Prima reuniune a Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021- 2023, coordonat de Irina-Dumitrița Solomon, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a avut loc marți, 22 martie 2022, la Palatul Victoria.

În deschiderea reuniunii, Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean, a precizat că Executivul este pe deplin angajat în lupta pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, iar implementarea, cu succes, a Strategiei naționale, reprezintă o prioritate.

„Strategia națională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură reprezintă un instrument esențial, mai ales în actualul context în care asistăm la o intensificare a teoriilor conspiraționiste și a mesajelor revizioniste, precum și la proliferarea, în special în mediul online, a mesajelor antisemite, rasiste sau xenofobe” a afirmat Șeful Cancelariei Prim-Ministrului.

Reprezentantul special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și xenofobiei, Alexandru Muraru, a subliniat că, la finalul perioadei de implementare a Strategiei naționale, este esențial ca România să aibă informații complete despre amploarea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării din societatea românească. Totodată, a menționat că și în perioada următoare vor continua să existe întâlniri între reprezentanții Cancelariei Prim-Ministrului și cei ai Corpului Diplomatic, respectiv ai instituțiilor și structurilor cu atribuții în domeniu.

Secretarul de Stat Irina-Dumitrița Solomon a declarat că Strategia națională nu trebuie să rămână o țintă asumată doar la nivel discursiv și a reiterat importanța pe care Guvernul României o acordă implementării Strategiei naționale, mai ales prin coordonarea de la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului. De asemenea, a precizat că îndeplinirea celor 36 de acțiuni incluse în Planul aferent Strategiei depinde de gradul de implicare al tuturor actorilor responsabili.

În cadrul întâlnirii, participanții au prezentat informări cu privire la stadiul demersurilor întreprinse, până la momentul actual, pentru implementarea Strategiei, raportul anual cu privire la progresul înregistrat urmând a fi publicat în luna mai 2022, la împlinirea unui an de la adoptarea Strategiei.

La reuniunea Comitetului interministerial au participat reprezentanții ministerelor și instituțiilor care au calitatea de membru – Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Ministerului Educației, Ministerului Culturii, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Sportului, Secretariatului General al Guvernului, Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, Agenției Națională pentru Romi.

În data de 13 mai 2021, Guvernul României a adoptat, prin Hotărâre de Guvern, prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 și Planul de acțiune aferent, iar în data de 28 februarie 2022, a fost înființat, prin Decizia Prim-Ministrului nr. 173/28.02.2022, Comitetul interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat că România și Polonia sprijină ferm integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei și a Georgiei în UE, iar cele două state vor continua să acționeze pentru ca acest obiectiv să devină realitate.

„Am discutat astăzi și despre criza umanitară profundă generată de agresiunea Federației Ruse, care trebuie să înceteze imediat. România continuă să desfășoare acțiuni complexe în sprijinul refugiaților din Ucraina. În acest sens, am avut un schimb de opinii și de bune practici cu Președintele Poloniei în ceea ce privește măsurile implementate de fiecare stat pentru gestionarea valului de refugiați.

Am evidențiat și operaționalizarea centrului logistic de la Suceava, care asigură preluarea asistenței pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova. De asemenea, am discutat despre rolul şi responsabilitățile pe care România şi Polonia le au în regiune. În acest context, am reconfirmat susținerea fermă și deplină a României pentru Republica Moldova, precum și pentru suveranitatea și integritatea sa teritorială.

Impactul conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova este unul major, iar Republica Moldova are nevoie de sprijin solid și coordonat, financiar și logistic, din partea Uniunii Europene și a statelor membre, care să acopere inclusiv securitatea sa energetică. 

Klaus Iohannis l-a primit, marți, la Palatul Cotroceni, pe președintele Republicii Polone, Andrzej Duda.

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, va participa, luni, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniştrilor Apărării din ţările membre ale Uniunii Europene, care va avea loc la Bruxelles.

Sunt preconizate dezbateri aprofundate cu privire la principalele linii de acţiune pentru consolidarea profilului UE ca actor global pe scena internaţională, dar şi pentru asigurarea protejării valorilor şi intereselor europene.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, afirmă că decizia palfonării prețurilor la energie și gaz oferă predictibilitate fermierilor şi producătorilor din toate sectoarele din agricultură şi industria alimentară.

PSD își onorează prioritățile din programul său de guvernare. Una dintre acestea este cel mai ambițios proiect național dedicat firmelor mici și mijlocii din România, a transmis deputatul Viorica Sandu. 

