Premierul Marcel Ciolacu a declarat că nu renunță la combaterea evaziunii fiscale prin plafonarea plăților cash. Avem cea mai mare evaziune fiscală din Europa, vorbim despre ea dar nu vrem să luăm nicio măsură, a mai spus premierul care a criticat PNL pentru poziția adoptată. Nu am auzit nicio voce în coaliție când s-a propus plafonarea plăților cash, a adăugat Ciolacu.

Marcel Ciolacu a inițiat discuții cu băncile și cu oamenii de afaceri despre noile reguli. Acestea au fost stabilite de experții ANAF și nu au fost respinse de liberali, a mai spus Ciolacu.

„Nu este vorba de renunțare, este vorba să nu fie lumea afectată. Nu știu dacă modificarea plafoanelor este cea mai bună soluție. Este o problemă la micii întreprinzători, să nu se facă cozi la bănci. Ar fi fost jenant ca eu, prim-ministru, să ies și să critic propunerile unor experți ANAF. Avem cea mai mare evaziune fiscală din Europa. Vorbim despre ea dar nu vrem să luăm nicio măsură. Ministrul de Finanțe a venit și a spus că echipa tehnică de la ANAF a venit cu aceste propuneri. În acel moment, în coaliție nu am auzit nicio voce. Trebuie să ne hotărâm ce facem cu România și în ce direcție mergem. Sunt lucruri îndreptățite care au apărut în spațiul public care trebuie analizate, dar prioritatea mea e combaterea evaziunii fiscale”, a declarat Marcel Ciolacu.

Anterior, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat că liberalii vor solicita partenerilor de guvernare să se revizuiască măsura privind plățile cash. Cetățeanul de rând nu contribuie la evaziune, a justificat solicitarea Nicolae Ciucă.

„Nu am fost de acord de la început. A fost o măsură luată în coaliție explicându-se la vremea respectivă care sunt intențiile pentru care se adoptă o astfel de măsură. eu am discutat cu ministrul de finanțe, am stabilit și în Biroul Politic Național că această măsură trebuie să fie revizuită”, a spus Nicolae Ciucă.

Măsura ar trebui să intre în vigoare pe 11 noiembrie.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat că liberalii vor solicita partenerilor de guvernare să se revizuiască măsura privind plățile cash. Cetățeanul de rând nu contribuie la evaziune, a justificat solicitarea Nicolae Ciucă.

„Nu am fost de acord de la început. A fost o măsură luată în coaliție explicându-se la vremea respectivă care sunt intențiile pentru care se adoptă o astfel de măsură. eu am discutat cu ministrul de finanțe, am stabilit și în Biroul Politic Național că această măsură trebuie să fie revizuită”, a declarat Nicolae Ciucă.

Președintele PNL a solicitat ca revizuirea măsurii să se facă în regim de urgență.

„Știm foarte bine că pentru oamenii de afaceri timpul este o resursă prețioasă. Pentru noi ca cetățeni timpul este o resursă prețioasă. Dacă stau să-mi pierd timpul pe drum, asta nu este ok. Nu a fost luată unilateral, a fost o decizie pe care am discutat-o și cu toții am înțeles la vremea respectivă că este o decizie asumată care practic contribuie la reducerea evaziunii fiscal. Ori, nu cred că cetățeanul de rând este cel care contribuie la această evaziune. Plafonul era oricum la 10.000 de lei.... Premierul a zis că discută cu sectorul bancar, discută cu celelalte instituții și la finalul acestor discuții vom lua o decizie”, a mai spus Nicolae Ciucă.

Măsura ar trebui să intre în vigoare pe 11 noiembrie.

Vicepreședintele USR, Dan Barna, a declarat că europarlamentarii ar trebui să susțină deschiderea în decembrie a negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii United4Moldova.

