Primarul Mircia Gutău a semnat, alături de Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Contractul de finanțare pentru obiectivul de investiții “Amenajare trecere la nivel linie CF cu dale elastice la strada Drumul Gării” în valoare de 2.644.919,94 lei în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Proiectul dă o șansă importantă realizării de investiții de anvergură pe terenurile aflate la vest de calea ferată din zona Râureni prin facilitarea accesului autovehiculelor de mare tonaj care, la acest moment, este îngreunat semnificativ de configurația veche și, în același timp, deteriorată a trecerii de cale ferată. Este cel de-al cincilea proiect major de investiții aprobat pentru finanțare prin PNI „Anghel Saligny” după cel de extindere a rețelei de gaze naturale pe 53 de străzi din municipiu (în execuție), amenajarea sensului giratoriu de la intersecția Calea lui Traian cu strada Posada (aproape de finalizare), amenajarea sensului giratoriu de pe strada Copăcelu, la intersecția cu drumul spre Ocnele Mari și artera de circulație între splaiul Independenței și strada Morilor, inclusiv podul peste râul Olănești. Valoarea totală a proiectelor aprobate în cadrul PNI „Anghel Saligny” este de peste 10,5 mil. euro, din care finanțările nerambursabile atrase de la bugetul de stat sunt în sumă de aproape 9 mil. euro.
Împreună cu președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, și cu ministrul muncii, Simona Bucura Oprescu, primarul municipiului Pitești, Cristian Gentea, l-a însoțit astăzi pe prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu echipa de management a Uzinei Dacia.
„Am rămas impresionat de linia de producție, iar realizările obținute la nivel mondial de acest brand al județului nostru reprezintă o mare mândrie!
Vorbim despre performanță, dezvoltare, locuri de muncă, dar și un adevărat exemplu în domeniu!”, a declarat Cristian Gentea, cu această ocazie
* Primarul Gabriel Codru Pleşa, curtat „pe surse” și de PSD, dar preluat de PNL, de la USR, pentru funcția edilitară
Zilele trecute, filiala USR Alba Iulia și-a ales noua conducere, la nivel local. Alegerile au venit la scurt timp după ce primarul Gabriel Pleșa a părăsit partidul și s-a reîntors în PNL Alba Iulia.
În 2020 Gabriel Pleșa a candidat din partea USR-ului, pentru că liderii PNL Alba au refuzat să accepte candidatura sa pentru Primăria Alba Iulia. Votul dat, de cetățenii municipiului, lui Pleșa a fost un vot anti-PDL și anti-PNL, cele două partide care au condus municipiul Alba Iulia și județul Alba de aproximativ 24 de ani. spun surse bine informate din piața media locală.
În ultimele săptămâni din toamna anului 2023, la Alba Iulia se vorbea mult despre trecerea primarului Gabriel Pleșa ori la PSD Alba, ori la PNL Alba. După câteva convulsii interne, transferul lui Gabriel Codru Pleșa la PNL a fost anunțat la mijlocul lui decembrie decembrie 2023, chiar de fostul premier, Nicolae Ciucă.
Alianţa Dreapta Unită nu a discutat despre desemnarea unui singur candidat comun la postul de primar al municipiului reşedinţă de judeţ şi cel de preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu, a afirmaţi, marţi, liderul judeţean al USR, candidat pentru postul de primar al Sibiului, Ruxandra Cibu Deaconu.
Deocamdată în acest judeţ discuţiile dintre USR, PMP şi Forţa Dreptei sunt doar despre campania pentru alegerile europarlamentare, a mai precizat Deaconu.
Ruxandra Cibu Deaconu a anunţat că va candida pentru Primăria Municipiului Sibiu, iar marţi aceasta a anunţat că Daniel Vidrighin-Bratu va fi candidatul USR la Primăria comunei Şelimbăr şi Mircea Orlăţan, candidatul USR la Primăria Oraşului Cisnădie.
Preşedintele Organizaţiei Judeţene Forţa Dreptei, deputatul Constantin Şovăială, a fost desemnat candidat al partidului pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean iar liderul Organizaţiei Municipale Forţa Dreptei, Ciprian Faraon, este candidatul acestei formaţiuni pentru postul de primar al municipiului Sibiu.
Cel de-al treilea partid din Alianţa Dreapta Unită, PMP, nu şi-a anunţat încă niciun candidat la Sibiu, pentru alegeri.
Tribunalul Vaslui a decis, vineri, prelungirea mandatului de arestare preventivă în cazul fostului lider PSD Dumitru Buzatu, cercetat pentru luare de mită.
Măsura nu este una definitivă, ea putând fi contestată în termen de 48 de ore.
"În baza art. 348 raportat la art. 207 alin. 4 Cod procedură penală, verifică şi constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestului preventiv, luat faţă de inculpatul Buzatu Dumitru, în prezent aflat în Penitenciarul Vaslui, prin Încheierea nr. 70/DLF din data de 23.09.2023 pronunţată în dosarul nr. 1.886/89/2023 al Tribunalului Vaslui, mandat de arestare preventivă nr. 16/UP din 23.09.2023). Menţine măsura arestului preventiv luată faţă de inculpatul Buzatu Dumitru, care urmează să fie verificată periodic în termenul de 30 de zile", se arată în decizia instanţei Tribunalului Vaslui.
Buzatu a fost arestat preventiv pe data de 23 septembrie 2023, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită.
Reprezentanții Prefectului Județului Gorj au mers marți, 6 februarie 2024, din nou în control la Consiliul Județean Gorj, însă inspectorii nu au fost primiți.
