Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în privința legii de aprobare a ordonanței de urgență care prevede înființarea unui nou Registru Unic Electronic de Boli Transmisibile.

Potrivit sesizării, legea permite stocarea tuturor datelor medicale și personale, inclusiv diagnostice și istoricul complet al bolilor, pe întreaga durată a vieții unei persoane și încă 180 de zile ulterior, fără a oferi posibilitatea de a solicita ștergerea acestora, chiar și atunci când nu mai există risc de transmitere.

Nicușor Dan consideră că dispozițiile constituie „o ingerință disproporționată în viața privată”, contrară articolului 26 din Constituție.
Acesta subliniază că legislația trebuie să includă garanții clare privind protecția datelor sensibile: „Trebuie să existe reguli precise, garanții împotriva abuzurilor și sancțiuni ferme pentru încălcarea confidențialității. Legea folosește însă termeni neclari, nu distinge între persoanele obligate să raporteze și cele care pot accesa datele și lasă aspecte esențiale în seama unor acte administrative secundare.”

Președintele precizează că digitalizarea în sănătate este esențială pentru prevenirea și controlul bolilor transmisibile, însă aceasta trebuie realizată cu respectarea limitelor constituționale și cu asigurarea protecției vieții private și a demnității umane.

Guvernul a finalizat proiectul de restructurare a administrației locale, document care prevede reduceri de personal în primării și prefecturi, schimbări în organizarea poliției locale și reguli noi privind funcționarea jocurilor de noroc. Proiectul, aflat încă în negocieri la nivelul Coaliției, ar putea suferi modificări înaintea adoptării.

Potrivit draftului consultat, primăriile vor fi obligate să reducă cu 30% numărul total de posturi prevăzute, fără ca reducerea să depășească 20% dintre posturile ocupate. În anul 2026, autoritățile locale vor putea alege între tăierea posturilor și diminuarea cheltuielilor de personal, însă din 2027 reducerea de posturi devine obligatorie.

Și instituțiile prefectului vor fi vizate de restructurare. Numărul total de posturi va fi redus cu 25%, cu excepția serviciilor de pașapoarte, permise și înmatriculări. Procesul de reorganizare trebuie finalizat până la 1 martie 2026.
Proiectul schimbă și regulile privind poliția locală. Numărul de posturi va fi calculat la un raport de un polițist local la 1.200 de locuitori, față de 1.000 în prezent. Localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă acoperă integral cheltuielile din venituri proprii, cu un maximum de trei posturi permise. În plus, în localitățile rurale dotate cu sisteme video de supraveghere nu va mai fi obligatorie asigurarea personalului de pază.

Un alt capitol important vizează jocurile de noroc. Consiliile locale vor decide dacă permit sau nu funcționarea acestora pe raza localităților. Unde acestea vor fi autorizate, va fi necesară obținerea unei autorizații anuale de funcționare.
Proiectul introduce și măsuri menite să crească gradul de colectare a taxelor locale. Cetățenii vor fi obligați să prezinte dovada achitării dărilor pentru a putea cumpăra o locuință sau un autovehicul, iar numele datornicilor vor putea fi publicate. Recuperarea permisului de conducere după suspendare va fi condiționată de plata amenzilor datorate bugetului local.

Reorganizarea vizează și aparatul central. Numărul de posturi din cabinetele premierului, vicepremierilor și miniștrilor va fi redus, la fel și în primăriile mari sau în Consiliile Județene, în funcție de numărul de locuitori.
Coaliția continuă discuțiile asupra formei finale a proiectului, iar măsurile pot fi ajustate înainte de transmiterea documentului către Guvern pentru adoptare.

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a cerut premierului Ilie Bolojan identificarea unei formule pentru preluarea și finalizarea proiectelor publice din județ ale căror lucrări au fost oprite de Guvern. Este vorba despre săli de sport, unități medicale și clădiri culturale finanțate inițial de Compania Națională de Investiții (CNI).

