Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că lotul 2 al autostrăzii A7 Ploiești–Buzău ar putea fi deschis în iunie. La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul a vizitat șantierul porțiunii Mizil–Pietroasele din Autostrada A7. Tronsonul are 28,35 km.

„Dacă antreprenorul bulgar își rezolvă problemele tehnice, circulația poate fi deschisă în iunie. Până la finalizarea lucrărilor pe lotul 3, traficul va fi descărcat în DN2”, a declarat Sorin Grindeanu.
El a mai spus că până la finalul anului 2025 vor fi dați în folosință 168 km noi din autostrada A7, care se vor adăuga celor 100 km deschiși anul trecut, ajungându-se astfel la 268 km din totalul de 319 km între Ploiești și Pașcani, construiți cu finanțare prin PNRR.

Ceilalți aproape 70 de kilometri rămași vor fi finalizați până în august 2026, a mai precizat Grindeanu.

Autostrada A7 reprezintă un coridor esențial pentru conectivitatea rutieră între regiunile Moldovei și Munteniei.

Termenul pentru depunerea cererilor de plată în cadrul Campaniei 2025 a fost prelungit până pe 13 iunie. Practic este o prelungire cu două săptămâni în raport cu termenul inițial, anunță Ministerul Agriculturii.

Decizia vine în sprijinul fermierilor care din motive neimputabile lor nu pot depune cererile în termenul stabilit inițial. Cererile de plată și modificările se pot depune la APIA între 3 martie și 13 iunie 2025.
Printre principalele modificări aduse prin noul ordin se numără eligibilitatea terenurilor scoase din circuitul agricol pentru care fermierii pot solicita plată dacă le folosesc în scop agricol pe tot parcursul anului.

Pentru schema de sprijin cuplat pentru porumb, fermierii trebuie să asigure o încărcătură de cel puțin 3 unități de vite mari pe hectar la momentul depunerii cererii.

Perioadele de reținere a animalelor în exploatație au fost și ele modificate: pentru bovine între 14 iunie și 13 octombrie 2025, iar pentru ovine și caprine între 14 iunie și 21 septembrie 2025.
Fermierii pot beneficia de sprijinul funcționarilor APIA la centrele județene și locale, dar trebuie să respecte graficul de programări pentru a evita aglomerația.

Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat discuția telefonică pe care a avut-o marți seara cu președintele SUA, Donald Trump. Onorat să vorbesc cu președintele SUA și să-i mulțumesc pentru felicitările călduroase, a transmis Dan.

Mesajul a fost publicat pe X.
„Onorat să vorbesc cu POTUS (președintele Statelor Unite ale Americii) și să-i mulțumesc pentru felicitările călduroase și conducerea puternică. SUA este cel mai apropiat aliat al României și un partener strategic vital. Mi-am reafirmat angajamentul ferm de a aprofunda Parteneriatul nostru Strategic cu toate prioritățile comune. Aștept cu nerăbdare o cooperare strânsă cu președintele Trump și administrația sa. Dumnezeu să binecuvânteze prietenia durabilă dintre România și SUA!”, a scris Nicușor Dan.

Discuția telefonică a avut loc marți seara la inițiativa lui Donald Trump. Cei doi lideri au discutat despre parteneriatul strategic, despre economie și despre războiul din Ucraina.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat facturi în valoare totală de 191.001.472,30 de lei pentru 189 de obiective realizate prin componentele C 5 – Valul renovării, C10 – Fondul local și C15 – Educație, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, pentru Componenta C5 – Valul renovării, au fost decontate 142.429.599,59 de lei pentru 143 de proiecte care vizează creșterea eficienței energetice, reabilitarea termică, consolidarea, modernizarea și renovarea seismică a unor clădiri publice și blocuri de locuințe.
Pentru Componenta C10 – Fondul local au fost decontate 47.756.076,11 lei pentru 38 de obiective care urmăresc elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, precum și asigurarea infrastructurii pentru transportul verde.
Alte 815.796,60 de lei au fost alocate, prin Componenta C15 – Educație, pentru construcția a 8 creșe noi, moderne și prietenoase cu mediul.

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a avertizat că menținerea ritmului investițional și plata salariilor și pensiilor majorate reprezintă o provocare uriașă pentru echilibrul bugetar. Mesajul trimis marți, pe Facebook, a cuprins principalele concluzii privind execuția bugetară din primele patru luni ale anului 2025.