„În ședința de guvern a fost adoptată Ordonanța de urgență prin care se aprobă programele de garantare în domeniile prioritare sub formă de scheme de garantare cu componentă de ajutor de stat.
Obiectivul acestora este deblocarea accesului la finanţare al beneficiarilor care se confruntă cu dificultăți generate de pandemia de COVID-19, în vederea realizării proiectelor de investiţii și asigurării continuităţii în desfăşurarea activităţii acestora”, a anunțat Viorica Sandu.

Aproape 20 de miliarde de lei, adică aproape 4 miliarde de euro - au fost alocate de ministrul PSD al Finanțelor firmelor românești prin această Ordonanța de urgență aprobată astăzi.

-10 miliarde de lei alocate programelor IMM Invest și IMM Agro
-10 miliarde de lei vor ajunge rapid în economie prin noi programe de sprijin lansate prin intermediul a 4 piloni strategici:

-Programul Prima Casă și cele trei fonduri de garantare

-Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii,

- Fondul Român de Contra-garantare

 -Fondul de Garantare a Creditului Rural).

„Astfel, PSD își onorează o prioritate din programul său de guvernare și susține cel mai ambițios proiect național dedicat firmelor mici și mijlocii din România”, concluzionează deputatul Viorica Sandu.

Liderul PNL Florin Cîţu susține că a propus o creştere a salariilor tuturor românilor şi reducerea contribuţiilor cu 5%. „Un român cu un salariu mediu va primi în plus, în buzunar, aproximativ 317 lei”, afirmă politicianul.

„Eu am propus o creştere a salariilor tuturor românilor, inclusiv al dumneavoastră, reducerea contribuţiilor cu 5%. Asta înseamnă venituri nete mai mari pentru toţi românii. O să fie complicat pentru PNL să susţină orice altă măsură, care va creşte veniturile doar unei categorii de români, dintr-un sector bugetar anume sau alte categorii. Pe noi ne interesează bunăstarea tuturor românilor, ştim astăzi, există o singură măsură care poate să crească salariile tuturor românilor, aceasta este reducerea contribuţiilor cu 5%.

Încă nu am avut succes în a-i convinge pe colegii mei de compromis din această Coaliţie că este cea mai bună măsură, dar nu o să încetez să vin cu argumente, mai ales astăzi când vedem cum cresc preţurile, puterea de cumpărare poate să fie crescută şi trebuie discutată pentru toţi românii şi este singura variantă, reducerea contribuţiilor. Alte variante nu există", a declarat Florin Cîţu. 

Potrivit lui Cîțu, scăderea contribuţiei pentru asigurări sociale (CAS) de la 25% la 20% va duce la creşterea salariilor pentru TOȚI românii.

„Mai exact, un român cu un salariu mediu va primi în plus, în buzunar, aproximativ 317 lei”, a adăugat președitele PNL.

Spitalul de la Târgu Bujor a fost dotat cu echipamente moderne pentru detecția, semnalizarea și alarmarea în caz de incendiu, precum și pentru situațiile în care concentrația de oxigen este prea mare. Investiția a fost realizată de Consiliul Județean Galați.

„Sistemul a fost deja pus în funcțiune, pentru siguranța pacienților și a personalului spitalului. Investiția a fost realizată din bugetul propriu al Consiliului Județean Galați”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean.

De asemenea, au fost depuse spre evaluare la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene mai multe proiecte pentru montarea și la celelalte spitale din Galați a unor sisteme complexe de detecție și avertizare în situații de urgență.

Premierul Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu Manfred Weber, președintele Grupului Partidului Popularilor Europeni (PPE) din Parlamentul European. Grupul PPE este cea mai mare grupare politică din cadrul legislativului european de la Bruxelles, reunind 179 de deputați europeni.

În cadrul întâlnirii, premierul României a asigurat că Guvernul este angajat deplin și consecvent să implementeze reformele și să accelereze programul de investiții pentru aplicarea, de manieră cuprinzătoare și coerentă, a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a arătat că România înțelege pe deplin beneficiile semnificative ale politicii de coeziune, iar avantajele importante pe care le aduce această politică europeană pot fi mai bine utilizate inclusiv prin anumite flexibilități care să amelioreze capacitatea de absorbție a statelor membre.

Guvernul României va valorifica la maximum toate instrumentele europene pentru intervenția în sprijinul mediului de afaceri și al întreprinderilor românești, obligate să opereze pe o piață afectate de criza energetică și de situația de securitate din vecinătatea imediată a României.

Premierul României a subliniat că impactul sever și multidimensional al agresiunii militare ruse asupra Ucrainei reclamă solidaritate sporită și acțiuni susținute de asistare a refugiaților ucraineni.

În strânsă conexiune, obiectivele imediate la nivel UE trebuie să vizeze consolidarea rezilienţei energetice, prin accesarea de noi surse care pentru România înseamnă gaz natural şi energie nucleară ca resurse de tranziţie, potrivit sursei menţionate.