PSD a câștigat președinția Consiliului Județean Buzău și mai multe primării din țară unde au avut loc alegeri locale parțiale, potrivit rezultatelor parțiale anunțate duminică, a transmis Lia Olguța Vasilescu într-un mesaj public.

Potrivit acesteia, candidații PSD au obținut în majoritatea localităților scoruri de peste 50%. La Sopot, în județul Dolj, candidatul social-democrat ar fi câștigat cu peste 77%.

Vasilescu a precizat și că la Ialomița candidatul independent ar fi susținut de PSD. Ea a subliniat că, exceptând Bucureștiul și o localitate din județul Sibiu, toate primăriile unde s-au organizat alegeri ar fi fost câștigate de PSD.

„Felicitări tuturor! Felicitări, Marcel Ciolacu!”, a scris Lia Olguța Vasilescu.

Deputatul PSD Viorica Sandu a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, subliniind importanța incluziunii, respectului și accesibilității în societatea românească.

„Este un moment în care ne reamintim că incluziunea nu este doar un concept, ci un angajament pe care îl construim prin respect, empatie și accesibilitate. Fiecare persoană merită să fie văzută, auzită și sprijinită. Fiecare pas spre o societate incluzivă începe cu noi”, a declarat Viorica Sandu.

Deputatul a mai adăugat că eforturile pentru promovarea drepturilor, demnității și potențialului persoanelor cu dizabilități vor continua: „Împreună putem crea o lume în care barierele dispar, iar oportunitățile cresc.”

Ministerul Sănătății a lansat, în transparență decizională, proiectul de Ordin care actualizează Regulamentul de organizare și funcționare a secțiilor și compartimentelor de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), a anunțat ministrul Alexandru Rogobete. Modificările urmăresc creșterea siguranței pacientului și clarificarea normelor privind infrastructura, echipamentele și personalul ATI.

Potrivit ministrului, proiectul introduce un mecanism de clasificare a secțiilor ATI în trei categorii, în funcție de complexitatea cazurilor și dotările disponibile, pentru a ghida traseul pacienților critici către unitățile cele mai potrivite. De asemenea, toate unitățile publice și private care efectuează proceduri de anestezie trebuie să dețină cel puțin un pat de supraveghere postanestezie și să demonstreze că echipamentele medicale sunt proprietatea unității, cu contracte de service și mentenanță valabile.

Pentru secțiile ATI pediatrice, normativul prevede echipamente dedicate profilului pediatric, iar atribuțiile medicilor ATI și ale specialiștilor cu atestat în terapie intensivă sunt clarificate. Regulamentul definește structura echipei multidisciplinare și introduce noi categorii de personal, inclusiv medici epidemiologi, medici farmacologi clinici, farmacist clinic, psihologi și fizioterapeuți.
Pentru controlul infecțiilor nosocomiale, proiectul prevede includerea în echipă a unui medic infecționist sau epidemiolog și posibilitatea angajării unui asistent dedicat monitorizării infecțiilor asociate asistenței medicale.

Ministrul Rogobete a subliniat că aceste modificări nu sunt birocratice, ci vizează siguranța reală a pacienților și consolidarea încrederii în actul medical. Verificările vor continua în toate unitățile care efectuează proceduri de anestezie, pentru a asigura respectarea normelor și protecția pacienților.

Deputatul PSD Viorica Sandu a prezentat o declarație politică prin care a subliniat necesitatea unei direcții economice orientate spre dezvoltare, în contextul provocărilor actuale cu care se confruntă România.

Parlamentarul gălățean a transmis un mesaj ferm împotriva măsurilor de austeritate, argumentând că acestea ar frâna creșterea economică și ar împiedica modernizarea țării. În schimb, a pledat pentru investiții, stimulente și politici publice care să susțină mediul economic.

Parlamentara a anunțat că Partidul Social Democrat propune un Program pentru stimularea activităților economice, un model inspirat din practici europene moderne, care nu implică costuri suplimentare pentru bugetul de stat, dar care poate genera venituri prin dezvoltare reală: investiții noi, crearea de locuri de muncă bine plătite și extinderea producției interne.