În urmă cu aproximativ trei săptămâni, în ianuarie 2024, reprezentanților Prefecturii Gorj li s-a închis ușa când au vrut să efectueze o verificare.
Prefectul județului Gorj este Iulian Popescu, președintele organizației municipale Târgu Jiu a PNL, iar președintele Consiliului Județean Gorj este Cosmin Popescu, președintele executiv al PSD Gorj.
Consiliul Județean Gorj susține că Instituția Prefectului nu poate să efectueze acest control din punct de vedere legal. Consiliul Județean Gorj a contestat, săptămâna trecută, atât ordinul de control emis de către Instituția Prefectului, cât și procesul-verbal de amendă contravențională prin care Cosmin Popescu a fost amendat cu 5.000 de lei, pentru blocarea controlului Prefecturii.
Prefectura Gorj a solicitat Ministerului Afacerilor Interne lămuriri cu privire la acest caz, iar răspunsul a fost trimis zilele trecute. Prefectul Iulian Popescu susține că acest răspuns arată foarte clar că verificarea Consiliului Județean Gorj este legală.
Conducerea Consiliului Județean Gorj consideră în continuare că Prefectura nu are dreptul să efectueze un astfel de control. De asemenea, reprezentanții Consiliului Județean Gorj susțin că răspunsul MAI nu arată că verificarea este legală și că poate realiza „recurgând la o analiză de specialitate a conținutului răspunsului formulat de către Ministerul Afacerilor Interne și având în vedere paragraful concluziv al acestuia“.
Europarlamentarul român Dan Nica a luat poziție hotărâtă în forumul european, pentru impulsionarea cercetării românești
Siderurgia e în impas, în timp ce Galaţiul mai speră să devină ”Hidrogen Valley” cu bani europeni!
„Avem oameni bine pregătiţi, talentaţi, cu idei extraodinare care ar putea să pună în practică proiecte de cercetare extraordinare, dar nu reuşesc să obţină finanţare prin programele europene dedicate cercetării!”, a înterpelat Dan Nica, Comisia Europeană, într-o dezbatere publică.
Într-o discuție „în care adevărul a fost spus răspicat” în fața comisarului european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Iliana Ivanova, europarlamentarul PSD a încercat să obțină o explicație directă cu privire la faptul că „România nu reușește să acceseze programele europene care ar salva siderurgia şi cercetarea din România”
Primarul municipiului Satu Mare, Kereskenyi Gabor, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că este interesat de o nou candidatură la primărie, dacă va reuşi să câştige încrederea sătmărenilor.
El a amintit că anul 2023 a fost anul în care proiecte de mare anvergură au ajuns în fază de execuție și finalizare, iar dezvoltarea este vizibilă în fiecare domeniu.
Kereskenyi a obţinut două mandate de primar în municipiul Satu Mare, după ce înainte a fost deputat şi viceprimar. El este şi preşedintele filialei municipale a UDMR Satu Mare.
Senatorul gălăţean Marius Humelnicu a fost reales în funcţia de secretar al Senatului României.
Senatorul de Galaţi, Marius Humelnicu a fost propunerea PSD pentru funcţia de secretar al Senatului pentru a doua oară consecutiv, acesta ocupând aceeaşi funcţie şi sesiunea precedentă. Parlamentarul gălăţean este practic reconfirmat în aceeaşi funcţie.
„... Mă bucur să pot contribui şi în această sesiune parlamentară la buna desfăşurare a lucrărilor Senatului României şi să reprezint interesele întregii noastre comunităţi. Îi asigur pe gălăţeni că voi continua să fiu atent şi dedicat problemelor din teritoriu! Mulţumesc colegilor pentru încrederea acordată, mulţumesc gălăţenilor pentru susţinere”, a transmis senatorul gălăţean Marius Humelnicu într-o postare pe Facebook
Potrivit ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, de la 1 februarie, se va acorda venitul minim de incluziune. Condițiile pentru a beneficia de acest venit minim de incluziune sunt: căutarea unui loc de muncă și trimiterea copiilor la școală. Acesta va înlocui ajutorul social.
Potrivit datelor oferite de ministrul Muncii, aproximativ 225.000 de români vor beneficia de acest venit. Primele plăți vor avea loc chiar din luna februarie, dar numai dacă sunt respectate cele două condiții. În caz contrar, beneficiarii vor pierde acest venit. Prin acordarea acestui venit se urmărește un nivel mai ridicat al educației și scăderea riscului de abandon școlar.
Ce reprezintă venitul minim de incluziune? Acesta reprezintă un ajutor lunar de asistență socială, alcătuit din una sau chiar ambele categorii de ajutoare financiare: ajutorul de incluziune și ajutorul pentru familiile cu copii înscriși la o instituție de învățământ.
De asemenea, cei care beneficiază de venitul minim de incluziune sunt cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țara noastră. Potrivit legislației, de acest venit minim de incluziune pot beneficia familiile și persoanele singure care nu au nicio sursă de venit sau care dispun de venituri mici sub 700 de lei. Există însă și o condiție: aceste venituri să nu fie mai mari de 700 de lei.
Cei care nu vor putea beneficia de acest venit sunt cei care au înregistrat luna trecută un venit pe membru de familie mai mare de 700 de lei; dețin în proprietate sau închiriere, unul sau mai multe bunuri; dețin clădiri sau alte spații în afara locuinței; dețin terenuri cu suprafețe mai mari de 1.200 mp în zona urbană și 2.500 mp în zona rurală și dețin vehicule cu o vechime mai mică de zece ani.