Întâlnirea s-a desfășurat la Parlamentul Republicii Moldova și a reunit delegații parlamentare din 18 state europene și din Ucraina. Participanții au vorbit despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Reprezentantul USR Dan Barna a cerut ca toți parlamentarii din cele 18 delegații să susțină deschiderea în decembrie a negocierilor de aderare pentru Republica Moldova, astfel încât Europa să dea anul acesta în decembrie mesajul că ușa este deschisă pentru Moldova în Europa.

„Moldova Europeană este un obiectiv comun pe cale să devină o realitate ce va aduce un viitor mai bun pentru moldoveni, resurse financiare, mai multă predictibilitate, creștere economică și garanții de securitate. România este un partener solid pentru parcursul pro-european al Moldovei și am reafirmat acest lucru la dezbaterile din cadrul reuniunii. Voi continua să susțin acest drum atât din Parlamentul României, cât mai ales în cadrul întâlnirilor de la Bruxelles", a declarat Dan Barna, vicepreședinte USR și al Camerei Deputaților.

Pe 8 noiembrie, Comisia Europeană ar putea să dea aviz pozitiv începerii negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană a Moldovei.

Ministerul Finanțelor a analizat raportul Agenției de rating Moody’s care a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva stabilã. Guvernul actual a luat mãsurile necesare și corecte, a fost concluzia ministerului.

Comunicatul ministerului subliniază stabilitatea economiei și faptul că perspectivele robuste de creștere pe termen mediu ale României sunt susținute de fondurile alocate de Uniunea Europeanã și fluxurile de investiții strãine directe.

„Vedem cã cele mai respectate agenții de rating din lume reconfirmã stabilitatea economicã a României. Dupã Fitch și S&P, Moody’s vine cu o nouã confirmare a faptului cã Guvernul actual a luat mãsurile necesare și corecte pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizelor recente, precum și pentru asigurarea unor finanțe publice sustenabile. Angajamentul nostru pentru buna guvernare și reformele economice, a condus la aceastã perspectivã din partea agențiilor de rating. Este un anunț care contribuie la menținerea unui climat economic favorabil, la reducerea costurilor de finanțare și la promovarea investițiilor în țara noastrã. Cu toate acestea, este important de subliniat cã, în ciuda acestei vești pozitive, mai avem foarte mult de muncã. Nevoia de a continua reformele și mãsurile care asigurã consolidarea fiscal-bugetarã rãmân prioritãțile Ministerului Finanțelor, pentru a promova dezvoltarea economicã durabilã și a securiza investițiile din fonduri europene”, a anunțat ministrul de Finanțe, Marcel Boloș.

Economia României va înregistra o creștere de 2% în anul 2023, de 3,2% în 2024 și de 3,5% în 2025.
Agenția de rating Fitch a reconfirmat reconfirmat ratingul de țară Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt.

Fostul premier Nicolae Ciucă a declarat că indicatorii anunțați de agenția Moody’s arată că România are o economie robustă. Actualul șef al Senatului a mai spus că România are capacitatea de creștere sustenabilă în anii următori.

Agenția Moody’s a reconfirmat ratingul de țară Baa3 pentru datoria pe termen lung devenind a treia mare instituție financiară internațională care notează performanțele economiei românești.

„Agenția Moody’s a reconfirmat ratingul de țară Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt. Acești indicatori arată că România are o economie robustă, care a făcut față provocărilor din ultimul an și are capacitatea de creștere sustenabilă în anii următori”, a transmis Nicolae Ciucă pe Facebook.

Fostul premier a mai arătat că situația economică pozitivă este rezultatul măsurilor luate în timpul guvernării pe care a condus-o.

„Anul trecut, România a marcat recorduri istorice în materie de investiții străine directe, de absorbție a fondurilor europene, iar valoarea în bani a creșterii economice din anul anterior a fost cât întreg PIB-ul României din 2004. Raportul Moody’s confirmă că acestea sunt fundamente ferme pentru continuarea sporirii productivității muncii și a creșterii economice robuste din anii următori, precum și pentru reducerea și mai mult a diferenței dintre nivelul de trai al românilor și media europeană”, a explicat Nicolae Ciucă.
Ministerul Finanțelor a arătat că Agenția de rating Moody’s a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt.

