Președintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hancescu, a transmis un mesaj cu ocazia deschiderii noului an şcolar 2024-2025. Școala românească are nevoie de o voce comună, a spus liderul FSLI.

Mesajul a fost trimis luni, în prima zi de școală.
„Ştiu că schimbările pot să creeze nelinişte sau chiar confuzie, la început, dar sunt convins, că orice provocare va putea fi cu bine depăşită dacă personalul din educaţie şi părinţii vor lua cele mai bune decizii, împreună, care să fie în avantajul formării şi pregătirii copiilor. Şcoala este un mediu în care se deprind noţiuni, în care se şlefuiesc talente, în care se nasc genii, în care societatea românească îşi construieşte viitorul. Un viitor solid nu poate fi construit fără un sistem de educaţie modern, centrat pe nevoile şi abilităţile copiilor, dar şi pe realităţile momentului, astfel încât tranziţia către mediul universitar şi către piaţa muncii să fie făcută constructiv”, a spus Simion Hancescu.

Liderul FSLI a enumerat problemele cu care se confruntă sistemul de educație.
„La catedră, avem nevoie de oameni dedicaţi, care ştiu cum să modeleze noile generaţii, oferindu-le un sistem de valori puternic şi nu unul clădit pe tentaţii trecătoare, lipsit de substanţă, de moralitate. Avem nevoie de securitate şi siguranţă în fiecare unitate de învăţământ din ţară, pentru că pericolele care pândesc la poarta şcolilor sunt reale: violenţă, bullying, adicţii. De aceea, școala românească are nevoie de o voce comună a dascălilor, părinților și a elevilor”, a adăugat Hancescu.

Liderul de sindicat a vorbit și despre colaborarea cu politicienii.
„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ îşi continuă misiunea prin care vom semnala şi vom depune orice efort prin care hibele sistemului de educaţie din România să fie înlăturate, iar calitatea actului educaţional să primeze. Educaţia din România are nevoie de resurse materiale, iar aici ne îndreptăm privirea către viitorul Parlament al României şi către viitorul preşedinte. Implicarea autorităţilor statului este obligatorie, prin urmare facem apel la clasa politică să nu folosească promisiunile false ca lozinci în campania electorală! Dacă nu vom privi sistemul de învăţământ cu atenţia necesară şi dacă nu vom fi responsabili, riscăm să facem greşeli care vor fi decontate de generaţiile noi, punându-le în cârcă o povară nemeritată. Elevii români, copiii acestei ţări, merită şansa unui viitor mai bun, iar el nu poate fi clădit cu minciuni, amânări sau dezinteres. Vom fi alături de fiecare membru de sindicat, dar şi de fiecare elev şi fiecare părinte, pentru că noi înţelegem că avem un numitor comun: dorinţa unei şcoli mai bune în România”, a precizat Simion Hancescu.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj înainte de startul noului an școlar. Părinții și copiii nu cred că așteaptă de la politicieni discursuri sforăitoare în prima zi de școală, ci să își facă treaba și să asigure condiții bune de studiu, a fost mesajul șefului Guvernului.

Duminică, premierul a vizitat două școli din Sectoarele 4 și 6 ale Capitalei.

„Primarul Daniel Băluță mi-a spus că aici – la Colegiul “Mihai Eminescu”, un liceu de elită al Capitalei, înainte era o clădire care risca să se prăbușească la primul cutremur. Astăzi s-au investit 35 de milioane de lei prin CNI și a fost refăcută din temelii. Peste 1300 de copii au cele mai bune condiții de învățare, mai ales că domnul primar a obținut alți bani prin PNRR pentru dotarea acestei școli cu toate materialele necesare. La fel și în sectorul 6, unde îl felicit pe primarul Ciucu pentru implicare. Și acolo vorbim de o școală modernă, la cele mai înalte standarde educaționale. Sunt exemple de succes care demonstrează că atunci când ai o viziune și un proiect clar în minte obții rezultate”, a transmis Ciolacu la finalul vizitei.

„Bani sunt. Avem și bani de la Guvern, dar și fonduri europene. Este nevoie doar de viziune. Iar în sectoarele 4 și 6, la fel ca în 3 și chiar 5, avem primari implicați care au înțeles nevoile comunităților. Sper ca lucrurile să se schimbe rapid și în sectoarele 1 și 2”, a precizat Marcel Ciolacu.

