Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunţat, luni, în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanța din România. Anunțul a fost făcut de Alina Gorghiu, ministrul Justiției. Gorghiu a tras concluzia: „Statul român a avut dreptate”.

Alina Gorghiu a confirmat faptul că statul român va continua să facă demersuri în cazul menționat.

„Statul român a avut dreptate. CJUE a stabilit clar că justiția din Franța nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele fugarului Paul-Philippe al României. Mulțumesc tuturor instituțiilor române și celor care au înțeles că fenomenul fugarilor trebuie tratat serios, indiferent de statul care trebuie să îi predea. Mesajul meu ca ministru este că, din respect pentru justiția din România, fiecare fugar trebuie adus înapoi în țară, trebuie să-și execute pedeapsa în penitenciarele din România. Vă asigur că vom continua să facem orice demers necesar pentru ca justiția să meargă până la capăt”, a explicat ministrul Justiției.

Alina Gorghiu a prezentat toată procedura în cazul Paul-Philippe al României.
La data de 30.04.2024, Curtea de Apel Brașov a depus la CJUE o cerere de decizie preliminară, adresând Curții întrebări care vizează aspecte privind respectarea legislației UE în materia mandatului european de arestare în cazul predării fugarului menționat.

La data de 29.07.2024, CJUE a publicat hotărârea, prin care a stabilit refuzul executării mandatului de către o autoritate de executare nu atrage refuzul de către un alt stat membru: „Fiecare autoritate de executare trebuie să facă propria analiză în care să fie avute în vedere și motivele de refuz invocate anterior. Concomitent, autoritatea emitentă poate menține validitatea mandatului european, după efectuarea propriei analize cu privire la motivele de refuz invocate”.

De asemenea, decizia Comisiei de Control a fișierelor Interpol (CCF) nu poate justifica, în sine, refuzul executării mandatului, dar poate fi luată în considerare la fundamentarea deciziei.
Ulterior deciziei de refuzare a predării, autoritatea emitentă poate decide cu privire la validitatea mandatului fără a fi necesară sesizarea CJUE, cu excepția cazului în care decizia care va trebui adoptată nu este supusă unei căi de atac.

Executarea mandatului nu poate fi refuzată pe motiv că procesul verbal de depunere a jurământului de un judecător din completul care a soluționat cauza internă nu poate fi găsit sau a fost depus numai la numirea în calitate de procuror.
Autoritatea emitentă nu poate participa în calitate de parte la procedura privind executarea mandatului.
Autoritatea de executare nu poate refuza predarea întemeindu-se pe condițiile de detenție de care a luat la cunoștință fără consultarea statului emitent. Nu poate fi avut în vedere un standard mai ridicat în materie de condiții de detenție decât cel garantat de normele internaționale.
Hotărârea CJUE interpretează dreptul UE aplicabil în speță, nu îl aplică efectiv. Dar interpretarea este obligatorie pentru toate statele membre.

Statul român va comunica această decizie către instanța din Malta, aceasta urmând să se pronunțe referitor la predarea lui Paul-Philippe al României.

La data de 17 decembrie 2020, Curtea de Apel Brașov a emis MEA împotriva lui Paul-Philippe al României, în vederea executării pedepsei definitive de 3 ani și 4 luni de închisoare pentru cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu.

Pe 28 iunie 2022, fugarul a fost arestat în Franța, fiind declanșată o procedură de predare în privința sa. Această procedură a fost încheiată printr-o hotărâre a Curții de Apel din Paris, rămasă definitivă, prin care refuza executarea MEA emis de autoritățile române.

Decizia de refuz a instanței franceze a fost întemeiată pe motivarea că locul de păstrare a proceselor verbale de depunere a jurământului de către judecători ar fi incert. Iar această deficiență sistemică ar fi avut incidență asupra procedurii penale împotriva lui Paul-Philippe al României în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, din moment ce procesul verbal de depunere a jurământului de către unul dintre cei trei judecători din completul de judecată care a trebuit să judece cauza în discuție nu ar fi putut fi găsit, iar un alt judecător din cadrul acestui complet de judecată ar fi depus jurământul numai în calitate de procuror.

