Proiectul trenului metropolitan din Cluj-Napoca a intrat într-o nouă etapă, după semnarea contractului de proiectare și execuție pentru amenajarea celor 23 de stații de pe traseu.

Contractul a fost semnat luni de primarul Emil Boc și are o valoare de aproximativ 115 milioane de euro.
Potrivit autorităților locale, proiectul vizează modernizarea stațiilor existente, realizarea unor stații noi, precum și amenajarea infrastructurii rutiere și pietonale necesare accesului călătorilor.

În total, proiectul include 23 de stații și lucrări conexe pentru accesibilitate și mobilitate. Sunt prevăzute opt stații noi, o stație cu pasaj rutier nou, patru stații cu pasaje pietonale subterane și opt parcări cu 223 de locuri.
Potrivit Primăria Cluj-Napoca, trenul metropolitan va circula pe un traseu de 48,8 kilometri, care va traversa municipiul Cluj-Napoca și comunele Gârbău, Baciu, Apahida, Jucu și Bonțida.

Autoritățile estimează că traseul integral va putea fi parcurs în aproximativ 65 de minute, cu o frecvență de două trenuri pe oră.
Valoarea totală a proiectului depășește 1,4 miliarde de lei. Finanțarea nerambursabilă din fonduri europene, prin Programul Transport 2021–2027, depășește 1,1 miliarde de lei și reprezintă 85% din valoarea totală eligibilă.

Cel mai recent sondaj Eurobarometru arată că îngrijorările privind costul vieții domină agenda publică din România, în timp ce nivelul de încredere al românilor în Uniunea Europeană rămâne mai ridicat decât cel acordat instituțiilor naționale.

Potrivit datelor colectate în perioada 12–31 martie 2026, pe baza unui eșantion de 1.054 respondenți din România, 70% dintre participanți apreciază că situația economiei naționale este „rea”, în timp ce 29% o consideră „bună”. La nivelul Uniunii Europene, 60% dintre respondenți au o evaluare negativă, iar 38% una pozitivă.

În privința situației financiare a gospodăriei, 54% dintre românii chestionați s-au declarat mulțumiți, comparativ cu 75% la nivel european.
Pesimismul se menține și în ceea ce privește evoluția economiei în următoarele 12 luni. Aproape jumătate dintre respondenții din România, respectiv 48%, anticipează o înrăutățire a situației economice naționale.
Întrebați care sunt principalele probleme cu care se confruntă țara, 41% dintre români au indicat creșterea prețurilor și inflația drept principala preocupare, în timp ce 27% au menționat situația economică generală.

Datele sondajului indică, în același timp, o percepție relativ favorabilă asupra Uniunii Europene. Un procent de 44% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, nivel apropiat de media europeană, de 45%. Totodată, 61% dintre respondenții români se declară optimiști în privința viitorului Uniunii, față de 60% la nivelul blocului comunitar.

Sondajul relevă că românii au mai multă încredere în Uniunea Europeană decât în instituțiile naționale. Astfel, 48% dintre respondenți afirmă că au încredere în UE, comparativ cu 31% care spun că au încredere în Guvern și 25% în Parlament.
La nivel european, conflictul din Orientul Mijlociu, situația internațională și războiul din Ucraina sunt percepute drept principalele provocări externe. În România, 24% dintre participanți au indicat conflictul din Orientul Mijlociu, iar câte 17% au menționat situația internațională și războiul din Ucraina.

În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, 56% dintre românii chestionați susțin acordarea de ajutor financiar și umanitar pentru Kiev, comparativ cu 75% la nivelul Uniunii Europene. Totodată, 45% dintre respondenții din România susțin finanțarea de echipamente militare pentru Ucraina, față de media europeană de 56%.
Sondajul a fost realizat în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, pe un eșantion total de 26.415 interviuri, dintre care 1.054 au fost efectuate în România.

PSD îi solicită joi, 14 mai, premierului demis Ilie Bolojan să își asume răspunderea politică în cazul numirii conducerii Autorității Vamale Române Autoritatea Vamală Română, după ce șeful instituției, Mihai Savin, ar fi fost reținut de procurorii DNA într-un dosar de fals și uz de fals, în care este investigată emiterea retroactivă a unui ordin de misiune, potrivit unor surse judiciare.

Social-democrații susțin că decizia de numire ar fi fost luată fără consultarea partenerilor de Coaliție și ar încălca acordul politic de guvernare, care prevedea consultări pentru deciziile importante din Executiv.

Într-un comunicat transmis public, PSD acuză faptul că premierul demis ar fi acționat unilateral, ceea ce ar fi generat tensiuni între partidele aflate la guvernare și ar fi afectat mecanismele de colaborare instituțională.

