Ministerul Mediului anunță o serie de modificări în carul programului Casa Verde Fotovoltaice. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, susține că vor fi finanțați și acumulatorii și că suma pentru fiecare beneficiar va crește de la 20.000 la 30.000 de lei.

„Anul acesta alocăm o sumă record - două miliarde de lei urmează a fi puse la dispoziția românilor pentru ca aceștia să producă electricitate în propria locuință, să participe în acest fel la un mediu mai curat, dar și să plătească facturi mai mici la energie. Noutatea programului de anul acesta este legată de cuantumul sumei finanțate. Mărim de la 20.000 de lei la 30.000 de lei finanțarea AFM. O altă noutate este reprezentată de faptul că vom finanța, pentru prima dată, și acumulatori, unități de stocare a energiei electrice”, a declarat Mircea Fechet.

Programul va viza numeoși consumatori.

„Sistemul pleacă de la minim 3 kw. Vom finanța pe fiecare regiune în parte. la fel ca anul trecut, voom finanța și unitățile de cult. Vom avea o sesiune separată pentru clădirile cu destinație - spațiu de locuit pentru personalul clerical sau spații în care se celebrează slujbele religioase”, a precizat Mircea Fechet.

Ministerul Mediului scoate în consultare publică Ghidul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în rețeaua naţională – Casa Verde Fotovoltaice.

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) anunță noi restricții în ceea ce privește pescuitul. Asta din cauza cotelor Dunării în scădere.

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) informează că „având în vedere datele din Buletinul hidrometeorologic al Județului Tulcea transmis de către Administrația Națională Apele Române - SGA Tulcea, cotele Dunării la Tulcea au coborât sub 50 cm, prin urmare intră în vigoare prevederile articolului 10 punctul 4 și 5 din Ordinul nr. 561/2023/11/2024 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2024, respectiv: -

(4) „Se interzice folosirea năvoadelor pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, în complexul Razim-Sinoie și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie-30 septembrie 2024 inclusiv. Se interzice folosirea năvoadelor și când cota Dunării în dreptul localității Tulcea este sub 50 cm, cu excepția Complexului Razim-Sinoie.

(5) Se interzice folosirea setcilor pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" când cota fluviului Dunărea în dreptul localităţii Tulcea este sub 50 cm. Prin excepţie, se permite folosirea setcilor cu mărimea ochiului plasei A = 70 mm pe fluviul Dunărea, braţele sale, Dunărea Veche, golful Musura şi meleaua Sfântu Gheorghe”.

Începând cu data de 26 august 2024 se aplică prevederile articolului menționat astfel încât toți pescarii trebuie să extragă, în termenul prevăzut, uneltele de pescuit ce urmează a fi interzise. Astfel, se interzice folosirea uneltelor tip setcă în perimetrul RBDD, cu excepţia setcilor compuse având latura ochiului plasei de a = 70/100 mm, 2a = 140/200 mm, pe fluviu Dunărea, brațele sale, Dunărea Veche, golful Musura și meleaua Sf. Gheorghe.
Utilizarea uneltelor de pescuit de tip setcă va fi reluată imediat ce cotele apelor Dunării la Tulcea se vor ridica peste nivelul de 50 cm.

România a primit avizul formal în cadrul Comitetului pentru Concurență al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), după finalizarea procesului de evaluare în acest domeniu.
Comitetul pentru Concurență a evaluat activitatea autorității desfășurată în perioada 2018-2022 și a confirmat voința și capacitatea României de a implementa instrumentele juridice, politicile și practicile Organizației în domeniul concurenței, așa cum sunt stabilite în Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE.

Conducerea Consiliului Concurenței a participat în iunie 2024 la discuțiile pe marginea raportului de evaluare, Comitetul pentru Concurență al OCDE exprimându-și aprecierea pentru calitatea prezentării României și disponibilitatea delegației de a răspunde întrebărilor.

Raportul de evaluare cuprinde o serie de recomandări pe termen lung referitoare la numirea membrilor plenului Consiliului Concurenței pe criterii de competență și la stabilirea nivelului amenzilor în cadrul procedurii de recunoaștere a vinovăției, urmând ca peste un an autoritatea să prezinte stadiul implementării acestora.