La data de 29 aprilie 2024, fugarul a fost arestat în Malta în temeiul mandatului european de arestare emis împotriva sa. În aceeași zi, autoritatea judiciară de executare malteză a solicitat instanței din România informații suplimentare, precizând că Paul-Philippe al României invocase hotărârea Curții de Apel din Paris.
La data de 20.05.2024, autoritățile malteze au refuzat executarea mandatului având în vedere condițiile de detenție de care ar beneficia persoana în cauză în România în eventualitatea predării, decizie care a fost casată cu trimitere spre rejudecare.
Ulterior, instanța de fond din Malta a dispus predarea fugarului, însă aceasta a fost atacată.
La data de 31.07.2024 este așteptată decizia acestei instanțe sub aspectul predării lui Paul-Philippe al României.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că pentru securitatea energetică a românilor trebuie să prelungim termenele pentru funcționarea termocentralelor pe cărbune. În zilele de caniculă, cărbunele ne-a fost din nou de mare ajutor și trebuie să o spunem răspicat, a explicat Burduja.

Din cauza caniculei, în România s-a înregistrat un consum ridicat de energie electrică.

„Este important să acoperim cât mai mult din acest consum din producția proprie pentru a nu apela la importuri mai mari. Un gând special pentru oamenii minunați de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) și din Valea Jiului. Depășim la această oră 1250MW producție în termocentralele pe cărbune. În condiții tehnice deosebit de dificile, cu multe echipamente vechi, la temperaturi caniculare, echipele de specialiști au găsit mereu soluții. Au repornit grupuri, au rezolvat în timp record avariile apărute, au muncit ore suplimentare pentru a da României energie. Paroșeniul funcționează bine, la CEO avem patru grupuri în funcțiune și mâine vom avea cinci (două la Turceni, două la Rovinari, unul la Ișalnița)”, a scris pe Facebook, zilele trecute, Sebastian Burduja.

Ministrul Energiei va milita pentru prelungirea termenelor privind funcționarea termocentralelor pe cărbune.
„În aceste zile, cărbunele ne-a fost din nou de mare ajutor și trebuie să o spunem răspicat. Pentru securitatea energetică a românilor, vom face tot ceea este posibil pentru a prelungi termenele pentru funcționarea termocentralelor pe cărbune și continuarea exploatărilor miniere. Am început deja acest demers la Bruxelles încă de anul trecut, cu onestitate și responsabilitate, și îl vom continua, cu toate argumentele pe masă. Securitatea energetică a României nu este negociabilă. Este prioritate zero”, a precizat ministrul Energiei.

Premierul Marcel Ciolacu a convocat Comandamentul pe Energie. Acesta se reunește vineri. E nevoie să venim cu soluții eficiente pentru că ne așteaptă în continuare o vară provocatoare, a explicat Ciolacu.

Potrivit premierului, faza critică provocată de consumul de energie din cauza caniculei a fost depășită.

„Prognozele arată că, de mâine încolo (de vineri), depășim faza critică generată de valul masiv de caniculă. În această săptămână periodic am stat de vorbă cu domnul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care a fost extrem de activ și s-a consultat permanent cu producătorii și distribuitorii.

Șeful Guvernului a decis să convoace Comandamentul pe Energie.
„Vreau să le mulțumesc tuturor lucrătorilor din Sistemul Energetic Național, companiilor de stat sau private, pentru eforturile făcute ca să trecem de această etapă grea cu cât mai puține probleme pentru români! De altfel, am dispus convocarea pentru mâine dimineață a Comandamentului pe Energie. E nevoie să venim cu soluții eficiente pentru că ne așteaptă în continuare o vară provocatoare”, a precizat Marcel Ciolacu.

Președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, i-a transmis un mesaj Ursulei Von Der Leyen după realegerea acesteia la conducerea Comisiei Europene. Conducerea dvs. este esențială pentru o Europă mai puternică, a spus Ciucă.

Mesajul a fost postat pe X.

„Felicitări Ursula Von Der Leyen pentru realegerea în funcția de președinte al Comisie Europene! Conducerea dvs. este esențială pentru o Europă mai puternică și mai unită”, a scris Ciucă.
Președintele Senatului a mai menționat „locul de drept al României în Schengen și un viitor prosper pentru toți europenii”.
Ursula von der Leyen a obținut în Parlamentului European al doilea mandat de cinci ani de președinte al Comisiei Europene.

Ministrul agriculturii, Florin Barbu, anunță că încep plățile pentru Programul Tomata. Mii de fermieri români vor primi banii alocați prin schema de finanțare.