„Lucrările la nouă obiective din Timiș, finanțate de Compania Națională de Investiții, au fost stopate de către Guvernul României și vorbim de săli de sport, unități medicale sau destinate infrastructurii culturale. Pentru că nu putem să lăsăm lucrurile așa, am solicitat CNI și premierului Ilie Bolojan să găsim modalitatea legală de a le prelua și de a finaliza lucrările din fondurile Consiliului Județean Timiș, toate aceste obiective aflându-se într-un stadiu de execuție cuprins între 50 și 90%”, a transmis luni Alfred Simonis, președintele CJT, pe Facebook.
Simonis a atras atenția asupra sălii de sport din comuna Dudeștii Noi, care se află de cinci ani într-un stadiu de peste 90% și pentru care CNI nu a mai efectuat demersuri pentru finalizare. „Dacă nu intervenim de urgență, toate aceste obiective se vor degrada, iar costurile pentru a le finaliza vor fi mult mai mari”, a avertizat președintele CJT.
Lista celor nouă proiecte anulate include:
Sala de sport școlară de la Birda
Sala de sport cu tribună de 180 de locuri de la Biled
Baza sportivă din Buziaș
Unitate sanitară în comuna Chevereșu Mare
Reabilitarea și dotarea căminului cultural din Comloșu Mare (sat Lunga)
Sala de sport din Dudeștii Noi
Sala de sport din Nițchidorf
Bazinul de înot didactic din Sânandrei
Căminul cultural din Sânmihaiu Român
Președintele CJ Timiș solicită sprijin pentru ca aceste proiecte să fie finalizate și să nu fie pierdute fondurile deja investite.

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, estimând o creștere a PIB-ului de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, comparativ cu estimarea anterioară de 1,4% pentru 2025. Ajustarea este justificată de consolidarea fiscală actuală, care temperează consumul privat și public, afectat suplimentar de inflație.

Economia românească continuă totuși să crească datorită redresării investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin PNRR și îmbunătățirii exporturilor nete. În 2027, creșterea reală a PIB-ului este prognozată să depășească 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se reduce.

Deficitul bugetar general, estimat la 9,3% din PIB în 2024, ar urma să scadă la 8,4% în 2025 și 6,2% în 2026, ca urmare a pachetelor fiscale adoptate anul acesta. În același timp, Comisia avertizează că, fără măsuri suplimentare de consolidare fiscală și de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne ridicat, menținând datoria publică pe o traiectorie ascendentă.
Cheltuielile cu pensiile, salariile din sectorul public și subvențiile continuă să exercite presiune asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește piața muncii, rata șomajului este așteptată să rămână relativ stabilă, însă dinamica modestă a economiei și costurile mai mari cu forța de muncă pot frâna crearea de noi locuri de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.
Comisia anticipează o scădere treptată a inflației în 2025 și 2026, datorită temperării prețurilor la energie și normalizării lanțurilor de aprovizionare, însă ritmul dezinflației rămâne vulnerabil în fața unor noi șocuri externe sau creșteri suplimentare de taxe indirecte.
Totodată, Banca Mondială a revizuit și ea în scădere prognoza de creștere a României în 2025, la doar 0,4%.

Senatul a adoptat în această săptămână, cu o largă majoritate, inițiativa legislativă transpartinică ce prevede eliminarea indemnizației speciale acordate judecătorilor Curții Constituționale la încheierea mandatului. Indemnizația era echivalentă cu valoarea netă a șase luni de activitate.

Potrivit USR, proiectul, semnat și de parlamentari ai partidului, urmărește armonizarea regimului indemnizațiilor speciale și creșterea percepției de echitate în sistemul public. Conform inițiatorilor, măsura reprezintă o corectare simbolică a diferențelor dintre diferitele categorii de funcționari ai statului.

În plenul Senatului, senatoarea USR Simona Spătaru, vicepreședintă a Comisiei Juridice, a susținut că eliminarea indemnizației nu afectează independența justiției, ci răspunde unei așteptări legitime a societății.
„Nu putem cere cetățenilor să muncească o viață întreagă pentru o pensie corectă, în timp ce unii dintre cei mai privilegiați funcționari primesc bonusuri uriașe la pensionare. Este un pas firesc pentru a recâștiga încrederea oamenilor în instituțiile statului”, a declarat Simona Spătaru.
Inițiativa legislativă a fost adoptată cu 105 voturi „pentru”, o abținere și un vot „împotrivă”. Senatul este prima cameră sesizată, iar proiectul va fi transmis Camerei Deputaților pentru dezbatere și vot final.

O navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări în zona localității ucrainene Ismail, în noaptea de duminică spre luni, în urma unui atac cu drone, au anunțat autoritățile române. Având în vedere apropierea față de teritoriul României și natura încărcăturii, instituțiile cu responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență au efectuat o evaluare rapidă a riscurilor.

Ca măsură de precauție, autoritățile locale, în coordonare cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, au dispus evacuarea preventivă a persoanelor și animalelor aflate pe malul românesc al Dunării. Măsura rămâne în vigoare până la eliminarea oricărui pericol pentru populație.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Tulcea a fost activat, pentru monitorizarea permanentă a situației și coordonarea intervențiilor. La fața locului s-au deplasat prefectul județului, inspectorul-șef al ISU, precum și echipaje de pompieri care desfășoară misiuni de recunoaștere, monitorizare și sprijin operativ.

Potrivit datelor transmise până luni, la prânz, 15 persoane din localitatea Plauru au fost evacuate, urmând să fie transportate în Ceatalchioi, unde autoritățile locale au pregătit spații de cazare temporară.
Autoritățile continuă monitorizarea evoluției incendiului de pe teritoriul ucrainean și mențin comunicarea cu structurile responsabile pentru a interveni în cazul oricăror schimbări ale situației.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit firmei IRD Engineering (Italia) contractul pentru supervizarea lucrărilor de proiectare și execuție pe lotul 1D Joseni–Ditrău al Autostrăzii Unirii (A8), a anunțat joi ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.

Valoarea contractului este de 30 de milioane de lei (fără TVA), iar semnarea documentului se va face dacă, în termen de 10 zile, nu vor fi depuse contestații. Contractul, finanțat din fonduri europene, are o durată totală de 98 de luni, care include perioada de proiectare, execuție și garanție.

Potrivit ministrului, rolul supervizorului este „esențial” pentru monitorizarea progresului lucrărilor, verificarea conformității și calității materialelor și a echipamentelor, precum și pentru evaluarea performanței echipei de execuție.
Lotul 1D Joseni–Ditrău are o lungime de 14,4 kilometri și face parte din secțiunea de munte a Autostrăzii Unirii, pe tronsonul Miercurea Nirajului–Leghin, în județul Harghita. Durata de realizare a lucrărilor este estimată la 34 de luni – dintre care 10 luni pentru proiectare și 24 pentru execuție. Traseul include 21 de pasaje și viaducte, precum și un nod rutier la Joseni.
Acesta este al doilea contract de supervizare atribuit de CNIR pentru secțiunea montană a A8, după cel semnat anterior pentru lotul 2A Ditrău–Grințieș.

Aproape 500 de blocuri din Capitală vor rămâne fără apă caldă și căldură în următoarele zile, ca urmare a unor lucrări și intervenții ale Companiei Municipale Termoenergetica București (CMTEB) pe mai multe artere din oraș.

Potrivit companiei, lucrările vizează reparații ale conductelor vechi de zeci de ani, iar sistările afectează mai multe puncte termice din sectoarele 2, 3, 4 și 6.
În Sectorul 2, pe Calea Moșilor, și în Sectorul 3, pe Bulevardul Corneliu Coposu, vor fi sistate serviciile către 11 puncte termice, care deservesc 121 de blocuri, până în 21 noiembrie 2025, ora 23.00. Conductele din zonă au fost puse în funcțiune în 1990, având 35 de ani de exploatare.

În Sectorul 3, pe Bulevardul Liviu Rebreanu, alți 77 de blocuri racordate la 11 puncte termice vor fi afectate până la aceeași dată, în timp ce în Sectorul 4, pe Bulevardul Unirii, lucrările vor opri furnizarea agentului termic către 44 de blocuri, până pe 21 noiembrie 2025.

Tot în Sectorul 4, pe strada Sgt. Nițu Vasile, reparațiile vor întrerupe furnizarea către 106 blocuri și un agent economic până în 21 noiembrie, rețeaua având aici o vechime de 42 de ani. Pe Calea Văcărești, un alt punct termic ce deservește 21 de blocuri și un agent economic va fi oprit până pe 20 noiembrie 2025.