„Este timpul să alegem între tăieri care blochează dezvoltarea și soluții care creează oportunități. Eu aleg dezvoltarea. Eu aleg România care investește”, a declarat Viorica Sandu în plen.

Programul promovat de PSD se dorește a fi un instrument de relansare economică, într-o perioadă în care stabilitatea și creșterea sustenabilă sunt esențiale pentru viitorul țării.

Luni, 24 noiembrie 2025, la Palatul Cotroceni, a avut loc ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de președintele României, Nicușor Dan. Principala temă de pe ordinea de zi a fost aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document care va fi prezentat Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Strategia, pusă anterior în transparență publică – premieră pentru un document de acest tip – reflectă viziunea unei Românii moderne, sigure și reziliente, cu instituții transparente și orientate spre binele public. O parte semnificativă a recomandărilor primite în etapa de consultare a fost integrată în varianta finală.

Membrii CSAT au aprobat, de asemenea, Evaluarea riscurilor și amenințărilor pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării, documente ce stabilesc direcțiile pentru adaptarea Armatei României la mediul internațional de securitate în continuă schimbare, precum și la angajamentele asumate în cadrul NATO și UE.

În contextul deteriorării climatului de securitate din regiune, CSAT a subliniat necesitatea consolidării capacității de apărare, creșterea numărului de militari activi și rezerviști, precum și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, prin proiecte de retehnologizare și cooperare cu parteneri internaționali. Programele vor include mecanisme de offset și investiții în producția internă, cu procente de fabricație în România de minimum 50%, ajungând până la 100% în cazurile critice.

Un alt punct important pe ordinea de zi a fost analiza Raportului privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen considerat risc la adresa siguranței naționale. Raportul a indicat progrese în monitorizare, extinderea centrelor de tratament pentru adicții și rezultate operaționale relevante în cooperarea internațională, inclusiv destructurarea unor grupări transnaționale.

De asemenea, CSAT a aprobat raportul privind participarea României la Exercițiul NATO CMX-25, care a testat procedurile politico-militare în scenarii ce implică activarea articolelor 4 și 5 din Tratatul Atlanticului de Nord și răspunsul la amenințări specifice războiului hibrid.

Un subiect major l-a reprezentat Planul de investiții în industria națională de apărare, întocmit conform Regulamentului SAFE. România va înainta Comisiei Europene cererea pentru accesarea fondurilor SAFE, în valoare totală de 16.680.055.394 euro. Din această sumă, 75% sunt destinate achiziției de echipamente militare și pentru ordine publică, iar 25% finanțării infrastructurii duale – inclusiv tronsoanele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni.

După o ultimă coordonare tehnică cu DG DEFIS, Guvernul va transmite documentația completă până la finalul săptămânii. Comisia Europeană urmează să aprobe planurile naționale până la sfârșitul lunii ianuarie 2026, toate proiectele SAFE având termen de finalizare anul 2030.

Ulterior aprobării europene, România va dezvolta o platformă online de tip „match-making”, destinată conectării companiilor românești cu marile firme din industria europeană de apărare, pentru integrarea în lanțurile de producție și valoare.

CSAT a subliniat că extinderea capacităților de producție interne, atât publice, cât și private, este esențială pentru independența strategică a României și respectarea termenelor asumate.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra intensificării tentativelor de fraudă prin spoofing, în care atacatorii folosesc pretextul unor cereri fictive de credit pentru a obține date personale sau financiare de la potențiale victime.

Potrivit instituției, infractorii cibernetici contactează utilizatorii prin apeluri telefonice sau mesaje pe rețele sociale, pretinzând că reprezintă instituții bancare. Sub pretextul unei „oferte de creditare”, aceștia solicită informații sensibile precum date personale, copii ale actelor de identitate sau extrase de cont.

