde statul ar fi trebuit să protejeze: în mame aflate în concediu de creștere a copilului, în veterani și văduve de război, în foști deținuți politici și în personalul monahal.

Cifrele vorbesc de la sine.

Potrivit datelor oficiale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în luna septembrie 2025 s-au colectat doar 154.000 de lei din contribuțiile reținute de la mamele aflate în concediu de creștere a copilului – o sumă infimă raportată la estimarea inițială, care viza circa 150.000 de beneficiari.

De la persoanele aflate în asistență socială, colectările s-au ridicat la doar 79.000 de lei. În total, veniturile generate de aceste așa-zise „măsuri de responsabilizare” nu acoperă nici cheltuielile administrative pe care le-au generat.

Pe de altă parte, Guvernul a recunoscut că, în primele două luni de aplicare, nivelul de colectare a fost sub cel prognozat, iar deficitul bugetar a rămas aproape neschimbat. Așadar, nu vorbim despre o măsură eficientă din punct de vedere economic, ci despre una profund nedreaptă din punct de vedere social și moral.

Partidul Social Democrat s-a opus acestor măsuri din primul moment, avertizând asupra efectelor negative și solicitând protejarea categoriilor vulnerabile. Au existat tensiuni serioase în cadrul coaliției, tocmai pentru că PSD a considerat și consideră în continuare că statul nu poate face economie pe spinarea celor mai fragili.

Doamnelor și domnilor deputați,

Rolul nostru nu este doar de a echilibra bugete, ci de a echilibra vieți. Să avem curajul să recunoaștem că această decizie a fost o eroare. O eroare care trebuie corectată urgent.

Așa cum a spus și Președintele PSD, Sorin Grindeanu, Guvernul trebuie să regândească măsurile de austeritate și să renunțe la aplicarea contribuțiilor pentru indemnizațiile de creștere a copilului, pentru veterani, văduve de război, foști deținuți politici și personalul monahal.

Nu putem vorbi despre colectare eficientă atâta timp cât statul taxează grija, sacrificiul și credința.

Nu putem construi echilibru fiscal prin inechitate socială.

România are nevoie de solidaritate, nu de sancțiuni pentru cei care merită sprijin”.