Cei mai mulți beneficiari sunt din județul Olt.

„În piețe, în supermarket-uri sau în magazinele de cartier, din toată țara se găsesc roșii românești. Anul acesta, avem 24.472 de fermieri înscriși în Program, cei mai mulți fiind din județele Olt (7923), Galați ( 6651) și Dolj (2017). Cu toții vor primi în conturi în zilele următoare prima tranșă de 1500 euro. În total, am virat 180 de milioane de euro către Direcțiile Agricole Județene pentru a alimenta conturile fermierilor.

Și pentru că ne dorim să avem roșii românești pe tot parcursul anului, fermierii vor primi cealaltă tranșă de 1500 de euro, în septembrie. Succesul acestui program este meritul legumicultorilor noștri, acești români gospodari care au tot sprijinul și respectul nostru. Vom continua să lucrăm pentru a îmbunătăți acest program, care, alături de alte măsuri, susține producția românească”, a precizat Barbu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că sute de fermieri au accesat programele pentru dezvoltarea sistemelor de irigație. Este vorba despre programe cu finanțare europeană.

Solicitările au fost depuse de Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații.

„Peste 350 de proiecte au fost depuse de Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigații. Proiectele depuse au o valoare totală de peste 530 de milioane de euro, în condițiile în care plafonul maxim alocat este de 400 de milioane. Mă bucur că am reușit să oferim eligibilitate 100% pentru această măsură atât de necesară, având în vedere faptul că fermierii noștri se confruntă de la an la an cu seceta severă”, a explicat ministrul Agriculturii.

Alte proiecte pentru irigații au ajuns la valoarea de peste 20 de milioane de euro.
„La acestea se adaugă 48 de proiecte de investiții pentru înființarea de noi sisteme de irigații secundare depuse de fermieri, în valoare de peste 20 de milioane de euro. Îi asigur pe toți fermierii că reabilitarea și extinderea întregii infrastructuri de irigații este o prioritate pentru noi și vom continua să identificăm permanent noi surse de finanțare pentru infrastructura principală și secundară de irigații”, a precizat Florin Barbu.

Președintele României, Klaus Iohannis, va participa joi, 18 iulie 2024, la cea de-a patra reuniune a Comunității Politice Europene, care va avea loc în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord (Palatul Blenheim, Oxfordshire).

La reuniune și-au anunțat prezența peste 40 de șefi de stat sau de guvern, Președintele Consiliului European, Secretarul General al NATO și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate.

Programul cuprinde o sesiune plenară și grupuri de lucru, iar discuțiile liderilor vor viza teme precum securitatea în Europa, sprijinul pentru Ucraina, provocările legate de migrație, protejarea democrației și promovarea securității energetice. În cadrul dezbaterilor, Președintele Klaus Iohannis va aborda aspectele de actualitate privind continuarea sprijinului pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în contextul războiului de agresiune al Rusiei, precum și aprecierea pentru rolul acestui format de reuniune în consolidarea rezilienței europene.

De asemenea, Președintele României va participa la grupul de lucru privind energia și conectivitatea. Cu acest prilej, Președintele Klaus Iohannis va sublinia nevoia unei abordări echilibrate între tranziția verde și asigurarea securității energetice la nivel european și rolul important al Mării Negre în asigurarea unei interconectivități energetice regionale.

În marja sesiunii plenare este programată, totodată, o întâlnire informală a ”Grupului de Coordonare pentru Republica Moldova”, din care fac parte liderii din România, Franța, Germania, Marea Britanie, Polonia și Uniunea Europeană, precum și Republica Moldova. Cu prilejul acestei reuniuni vor fi discutate aspecte referitoare la reziliența Republicii Moldova în fața multiplelor amenințări curente.

Comunitatea Politică Europeană este o platformă pentru coordonare politică, lansată cu prilejul Consiliului European din iunie 2022, în contextul efectelor grave ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Obiectivul acestui format îl reprezintă promovarea dialogului politic și a cooperării pe teme de interes comun, pentru consolidarea securității, stabilității și a prosperității pe continentul european.

Pista 2 și căile de rulare de la Aeroportul Otopeni au fost modernizate și sunt gata de operațiuni. Anunțul a fost făcut de Compania Națională Aeroporturi București.