Tanczos Barna a spus că veniturile au atins 200 de miliarde de lei, în creștere atât valoric, cât și ca pondere în PIB. Doar în luna aprilie, veniturile au fost de 59 de miliarde de lei, cu 16% mai mult față de aceeași lună a anului trecut, în principal datorită unei colectări mai bune a TVA-ului.

Pe partea de cheltuieli, investițiile au înregistrat un nivel record de peste 32 de miliarde de lei. În paralel, cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 3,9% la nivelul bugetului de stat. Cu toate acestea, deficitul bugetar a ajuns la 2,95%, echivalentul a 55,9 miliarde de lei.

„Cifrele demonstrează că avem o economie capabilă să genereze venituri substanțiale, chiar și într-o perioadă marcată de provocări. Totuși, este nevoie de un angajament mai ferm pentru atingerea unui echilibru sustenabil între venituri și cheltuieli”, a scris Tanczos Barna.

Ministrul de Finanțe a mai spus că România va putea respecta țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme de reducere a cheltuielilor și prin crearea unui stat „mai suplu”. Potrivit lui Tanczos Barna, noul guvern va trebui să accelereze reformele fiscale și să își asume consolidarea bugetară într-un mod responsabil.

Președintele României, Nicușor Dan, a început consultările cu partidele parlamentare. Administrația Prezidențială a anunțat că miercuri, președintele se întâlnește la Palatul Cotroceni, cu reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlamentul României, pentru consultări informale privind situația economică și politică a țării.

„În temeiul prevederilor art. 80 alin. (2) din Constituția României, Președintele României, Nicușor Dan, a invitat, la Palatul Cotroceni, reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlamentul României, pentru consultări informale privind situația economică și politică a țării”, a transmis Administrația Prezidențială.

La consultări vin pe rând reprezentanții PSD, PNL, USR și UDMR. Pe parcursul după amiezii la Palatul Cotroceni sunt așteptați reprezentanții Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, AUR, POT, SOS și grupul parlamentarilor neafiliați.

După ce, în 2024, am redeschis Muzeul ”Casa Cuza Vodă” - în urma unui amplu proces de consolidare, restaurare și amenajare, ne propunem acum să redăm strălucirea de altădată și parcului în mijlocul căruia se află acest edificiu, atât de important pentru istoria Galațiului.

Împreună cu partenerii din Raionul Hâncești, Republica Moldova, am reușit să obținem o finanțare europeană de peste 450.000 euro pentru sistematizarea și amenajarea peisagistică a parcului Muzeului ”Casa Cuza Vodă”.
Vizitatorii vor avea astfel ocazia de a pătrunde și mai mult în atmosfera vremurilor în care familia domnitorului locuia la Galați.

De asemenea, soclul și statuia care îl reprezintă pe Alexandru Ioan Cuza vor fi expertizate și restaurate. Această statuie este ea însăși un monument istoric și un important motiv de mândrie pentru moștenirea noastră culturală.
Sculptura, realizată de artistul parizian Pierre Granet, a fost dăruită Galațiului, în 1888, chiar de doamna Elena Cuza, soția domnitorului!

Nu în ultimul rând, vestigiile arheologice ale unuia dintre pavilioanele pentagonale care împodobeau cândva imobilul, descoperite în 2020, vor fi expuse în vitrine securizate, iar într-un nou spațiu expozițional se va prezenta istoria acestui muzeu, primul din Galați, astăzi secție a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”.

Președintele României, Nicușor Dan, a avut, marți, o conversație telefonică cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Noul președinte i-a mulțumit oficialului european pentru felicitările transmise și a subliniat angajamentul României pentru o Uniune Europeană puternică și sigură.

Șeful statului a transmis și pe platforma X că așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu Comisia Europeană pentru a găsi soluțiile de care au nevoie cetățenii europeni în fața provocărilor comune.
„L-am felicitat pe Nicuşor Dan telefonic. Acum eşti preşedintele tuturor românilor. Împreună, hai să arătăm tuturor că o Europă puternică, cu o Românie puternică, oferă soluţii. Aceasta este munca nobilă pe care vreau să o desfăşor împreună cu tine”, a scris, tot pe X, Ursula von der Leyen.