„Noi suntem familiarizați cu instrumentele și practicile OCDE, având în vedere că suntem membru asociat al Comitetului pentru Concurență de 10 ani. Cu toate acestea, procesul de evaluare a reprezentat o provocare importantă, deoarece a trebuit să demonstrăm că modul în care ne desfășurăm activitatea îndeplinește exigențele organizației internaționale. Faptul că am trecut acest test arată profesionalismul specialiștilor noștri. Raportul de evaluare cuprinde unele recomandări pe termen lung, dar acestea, în niciun caz, nu blochează sau îngreunează procesul de aderare a țării noastre la organizația internațională, ci ne vor permite să ne îmbunătățim activitatea”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Pe parcursul acestui proces, Consiliul Concurenței a beneficiat de sprijinul și expertiza Ministerului Afacerilor Externe (MAE). La discuțiile pe marginea raportului de evaluare a participat și delegația MAE condusă de Luca Niculescu, secretar de stat, coordonator național al procesului de aderare a României la OCDE, și Adrian Vierița, ambasador însărcinat cu procesul de aderare a României la OCDE.
Autoritatea română de concurenţă a obținut în anul 2014 statutul de asociat al Comitetului pentru Concurență al OCDE, România fiind primul stat non-membru al OCDE care beneficiază de acest statut.
Aderarea la OCDE reprezintă o prioritate pentru România, al treilea mare obiectiv strategic, după aderarea la NATO și UE. Din 2014, România are statutul de asociat în cadrul Comitetului pentru Concurență, după ce a fost observator încă din 2006, perioadă în care schimbul de bune practici a contribuit la protejarea și promovarea concurenței.

Guvernul a aprobat miercuri investițiile pentru Autostrada Timișoara – Moravița și pentru modernizarea unei magistrale de metrou.premierul Marcel Ciolacu a făcut anunțul și a oferit detalii despre proiecte.

Autostrada va avea 73 de kilometri și va fi realizată în patru ani.
„Aprobăm azi două investiții importante în transport. Autostrada Timișoara – Moravița, de 73 de kilometri, este un proiect major în vestul țării, de 14,5 miliarde de lei, fonduri europene și naționale, cu termen de execuție de 4 ani”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai anunțat în ce constă modernizarea de la metrou.
„Al doilea proiect este modernizarea Magistralei 4 de metrou din Capitală. Toate stațiile vor avea noi porți electronice de acces și automate de vânzare a cartelelor. Investim peste 160 de milioane de lei și totul va fi gata în 7 luni”, a precizat Marcel Ciolacu.

Solicitarea a fost făcută marți cu câteva zile inainte de expirarea termenului în care România trebuie să propună o persoană pentru poziția de comisar european. Deputatul Iulian Bulai a cerut în Comisia pentru Afaceri Europene ca premierul Marcel Ciolacu să vină în Parlament să dea explicații despre proces și persoana propusă pentru această funcție importantă.

”Pentru că începem sesiunea parlamentară peste câteva zile, am propus, în numele grupului USR, să îl invităm pe premierul Marcel Ciolacu să le împărtășească parlamentarilor detalii despre procesul de numire a comisarului european: cine este persoana propusă, dacă România va respecta solicitarea Comisiei Europene și dacă va propune atât un bărbat, cât și o femeie și când va fi luată o decizie de către domnul premier în acest sens. Avem nevoie de mai multă claritate pe acest subiect”, a spus Iulian Bulai, deputat USR.

Invitația a fost făcută pentru ziua de marți, 3 septembrie, „pentru a fi prezenți cât mai mulți deputați în Parlament”.
USR susține că „face din nou un apel la transparentizarea procesului de numire a comisarului deoarece funcția nu aparține PSD, ci României”

Membrii Grupului Național de Avertizare Timpurie în domeniul drogurilor au avut o întâlnire de lucru. Ședința s-a desfășurat la sediul Agenției Naționale Antidrog (ANA).

Pe agenda întâlnirii, s-au regăsit teme precum: obiectivele EUDA - Noua Agenție Europeană în Domeniul Drogurilor, Sistemul de Alertare Europeană- EDAS, pregătirea anului școlar 2024 - 2025, precum și modificarea și actualizarea Legii nr. 143/2000 privind punerea sub control a unor noi substanțe psihoactive și armonizarea cu legislația internațională.

Grupul Național de Avertizare Timpurie este constituit la nivelul Agenției Naționale Antidrog, iar membrii săi sunt reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății, Ministerului Public, dar și medici din cadrul principalelor unități medicale din București, cu atribuții în asistența persoanelor consumatoare de droguri.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, anunță că toți pensionarii vor primi pensiile majorate fără întârzieri. Mâine vom opera deschiderea de credite bugetare, pentru asigurarea sumelor pentru cei 3,8 milioane pensionari care primesc pensii majorate din septembrie, a transmis Boloș.

Marcel Boloș a încercat astfel să-i liniștească pe pensionari.