FRF le cere suporterilor care vor asista la meciul România-Lituania să vină la stadion cu haine galbene. Hai în galben să susținem echipa și să recreăm împreună atmosfera de la Euro 2024, a transmis FRF.

Partida din Liga Națiunilor se va disputa luni, de la ora 21.45, pe stadionul Steaua din București. Acesta va fi primul meci pe teren propriu al României după participarea la Campionatul European din Germania.

„Suporterii sunt invitați să vină îmbrăcați în galben pentru a susține echipa națională într-un stadion plin. Zidul Galben și Generația de Suflet vor cânta împreună imnul național, arătând încă o dată unitatea care a impresionat pe toată lumea la Campionatul European”, a anunțat federația.
FRF a mai anunțat că suporterii vor avea ocazia să se distreze în Arena Fanilor, amplasată în afara stadionului. Aceasta se va deschide cu 3 ore înainte de fluierul de start și va include jocuri, concursuri și multe surprize pentru toți suporterii.

Vineri, la Priștina, România a învins cu 3-0 selecționata din Kosovo, în primul meci din Liga Națiunilor.

Ministrul Simona Bucura-Oprescu susține că introducerea salariului minim european reprezintă o garanție că salariile mici din România vor crește odată cu dezvoltarea economică

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu, a participat la finalul săptămânii trecute la dezbaterea cu tema „Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană”, eveniment organizat de Blocul Național Sindical (BNS).

Guvernul României a aprobat deja, pe 21 iunie 2024, proiectul de lege inițiat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) pentru implementarea acestei directive, proiect care a fost trimis spre adoptare în Parlament după ample consultări cu partenerii sociali pentru stabilirea modului în care va fi determinat salariul minim adecvat conform Directivei. Formula de calcul care va fi stabilită va ține cont de puterea de cumpărare, de nivelul câștigului salarial mediu brut și de productivitatea muncii.
Textul proiectului de lege prevede că nu vor exista diminuări salariale și stimulează încheierea de contracte colective de muncă, consolidând în același timp dialogul cu partenerii sociali în stabilirea salariului minim.

„Am făcut pași importanți împreună în elaborarea proiectului de lege care a fost adoptat de Guvern. Suntem deschiși la propunerile dumneavoastră, în măsura în care proiectul de lege poate fi îmbunătățit în parcursul său parlamentar, astfel încât să reușim elaborarea unui act normativ de calitate care să contribuie la o piață a muncii mai puternică și mai bine reglementată. Acest proiect de lege își propune, pe de o parte, adecvarea salariului minim pentru a proteja puterea de cumpărare a lucrătorilor, iar pe de altă parte, să țină cont de productivitatea muncii pentru a îmbunătăți competitivitatea companiilor. Pentru a plăti salarii decente și pentru a putea crește și mai mult pensiile este nevoie de o piață a muncii puternică, iar în acest sens este important ca numărul celor care muncesc legal să fie cât mai mare. Introducerea salariului minim european reprezintă o garanție că salariile mici din România vor crește odată cu dezvoltarea economică, ceea ce va contribui la micșorarea decalajelor. România va putea astfel să manțină lucrătorii calificați care altfel ar fi tentați să plece în alte țări pentru salarii mai mari. Prin implementarea Directivei va putea fi stimulată creșterea economică prin creșterea puterii de cumpărare a lucrătorilor și se vor încuraja investițiile în formarea profesională și în creșterea productivității”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

În ultimii patru ani, numărul contractelor de muncă plătite la salariul minim în România a înregistrat o scădere semnificativă. În septembrie 2020, 26,31% din totalul contractelor de muncă (1.671.284) erau plătite la salariul minim. Acest procent a scăzut până în august 2024 la 16,62% (respectiv 1.105.977 din totalul de 6.655.266 de contracte înregistrate). Guvernul Marcel Ciolacu a majorat, începând cu 1 iulie, salariul minim brut pe țară garantat în plată de la 3.300 de lei la 3.700 de lei.

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Adrian-Ioan Veștea, a anunțat că a semnat 68 de noi contracte de finanțare în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Este vorba despre proiecte care vizează drumurile locale, rețelele de apă, canalizarea și sistemele de distribuție a gazelor.

Proiectele au o valoare totală de 715,5 milioane de lei.