Ministerul Dezvoltării anunță că a decontat peste 291 de milioane de lei pentru continuarea proiectelor de infrastructură prin PNDL

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma de 291.261.011,90 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 235 de obiective finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, pentru etapa I, a fost plătită suma de 39.747.280,62 de lei pentru 39 de obiective aflate în execuție, iar pentru etapa a II-a a programului, au fost decontate 251.513.731,28 de lei pentru 196 de proiecte.
Situația plăților efectuate este disponibilă pe site-ul MDLPA. În cadrul celor două etape ale PNDL, listele obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora sunt publice și pot fi consultate accesând pagina de internet a ministerului, secțiunea Programe de Finanțare/Programe naționale finanțate din bugetul de stat/Programul Național de Dezvoltare Locală PNDL, rubrica Obiectivele de investiții, iar transferurile lunare sunt publicate în secțiunea Plăți.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că România va încasa 2,6 miliarde de euro în perioada următoare din Politica de Coeziune. În acest an am redus la 0 riscul de a pierde bani europeni, a spus Boloș.
România a solicitat în acest an, Comisiei Europene, spre rambursare, aproximativ 1,5 miliarde de euro, iar până în iunie suma va ajunge la 2,6 miliarde de euro.

„În primele cinci luni ale anului, am reușit să anulăm complet riscul de pierdere a fondurilor europene pentru 2025. Nu pierdem niciun euro. Datorită efortului comun cu Autoritățile de Management, România va primi în perioada următoare 2,6 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar cererile de rambursare din acest an vor ajunge la peste 4,4 miliarde euro. Sunt bani care merg direct către beneficiari: primării, școli, spitale, întreprinderi sociale și companii românești. Finanțăm proiecte pentru drumuri, rețele de apă și canalizare, dotarea școlilor, modernizarea spitalelor, sprijin pentru persoanele vulnerabile și investiții în economie. În paralel, am lucrat la măsuri pentru a diminua riscul de a pierde bani și în anii următori: am urgentat evaluarea proiectelor depuse și am asigurat lansarea de noi apeluri de proiecte în valoare de peste 3,3 miliarde euro”, a declarat ministrul Marcel Boloș.
Rezultate înregistrate în primele luni din 2025 în atragerea fondurilor alocate Politicii de Coeziune 2021-2027:
-9,4 miliarde euro, valoare totală a contractelor de finanțare semnate cu beneficiarii, din care din care 4,9 miliarde euro fonduri UE;
-3,3 miliarde euro, valoarea totală a apelurilor de proiecte deschise, din care aprox. 2,7 miliarde euro finanțare UE;
-2,5 miliarde euro, valoarea totală a sumelor plătite beneficiarilor de proiecte, din care aprox. 2,2 miliarde euro valoare UE.
La nivelul întregii perioade de programare, au fost deschise până în prezent apeluri de proiecte în valoare totală de aprox. 35,5 miliarde euro, din care aprox. 24 miliarde euro contribuție UE, echivalentul a aprox. 77% din alocarea UE la nivelul tuturor programelor.

În cadrul acestora, au fost semnate 4.852 de contracte de finanțare, în valoare de aproximativ 44,7 miliarde euro, respectiv 23,4 miliarde euro fonduri UE, ceea ce reprezintă 76% din alocarea UE.
În întreaga perioadă de programare, plățile efectuate către beneficiari au totalizat 4,7 miliarde euro, din care 4,3 miliarde euro sunt contribuții UE, echivalente cu 13,8% din alocarea europeană. Din aceste sume, aproximativ jumătate reprezintă plățile făcute către beneficiari în 2025.

Din alocarea totală de aproximativ 31 miliarde euro pentru programele aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, România a încasat până acum 3 miliarde euro de la Comisia Europeană, ceea ce reprezintă 9,7% din alocarea totală UE. Această rată de absorbție este în linie cu media înregistrată la nivelul UE și arată o tendință pozitivă a procesului de atragerea fondurilor europene.
În ceea ce privește evoluția la nivelul programele naționale, cele mai bune rezultate sunt înregistrate la nivelul Programului Dezvoltare Durabilă (PDD) și Programului Transport. În cazul PDD suma solicitată Comisiei spre rambursare este de 915,6 milioane euro și reprezintă 22,6% din alocare, iar pentru Programul Transport suma solicitată este de aproximativ 1 miliard euro, echivalentul a 21,7% din alocarea UE. În ceea ce privește programele regionale, cele mai mari sume solicitate spre rambursare s-au înregistrat la nivelul Programului Regional Nord-Vest – peste 146 milioane euro și la nivelul Programului Regional Vest – 88,3 milioane euro.