„Având în vedere că și-a asumat personal această numire, fără să se consulte și fără să țină seama de partenerii din Coaliție, premierul demis ar trebui imediat să își asume răspunderea politică”, transmite PSD.

Formațiunea mai afirmă că astfel de decizii contravin principiilor de funcționare ale Coaliției și solicită consecințe politice clare în cazul acestei numiri.

„Când te erijezi în postura de mare reformator al statului și de apărător neînduplecat al integrității în exercitarea funcțiilor publice, ai responsabilitatea politică și obligația morală să îți aplici asupra propriei persoane principiile pe care le invoci în cazul altora”, mai arată social-democrații.

PSD susține că situația de la Autoritatea Vamală Română reflectă un tipar de decizii luate fără consultare și cere ca răspunderea politică invocată public să aibă consecințe concrete la nivelul conducerii Guvernului interimar.

Reprezentanții a 30 de primării din județul Galați au primit joi cheile a 30 de microbuze hibride destinate transportului școlar, achiziționate în cadrul unui proiect finanțat printr-un grant în valoare de 25 de milioane de lei acordat de Administrația Fondului pentru Mediu. Cofinanțarea TVA a fost asigurată de Consiliul Județean Galați.

Noile vehicule completează flota formată din 29 de microbuze electrice achiziționate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte trei microbuze cumpărate prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, aflate deja în serviciu în localitățile gălățene din anul 2025.

„Mă bucur că am reușit să ducem la bun sfârșit și acest proiect esențial pentru asigurarea accesului la educație pentru toți copiii din județul Galați. Indiferent unde locuiesc, chiar și în comunitățile mai izolate, distanța sau lipsa unui mijloc de transport nu trebuie să reprezinte un obstacol în calea educației. Fiecare elev trebuie să aibă șansa de a ajunge la școală, de a învăța și de a-și construi un viitor mai bun”, a declarat Costel Fotea.
Câte un microbuz hibrid pentru transportul școlar va ajunge în comunele Bălășești, Băleni, Brăhășești, Cosmești, Cuca, Cudalbi, Drăgușeni, Frumușița, Grivița, Ivești, Jorăști, Liești, Matca, Movileni, Munteni, Nicorești, Pechea, Piscu, Poiana, Rădești, Scânteiești, Șendreni, Slobozia Conachi, Suceveni, Suhurlui, Țepu, Tulucești, Valea Mărului, Vânători și Vlădești.

Cele 30 de microbuze hibride combină eficiența unui motor electric cu fiabilitatea unui motor cu combustie internă, oferind costuri reduse de exploatare, autonomie crescută și reducerea emisiilor poluante, fiind conforme cu standardul Euro 6.

Fiecare vehicul are o capacitate de 16 locuri pentru elevi și este adaptat pentru transportul persoanelor cu dizabilități locomotorii, fiind dotat inclusiv cu platformă elevatoare pentru scaun rulant. De asemenea, microbuzele sunt echipate cu sisteme suplimentare de siguranță destinate transportului copiilor.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) solicită demisia sau demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău, invocând existența unor întâlniri și schimburi de corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, despre care susține că nu au fost suficient transparentizate public.

Potrivit unui comunicat transmis joi, sindicaliștii acuză că cei doi membri ai Guvernului ar fi folosit autoritatea funcției pentru a facilita „culoare instituționale” în beneficiul unui operator privat.
SAALG afirmă că discuțiile cu grupul Schwarz și divizia sa tehnologică, Schwarz Digits, ar fi vizat mai multe instituții ale statului român, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Explicațiile oficiale potrivit cărora demersurile ar fi avut un caracter „exploratoriu” sunt considerate insuficiente de sindicat.

„Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG.
Sindicatul invocă prevederile Legii nr. 49/2025, conform cărora membrii Guvernului au obligația de a înregistra în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile programate trebuie publicate cu minimum două zile înainte, iar cele neplanificate, în termen de două zile după desfășurare.

Reprezentanții SAALG solicită clarificări publice privind respectarea acestor obligații și cer indicarea înregistrărilor existente în RUTI.
Sindicatul semnalează și o posibilă problemă de natură administrativă și instituțională. Actualul președinte al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a ocupat anterior funcția de consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Potrivit SAALG, numirea acestuia la conducerea ADR ar fi fost susținută atât de ministrul Economiei, cât și de vicepremier.

„Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține sindicatul.
În același comunicat este menționat și programul SAFE, prin care România ar urma să acceseze peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. SAALG face referire la informații apărute în presă potrivit cărora șase dintre cele 15 contracte aferente programului ar putea reveni grupului german Rheinmetall.