Premierul român Marcel Ciolacu a transmis un mesaj în timpul alegerilor locale din Republica Moldova. Le urez succes celor care reprezintă forțele democratice, a spus prim-ministrul României.

Eliminarea așa-zisei limbi moldovenești nu se putea fără o administrație proeuropeană în Republica Moldova, a mai declarat Ciolacu.

„Le urez mult succes tututuror candidaților care reprezintă forțele democratice și proeuropene în alegerile locale de azi din Republica Moldova! Baftă și colegilor din Partidul Social Democrat European. Eliminarea așa-zisei limbi moldovenești nu ar fi fost posibilă fără susținerea unei administrații proeuropene în Republica Moldova”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.
Duminică, în Republica Moldova au avut loc alegeri locale. Au fost organizate aproape 2.000 de secții de votare în care cetățenii și-au ales primarii și consilierii locali.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a vizitat uzina Ford de la Craiova pentru a participa la lansarea noilor modele. Este „o reușită majoră pentru industria auto românească”, a declarat premierul român.

Gazdele i-au arătat lui Ciolacu trei hale de producție și l-au invitat să participe la un drive test.

„Sunt mândru de asemenea mașini, care pot rivaliza cu orice model concurent produs în altă fabrică a lumii. O reușită majoră pentru industria auto românească. Este o mașină cu un brand american, dar în mod clar cu suflet oltenesc”, a transmis Marcel Ciolacu, în timpul ceremoniilor.

Anul trecut, producția de la uzina Ford a avut cel mai ridicat nivel din istoria unității din Oltenia.

Europarlamentarul român Victor Negrescu anunță că la nivelul conducerii Consiliului UE s-a discutat un posibil calendar de aderare a României la Schengen.

Discuția a fost purtată cu secretarul de stat pentru afaceri europene, responsabil de președinția Spaniei la Consiliul UE, Pascual Navarro Ríos.

„Am discutat cu responsabilul președinției Spaniei la Consiliul UE despre un posibil calendar al aderării României la spațiul Schengen. Guvernul social-democrat din Spania sprijină România necondiționat. În perspectiva Consiliului de Justiție și Afaceri Europene din decembrie urmează ca președinția spaniolă să intensifice eforturile diplomatice pentru a convinge guvernele de dreapta din Austria și Olanda. Tot în această logică, l-am informat despre milioanele de euro prevăzute de Parlamentul European în bugetul european pentru anul viitor pentru aderarea României la spațiul Schengen și pentru protejarea frontierelor externe, obținute ca urmare a amendamentelor susținute în calitate de responsabil social-democrat privind bugetul UE. Totodată, în luna noiembrie, Comisia pentru Afaceri Constituționale urmează să aprobe raportul pe care îl coordonez, prin care vom solicita argumente juridice temeinice pentru aplicarea veto-ului”, a anunțat Victor Negrescu.
Europarlamentarul PSD a mai anunțat că negocierile privind aderarea României și Bulgariei vor continua. Se va pune „presiune asupra Austriei în speranța obținerii unui vot pozitiv”, a explicat politicianul român.