Potrivit sursei menționate, investiția, care a presupus lucrări de amploare la cele cinci căi de rulare aferente Pistei 08L-26R de decolare-aterizare, face parte din strategia CNAB de creștere a capacității operaționale a Aeroportului Henri Coandă și de optimizare a condițiilor de operare a aeronavelor.

Odată cu finalizarea lucrărilor, pe aceste suprafețe vor putea fi operate fără restricții aeronavele de cod superior (cod E, ex: Boeing B777, Airbus A330).
De asemenea, căile de rulare la Pista 2 au fost modernizate, iar balizajul a fost realizat cu tehnologie LED.

Valoarea lucrărilor pentru această primă fază este de 107 milioane lei.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că România derulează un proiect prin Banca Mondială privind dotarea centrelor de medicină legală. Acest termen de testare de 72 de ore va putea să fie scurtat, a explicat Rafila.

Proiectul a început în luna mai și se află într-o fază avansată. Grupul tehnic de lucru a elaborat specificațiile tehnice, încât la nivel național să fie dotate toate cele șase institute de medicină legală, dar și cele 36 de servicii de medicină legală, a anunțat ministrul Sănătății.

Alexandru Rafila susține că achiziția va fi realizată utilizând procedurile Băncii Mondiale și că după achiziție va fi asigurată instalarea echipamentelor și trainingul personalului.
„El va deveni operațional până la sfârșitul acestui an, iar acest termen de 72 de ore care este prevăzut în ordonanță practic, din punctul meu de vedere, va putea să fie scurtat, pentru că fiecare județ va beneficia de un astfel de laborator care poate să facă atât determinări calitative, cât și determinări cantitative a substanțelor stupefiante”, a mai spus Rafila.

În paralel, cele șase, șapte unități operaționalizate și care pot face din punct de vedere tehnic aceste determinări au arondate un număr de județe, iar probele biologice vor fi transportate de către MAI, mai susține ministrul.
„Facem tot posibilul, inclusiv angajarea de personal suplimentar în aceste centre care sunt deja dotate, încât acest termen de 72 de ore să fie respectat”, a precizat Alexandru Rafila.
Guvernul a adoptat joi ordonanța privind siguranța rutieră.

Comitetul pentru Politica de Dezvoltare Regională al OCDE a adoptat avizul formal după evaluarea României în cadrul acestui Comitet, a anunțat Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă.
„În cadrul procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Comitetul pentru Politica de Dezvoltare Regională al Organizației a adoptat, pe 8 iulie 2024, Avizul său formal, ca urmare a evaluării României în cadrul acestui Comitet”, se arată în documentul MDLPA.
România a fost evaluată pe 16 mai 2024, reprezentarea fiind asigurată de o delegație condusă de Marcel-Alexandru Stoica, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

„Adoptarea Avizului formal confirmă atât voința și capacitatea României de a pune în aplicare instrumentele juridice ale OCDE care intră în competența Comitetului pentru Politica de Dezvoltare Regională (Recomandarea Consiliului privind investițiile publice eficiente la toate nivelurile de guvernare; Declarația privind politicile pentru construirea unui viitor mai bun pentru regiuni, orașe și zone rurale; Recomandarea Consiliului privind politica de dezvoltare regională), cât și alinierea politicilor și practicilor României la politicile și practicile OCDE în domeniul dezvoltării regionale”, mai scrie în comunicat.
Astfel sunt recunoscute astfel eforturile României de consolidare a politicii de dezvoltare regională, în special prin elaborarea unui sistem solid de statistici teritoriale, prin adoptarea unei abordări localizate în domeniul dezvoltării regionale și a unor documente strategice la nivel regional, județean și local, prin consolidarea sistemului de guvernanță pe mai multe niveluri și prin îmbunătățirea capacității instituționale și fiscale a guvernelor subnaționale.

Avizul formal cuprinde o serie de recomandări pentru îmbunătățirea cadrului de politici, guvernanță și finanțare în domeniul dezvoltării regionale, a căror implementare va fi asigurată prin Ministerul Dezvoltării. Acestea vizează cele cinci principii fundamentale de aderare ale Comitetului pentru Politica de Dezvoltare Regională: colectarea și utilizarea de date privind dezvoltarea regională; strategiile și politicile de dezvoltare regională, inclusiv dezvoltarea urbană și rurală și legăturile dintre mediul urban și cel rural; guvernanța eficientă multi-nivel și coordonarea eficace; capacitatea instituțională și fiscală subnațională; investițiile publice la nivel subnațional.