Sindicatul cere clarificări suplimentare privind relațiile dintre oficiali guvernamentali și grupuri private germane, inclusiv în ceea ce privește schimburile de e-mailuri și eventualele conexiuni cu proiecte de digitalizare și achiziții publice.
SAALG solicită publicarea tuturor e-mailurilor, minutelor și agendelor referitoare la contactele cu grupul Schwarz, verificarea situației de către Corpul de Control al Prim-ministrului și publicarea tuturor întâlnirilor cu entități private interesate de proiecte de digitalizare, cloud și achiziții publice.
„Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat președintele SAALG, Noni-Emil Iordache.

Președintele României, Nicușor Dan, l-a primit la Palatul Cotroceni pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, invitat special la Summitul B9 desfășurat la București. Cei doi lideri au avut consultări bilaterale axate pe securitate regională, cooperare economică și consolidarea noului Parteneriat Strategic dintre România și Ucraina.

Potrivit declarațiilor făcute de șeful statului român, dialogul dintre cele două părți continuă seria contactelor începute în urmă cu aproximativ două luni, odată cu vizita oficială a liderului ucrainean în România. Discuțiile de la Cotroceni au vizat mai multe domenii considerate prioritare pentru relația bilaterală: comerțul, infrastructura transfrontalieră, securitatea energetică, educația și colaborarea în industria de apărare.

Un punct important al întâlnirii a fost cooperarea în domeniul tehnologiilor militare. Președintele Nicușor Dan a subliniat că Ucraina a acumulat o experiență semnificativă pe front, în special în utilizarea dronelor și a sistemelor anti-dronă, iar România își dorește ca industria națională de apărare să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea de noi tehnologii.

„Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate”, a transmis președintele României, evidențiind rolul noilor tehnologii în războiul modern și necesitatea consolidării capacităților defensive în regiune.

În contextul Summitului B9, liderul de la Cotroceni a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei și pentru apropierea acesteia de structurile euroatlantice. România rămâne unul dintre principalii susținători ai Kievului în regiune, atât din punct de vedere politic, cât și logistic și economic.

Premierul Ilie Bolojan a participat miercuri, la ceremonia de semnare a contractului de execuție pentru etapa a II-a a proiectului Spitalului Regional de Urgență Cluj, una dintre cele mai importante investiții din sistemul sanitar românesc.
Contractul a fost semnat de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, și consorțiul format din companiile turcești CCN și parteneri români.

La eveniment au participat ministrul interimar al sănătății, Attila Cseke, președintele Senatului, Mircea Abrudean, precum și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că semnarea contractului reprezintă o etapă importantă pentru modernizarea sistemului medical din România și pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare din regiunea de nord-vest a țării.

„Sunt bucuros că am ajuns în situația în care, după mulți ani, să putem semna acest important contract în domeniul sănătății pentru Regiunea de Nord-Vest și pentru România. Echipa de medici clujeni va beneficia de condiții moderne de lucru și de aparatură la nivelul performanțelor pe care le-a demonstrat în serviciul pacienților”, a afirmat premierul.

La rândul său, Attila Cseke a subliniat că proiectul va contribui la aducerea serviciilor medicale la standarde europene și la crearea unor condiții moderne pentru personalul medical.
„Spitalul Regional de Urgență Cluj nu este doar o clădire. Este cel mai important demers de infrastructură medicală din inima Transilvaniei din ultimele decenii”, a spus ministrul interimar al sănătății.
Primarul Emil Boc a declarat că administrația locală a pregătit infrastructura necesară pentru conectarea noului spital la rețeaua de transport a orașului, inclusiv prin extinderea drumului Cluj–Florești și dezvoltarea legăturilor de transport public.

Contractul de lucrări are o valoare de aproximativ 1,8 miliarde lei, fără TVA, și face parte din proiectul „Construire Spital Regional de Urgență Cluj”, finanțat prin Programul Sănătate – Prioritatea 4, dedicată investițiilor în infrastructuri spitalicești.
Lucrările includ construirea clădirii principale a spitalului, a clădirilor tehnice și infrastructurii suport, realizarea unui heliport și a unui parc fotovoltaic, precum și instalarea echipamentelor medicale grele și a celor pentru zone speciale.

Proiectul mai prevede amenajări exterioare, racorduri la utilități și conectarea la infrastructura rutieră DN1/E60.
Durata de execuție a lucrărilor este estimată la 40 de luni, iar perioada de garanție va fi de 120 de luni.