„Spațiul Schengen cunoaște evoluții permanente pentru a putea răspunde exigențelor de securitate necesare statelor membre. Digitalizarea procesului și actualizarea legislației reprezintă pași normali în procesul de adaptare la noile cerințe. În calitate de responsabil al grupului social-democrat pentru bugetul european, am solicitat și obținut în ultimii trei ani alocarea de fonduri suplimentare pentru mecanismele de protecție ale frontierei externe a Uniunii Europene și implementarea acquis-ului Schengen. O solicitare recurentă și specifică a fost legată de aderarea imediată a României și Bulgariei la spațiul Schengen, element inclus explicit în bugetele europene aprobate în ultimii ani ca urmare a negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliu. Chiar dacă bugetul alocat spațiului Schengen a crescut, chiar dacă au existat fonduri și proiecte dedicate pentru România și Bulgaria, chiar dacă cele două state implementează la cele mai înalte standarde cerințele zonei de liberă circulație, în continuare aderarea lor la spațiul Schengen este refuzată pe nedrept. Aceste lucruri se văd inclusiv în implementarea regulamentelor dezbătute astăzi. Concluzia o știți: extindeți spațiul Schengen cu România și Bulgaria!” a precizat Victor Negrescu.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că a coborât în mina Livezeni. Au fost „două ore, printre cele mai prețioase ale întregului mandat”, a relatat Burduja.

Demnitarul a dezvăluit faptul că a participat la extracția a 5 tone, cu un utilaj de proveniență sovietică, din anii ‘80. „Faptul că încă funcționează astăzi e un mic miracol”, a fost concluzia ministrului Burduja.

„Scriu aceste rânduri după două zile pe care nu le voi uita niciodată. Am coborât la 300 de metri către inima pământului, acolo unde sunt “oameni și cărbune”, vorba lui Geo Bogza. Am fost în Mina Livezeni pentru două ore, printre cele mai prețioase ale întregului mandat de ministru. Despre cărbuni: am participat la extracția a 5 tone, cu un utilaj de proveniență sovietică, din anii ‘80. Aici, la Livezeni, e singura mină dintre cele 4 rămase în Valea Jiului unde există mecanizare. Faptul că mașinăria aceasta încă funcționează astăzi e un mic miracol, dovadă a muncii și inventivității românești”, a transmis Sebastian Burduja după vizita în subteran.

Ministrul Energiei susține că a coborât în mină din respect pentru mineri și pentru a căuta soluții.

„Oameni care pleacă de acasă și nu știu dacă se mai întorc. Oameni care muncesc în patru schimburi și asta de generații întregi. Din palmele lor a fost repornită economia României după cel de-al Doilea Război Mondial. Iar acum nu ne cer decât respect, apreciere și o bucată de pâine pe masa familiilor lor, din munca și din sacrificiul lor. De ce am coborât în mină alături de ei? Din respect pentru cine sunt și ce fac acești români. Din dorința de a înțelege la fața locului problemele și riscurile cu care se confruntă în fiecare zi. Și pentru a găsi împreună soluțiile de care Valea Jiului are nevoie. Deja am reușit în ultimele săptămâni să îndeplinim o dorință de ani de zile a acestor oameni: salvarea celor peste 2000 de locuri de muncă și înființarea unei noi companii, Complexul Energetic Valea Jiului, care are parte de un nou început. Acum depinde de noi toți să asigurăm un altfel de viitor. Va urma”, a mai anunțat Sebastian Burduja.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că România nu se află într-o criză economică și are o creştere economică constantă, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu pe care premierul l-a acordat postului Prima News.

„În acest moment, România nu se află într-o criză economică. România are o creştere economică constantă, oricum una dintre cele mai mari din interiorul Uniunii Europene”, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul a mai spus că România este nevoită să continue reformele pentru a nu risca să eșueze din punct de vedere economic.

Potrivit premierului, drumul României trebuie să fie înainte, cu toate riscurile.

„Vreau să fac reforme în România. Nu mai putem. România se blochează dacă nu începem să luăm măsuri. Nu e un jandarm Comisia Europeană, nu îţi impune nimeni nimic, dar sunt nişte reguli pe care ţi le-ai asumat când ai intrat în Uniunea Europeană. România are un parcurs foarte clar către aderarea către OECD, E foarte important economic să fii în rândul ţărilor dezvoltate. Şi pe urmă avem marea miză fondurile europene, reformele din PNRR, nu neapărat banii din PNRR”, a precizat Marcel Ciolacu.