„Ne ținem promisiunile și ne asigurăm că toți pensionarii vor primi pensiile majorate fără întârzieri! Echipa Ministerul Finanţelor a lucrat intens pentru a se asigura că totul decurge conform planului, iar pensionarii vor primi banii în conturile lor cât mai curând. Odată cu aprobarea de astăzi a Memorandumului pentru stabilirea limitelor de credite bugetare şi credite de angajament pe luna septembrie 2024, la propunerea MF, asigurăm majorarea bugetului lunar pentru pensii cu peste 2 miliarde lei. Astfel, mâine vom opera deschiderea de credite bugetare, care se traduce prin asigurarea sumelor pentru cei 3,8 milioane pensionari care primesc pensii majorate din septembrie”, a anunțat Boloș pe Facebook..

Ministrul de Finanțe a arătat ce sume suplimentare plătește statul pentru majorarea pensiilor.

„Pentru Guvernul României, respectiv Ministerul Finanțelor, este un efort de suplimentar de aproximativ 10 miliarde lei, pe care trebuie să îi asigure în contul Casei Naționale de Pensii Publice, pe parcursul anului 2024. De la o medie lunară de circa 10,5 miliarde lei, MF va asigura către Casa Națională de Pensii Publice aproximativ 13 miliarde lei lunar. Ne-am asigurat că această creștere a pensiilor este sustenabilă din punct de vedere economic, astfel încât să putem continua să investim în continuare pentru viitorul României. Aceasta este direcția pe care o urmăm, un echilibru între asistență și dezvoltare, între promisiuni și acțiuni concrete”, a precizat Boloș.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că nu se ia în calcul majorarea taxelor. Mergem mai departe cu digitalizarea ANAF, creșterea încasărilor bugetare și reforma cheltuielilor publice, a explicat Ciolacu la întâlnirea cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia.

Coordonatele Acordului propus de Guvern Comisiei Europene sunt reducerea graduală a deficitului bugetar în următorii șapte ani și susținerea proiectelor mari de investiții pe care România le va derula în 2025 și 2026, a afirmat premierul Marcel Ciolacu la consultările cu reprezentanții Concordia.

”Am solicitat acest nou acord Comisiei Europene pentru ca România să nu intre într-o scară abruptă a deficitului. Este nevoie să continuăm investițiile, să susținem zona industrială și producția românească. Nu luăm în calcul majorarea taxelor. Mergem mai departe cu digitalizarea ANAF, creșterea încasărilor bugetare și reforma cheltuielilor publice”, a precizat prim-ministrul la întâlnirea de luni, de la Palatul Victoria.

Șeful Executivului a subliniat că începând de anul viitor vor avea loc consultări cu mediul de afaceri privind reforma fiscală:
”Nu vom lua nicio decizie cu privire la reforma fiscală fără consultarea mediului de afaceri și fără a oferi antreprenorilor un orizont de timp suficient până la punerea în aplicare a unor noi măsuri”, a adăugat Ciolacu.

La consultările de la Palatul Victoria, reprezentanții Executivului și cei ai mediului de afaceri au mai discutat despre implementarea E-Factura, E-TVA, E-Transport, a Sistemului de Garanție-Returnare, pregătirea punerii în aplicare a salariului minim european, precum și alte aspecte ce țin de sectorul turism.

Din partea Guvernului, la consultări au participat, alături de premierul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ministrul Economiei, Radu Oprea, ministrul Muncii, Simona-Bucura Oprescu, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ministrul Mediului, Mircea Fechet, și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat luni seara când va fi lansată și cum va fi numită cartea sa. Să nu se aștepte cineva la un bestseller, este o poveste a vieții mele, a spus liderul liberal, în timpul unei emisuni la Antena 3 CNN.

Cartea va fi lansată la începutul lunii septembrie și va avea titlul „În Slujba țării”, a explicat Nicolae Ciucă. Să nu se aștepte cineva la un bestseller, este o poveste a vieții mele, a adăugat Nicolae Ciucă.

„Pot spune că am fost un militar norocos. Nu am avut o carieră confortabilă, dar poate că asta a fost șansa mea”, a declarat Ciucă.

El a mai spus că a scris cartea „ca un exercițiu de transparență și dialog cu cetățenii”. Este o carte dedicată vieții sale, de la copilărie, până la liceul militar și la cariera profesională, a dezvăluit Nicolae Ciucă.
„Cel mai important lucru, cred că trebuie să-l menționez, acum îl spun la dumneavoastră, în cuvinte, l-am scris în carte: le mulțumesc pentru că ceea ce am realizat în viață li se datorează lor, tuturor celor care mi-au fost colegi, camarazi în unitățile în care mi-am desfășurat activitatea”, a încheiat Nicolae Ciucă.