Viitorul spital regional va avea 849 de paturi, dintre care 106 pentru terapie intensivă, inclusiv secții dedicate pediatriei, neonatologiei și tratamentului marilor arși. De asemenea, unitatea va dispune de 34 de paturi pentru spitalizare de zi, 71 de cabinete ambulatorii și 22 de săli de operație.
Clădirea principală va avea opt niveluri și o suprafață desfășurată de peste 176.000 de metri pătrați, iar capacitatea estimată a unității medicale este de aproximativ 4.200 de utilizatori simultan.
Organizarea funcțională a spitalului va fi structurată în șase centre multidisciplinare, printre care centre pentru medicină internă, chirurgie toracică, traumă și mama și copilul.
Valoarea totală a proiectului este estimată la aproximativ 3,35 miliarde lei, termenul de implementare fiind stabilit pentru 20 decembrie 2029.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că a avut o „discuție foarte bună” cu reprezentanții S&P Global Ratings, subliniind că, în actualul context intern și internațional, este esențial ca România să comunice clar direcția economică pe care intenționează să o urmeze.

Potrivit unei postări publicate duminică, ministrul a precizat că întâlnirea a avut loc împreună cu echipa Ministerului Finanțelor și a urmat dialogurilor purtate în ultimele zile cu celelalte agenții de rating.

„În actualul context intern și internațional, este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară, dincolo de dezbaterile politice ale acestei perioade”, a afirmat Nazare. El a arătat că agențiile de rating urmăresc în special consecvența politicilor economice, precum și capacitatea autorităților de a continua reformele și investițiile asumate prin Planul Fiscal pe termen mediu, Planul Național de Redresare și Reziliență și Programul SAFE.
Ministrul interimar a subliniat că atingerea acestor obiective ar permite României acces la finanțare mai ieftină, prin granturi și împrumuturi pe termen lung, la costuri mai reduse decât cele practicate pe piețele financiare.
Referindu-se la evoluția execuției bugetare, Nazare a spus că măsurile adoptate anul trecut, disciplina fiscală și o colectare mai bună a veniturilor au contribuit, într-un context macroeconomic dificil, la un deficit de aproximativ 1% din PIB în primul trimestru, de peste două ori mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut.

Acesta a precizat că, în trimestrul al doilea, Guvernul se așteaptă la un volum mai mare de plăți, atât pe componenta PNRR, cât și pentru investițiile naționale, ceea ce se va reflecta în nivelul deficitului din lunile următoare. Cu toate acestea, deficitul se menține în parametrii stabiliți până în prezent, aspect considerat important de finanțatori.
Nazare a avertizat însă că România rămâne vulnerabilă din cauza perspectivei negative asociate ratingului investițional. Potrivit acestuia, următoarele evaluări periodice sunt programate de Fitch Ratings în iulie, de Moody's Ratings în august și de S&P în octombrie.

Ministrul a arătat că, în cazul unei deteriorări vizibile a situației economice, oricare dintre agențiile de rating poate convoca un comitet ad-hoc, care ar putea adopta o decizie cu efecte semnificative asupra costurilor de finanțare ale României.
Potrivit lui Nazare, obiectivul autorităților este revenirea la o perspectivă stabilă cât mai curând, în funcție de menținerea disciplinei financiare și de capacitatea Guvernului de a prezenta un buget credibil pentru anul viitor. El a adăugat că România are nevoie de stabilitate, consecvență și credibilitate pentru a continua dezvoltarea economică și pentru a proteja costurile de finanțare ale statului în anii următori.

Președintele României, Nicușor Dan, va găzdui miercuri, 13 mai, la Palatul Cotroceni, Summitul Formatul București 9 și al Țărilor Nordice, organizat sub tema „Delivering More for Transatlantic Security”.

Potrivit Administrației Prezidențiale, reuniunea va fi coprezidată de șeful statului român și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki.
La summit vor participa secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și lideri și oficiali de rang înalt din statele membre ale Formatului București 9 și din țările nordice.

Printre participanți se numără președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, precum și reprezentanți din Statele Unite, Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria.
Agenda reuniunii începe la ora 10:30 cu primirea oficială a șefilor de delegație la Palatul Cotroceni. Sesiunea plenară a summitului este programată pentru ora 11:00 și va fi deschisă prin intervențiile susținute de Nicușor Dan și Karol Nawrocki.

La ora 14:20 va avea loc fotografia oficială de familie, urmată de un dejun de lucru al liderilor participanți.
Summitul se va încheia cu declarații comune de presă programate pentru ora 17:00, susținute de Nicușor Dan, Karol Nawrocki și Mark Rutte.