În Sectorul 6, pe Bulevardul Iuliu Maniu, o avarie necesită oprirea agentului termic pentru 10 blocuri până miercuri, ora 23.00, conducta având o vechime de 57 de ani. De asemenea, pe străzile Valea Călugărească și Valea lui Mihai, 20 de blocuri vor fi afectate joi, între orele 09:00 și 22:00.
Pe Bulevardul Constructorilor, tot în Sectorul 6, patru puncte termice care deservesc 94 de blocuri și imobile vor fi oprite până marți, din cauza unor lucrări de remediere.
Termoenergetica precizează că termenele anunțate pentru repunerea în funcțiune sunt estimative și pot suferi modificări, în funcție de complexitatea lucrărilor și de gradul de degradare constatat după deschiderea șantierelor.

Ministrul Educației, Daniel David, afirmă, într-un mesaj transmis luni cu ocazia Zilei Internaționale a Studenților, că măsurile fiscal-bugetare adoptate în acest an au afectat inevitabil și studenții, însă consideră că „corabia educației a ieșit din furtuna fiscal-bugetară” și trebuie acum stabilizată și dezvoltată.

Ministrul subliniază că România are nevoie de mai mulți studenți și absolvenți de studii superioare pentru a consolida o societate bazată pe cunoaștere.

„Numai în acest mod țara va fi mai ancorată în modernitate și, implicit, mai puțin polarizată. Dar, în ultimii mulți ani, nu am reușit să dinamizăm major acest proces, mulți tineri neînscriindu-se la studii superioare și/sau abandonând studiile”, a spus Daniel David.

El arată că Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar a început să identifice și să controleze factorii care determină renunțarea la studii.

Referindu-se la situația bugetară, ministrul admite că tăierile și ajustările fiscale din acest an au avut impact și asupra studenților.

„Măsurile fiscal-bugetare neanticipate la această magnitudine au afectat în acest an, inevitabil, și studenții. Este vorba mai ales despre fondul de burse”, afirmă ministrul, precizând că fondul aferent anului 2026 va fi mai mare decât în 2023 și va putea fi completat din fondurile extrabugetare ale universităților.

„Sunt lucruri importante, obținute greu în situația de criză fiscal-bugetară, dar, direct spus, insuficiente. Însă, așa cum am mai spus, metaforic, corabia educației a ieșit din furtuna fiscal-bugetară, iar acum trebuie stabilizată și dezvoltată”, a declarat Daniel David.

Ministrul susține că, începând cu anul viitor, este necesară reconstrucția fondului de burse și reintroducerea unor mecanisme moderne de sprijin pentru studenți, care au fost amânate sau încă nu au fost implementate.

Agricultura românească înregistrează rezultate considerate remarcabile, iar acestea confirmă că „viziunea, stabilitatea și dialogul real cu fermierii transformă performanța într-o regulă”, afirmă deputatul PSD Viorica Sandu, membru al Comisiei pentru Agricultură.

Potrivit parlamentarului gălățean, România se poziționează în prezent drept un actor important în sectorul agricol din Europa Centrală și de Est. Țara noastră este lider la exportul de ovine vii, ocupă locul al doilea la exportul de bovine vii și a depășit pentru prima dată pragul de 100 de milioane de euro la exportul de carne de pasăre.

„Aceste rezultate demonstrează profesionalismul fermierilor noștri și eficiența politicilor coordonate de ministrul social-democrat Florin-Ionuț Barbu”, a declarat Viorica Sandu.

Deputatul subliniază și un progres important obținut la nivel european: animalele de reproducție vor fi considerate investiții eligibile în Planurile Strategice PAC. Schimbarea, solicitată de România de aproximativ 15 ani, va permite fermierilor din întreaga Uniune Europeană să beneficieze de sprijin financiar pentru dezvoltarea exploatațiilor.

Decizia reprezintă o oportunitate majoră pentru tinerii fermieri, care vor putea accesa fonduri europene pentru înființarea și modernizarea fermelor, spune Viorica Sandu. În opinia acesteia, măsura contribuie atât la creșterea competitivității sectorului, cât și la stimularea regenerării generaționale în agricultură.