„Proiectele de astăzi se alătură celorlalte 3.806, în valoare de peste 45,6 miliarde de lei, pentru care au fost semnate contractele de finanțare și care facilitează accesul locuitorilor la servicii de utilitate publică de calitate, la infrastructură rutieră mai sigură și la dotări tehnico-edilitare performante”, a declarat Adrian-Ioan Veștea.

Cu banii de la Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” vor fi modernizate drumurile de interes local, vor fi înființate și modernizate sistemele de alimentare cu apă potabilă și rețelele de canalizare menajeră și vor fi dezvoltate sistemele inteligente de distribuție a gazelor naturale.

Ministerul Educației, Ligia Deca, a anunțat că 19 școli din România vor începe noul an școlar în trei schimburi. Deca a mai spus că sistemul cu trei schimburi va fi ilegal din anul școlar 2025-2026.

Ministrul Ligia Deca a anunțat că 19 unități de învățământ funcționează în trei schimburi, dintre care șapte ca urmare a lucrărilor de reabilitare, extindere și modernizare și 12 din cauza spațiului insuficient.

Ministrul Educației avertizează că sistemul în trei schimburi va deveni ilegal din anul școlar următor.
„Am transmis că este prioritar să nu mai avem școli în trei schimburi, nu doar că nu mai este de dorit, dar de anul școlar viitor, 2025-2026, este ilegal să mai avem școli care desfășoară activitate în trei schimburi”, a precizat Ligia Deca.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a anunțat marți că va avea un candidat la funcția de președinte al României. Acesta va fi anunțat în cadrul unei ceremonii.

Candidatul la alegerile prezidențiale din acest an va fi anunțat vineri, 6 septembrie. În aceeași zi, la Cluj-Napoca se va desfășura ședința Consiliului Reprezentanților Unionali (CRU). Ședința va începe la ora 11.00.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat de ce s-a luat decizia închiderii epidemiei de rujeolă din România. Potrivit ministrului, datele au arătat o scădere susținută a numărului de cazuri și dispariția focarelor.

Epidemia a fost declarată în decembrie 2023. Atunci se înregistra o creștere periculoasă a numărului cazurilor de rujeolă și a numărului copiilor internați în secțiile de pediatrie. Pe 27 august, epidemia a fost închisă prin ordin de ministru.

„Pe măsură ce datele veneau la Ministerul Sănătății au arătat o scădere susținută a numărului de cazuri și dispariția focarelor la nivel național”, a declarat Alexandru Rafila.

Epidemia s-a încheiat deoarece majoritatea persoanelor nevaccinate s-au îmbolnăvit.
„S-a epuizat masa receptivă, cei mai mulți dintre cei care nu erau vaccinați s-au îmbolnăvit. Asta nu înseamnă că nu se poate repeta”, a precizat Alexandru Rafila.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat înființarea Green Energy Corridor Power Company, care va construi un cablu submarin între cele patru țări. Anunțul a avut loc în cadrul unei întâlniri cu demnitari și specialiști din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria.

Cea de-a 8-a Reuniune Ministerială a Proiectului „Coridorul Verde”, între guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria, a avut loc marți, la Palatul Victoria și a fost găzduită de Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și de Secretarul General al Guvernului, Mircea Abrudean.

La întâlnire, au participat ministrul Energiei din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov, și ministrul Afacerilor Externe din Ungaria, Péter Szijjártó.

În cadrul reuniunii au fost semnate actelor constitutive pentru înființarea Green Energy Corridor Power Company, pentru „Coridorul Verde”.

Proiectul prevede construcția unui cablu submarin de înaltă tensiune între România și Georgia, extins și în Ungaria și Azerbaidjan.
„Acest proiect de infrastructură energetică are o importanță majoră pentru România, pentru regiune și pentru Uniunea Europeană. Acesta va interconecta piețele de energie din zona Mării Negre, asigurând diversitatea surselor de aprovizionare. Diversitatea surselor de aprovizionare conduce în primul rând la consolidarea securității energetice și la reducerea prețurilor energiei pentru toți consumatorii”, a declarat Sebastian Burduja.

Ministrul român a mai spus că proiectul va „contribui la decarbonizarea sectorului energetic, având în vedere faptul că va transporta în principal energie din surse regenerabile” și la securitatea energetică prin diversificarea surselor de aprovizionare.

Proiectul a fost lansat în decembrie 2022 și este sprijinit de Comisia Europeană.