„Prin astfel de metode, atacatorii creează presiune psihologică și un sentiment fals de urgență pentru a determina victima să furnizeze rapid informații care nu ar trebui niciodată comunicate online”, avertizează DNSC.
Instituția subliniază că băncile nu cer date confidențiale prin mesaje pe platforme sociale și recomandă utilizatorilor să verifice întotdeauna identitatea interlocutorului contactând direct numerele oficiale ale instituțiilor financiare.
DNSC recomandă populației să nu divulge informații sensibile, să întrerupă orice comunicare suspectă și să folosească autentificarea în doi pași (2FA) pentru protecția conturilor importante.

Datoria externă totală a României a crescut cu 18 807 milioane euro în perioada ianuarie – august 2025, ajungând la 222 317 milioane euro, arată datele publicate marți de Banca Națională a României (BNR).

În primele opt luni, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 18 789 milioane euro, comparativ cu 18 001 milioane euro în aceeași perioadă a anului precedent. În structura acestuia: balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 960 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 594 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 45 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mic cu 377 milioane euro.

Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 4 685 milioane euro, în creștere față de 4 224 milioane euro în perioada similară din 2024. Din acestea, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 3 251 milioane euro, iar creditele intragrup au fost de 1 434 milioane euro.

Datoria externă pe termen lung a atins 172 852 milioane euro la 31 august 2025, reprezentând 77,8% din total, în creștere cu 10,5% față de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 49 465 milioane euro, respectiv 22,2% din total, în creștere cu 4,9% față de finalul anului precedent.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,8% în primele opt luni ale anului, comparativ cu 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 5,9 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR a fost de 102,6%, față de 103,6% la finalul anului trecut.

Două orașe din România, București și Cluj-Napoca, au înregistrat în 2023 un nivel al PIB-ului pe locuitor care le plasează peste media Uniunii Europene și depășesc capitale vestice precum Madrid, Milano sau Roma, relevă datele publicate recent de Eurostat.

Bucureștiul a atins un PIB per capita de 87.400 PPS (unități de putere de cumpărare), mai mult decât dublu față de media europeană de 38.100 PPS, în timp ce Cluj-Napoca a ajuns la 43.500 PPS. Această performanță reflectă investițiile consistente, salariile mai ridicate și prezența tot mai mare a companiilor multinaționale în cele două orașe.
Bucureștiul devine un veritabil pol economic regional, iar Clujul se afirmă ca un centru IT și universitar de prim rang, cu o economie locală diversificată, comentează sursa citată.

La nivel european, regiunile Dublin (139.500 PPS) și South-West (137.300 PPS) din Irlanda, urmate de Wolfsburg (136.500 PPS) și Paris (126.900 PPS), conduc clasamentul prosperității, însă Bucureștiul și Clujul se situează clar peste majoritatea capitalelor din sudul Europei.

În același timp, datele evidențiază contrastul economic puternic din România: multe regiuni rămân sub media europeană, cu niveluri de sub 15.000 PPS pe locuitor, iar cele mai scăzute valori au fost înregistrate în zone precum Haskovo și Silistra, în Bulgaria, și Mayotte, Franța.

Experții subliniază că succesul Bucureștiului și al Clujului demonstrează că investițiile, educația și infrastructura pot transforma orașele în motoare ale prosperității regionale, în timp ce restul țării se confruntă cu decalaje semnificative.
Această situație scoate în evidență atât potențialul economic al României, cât și necesitatea unor politici coerente de dezvoltare regională pentru reducerea inegalităților interne.

Deputații PSD au anunțat marți că vor vota împotriva amendamentelor la Legea RCA care ar limita drepturile persoanelor asigurate, susținând că orice modificare legislativă trebuie să îmbunătățească condițiile pentru șoferii cu polițe RCA.

Potrivit unui comunicat de presă, partidul consideră că amendamentele propuse ar oferi asigurătorilor o poziție de forță în raport cu persoanele asigurate și ar putea înrăutăți situația acestora. PSD susține însă transpunerea în legislația românească a Directivei europene 2021/2118/CE, dar avertizează că procesul legislativ nu trebuie folosit pentru a favoriza companiile de asigurări în detrimentul asiguraților.

„Susținem principiul practicării unor prețuri rezonabile pentru reparațiile auto acoperite de polițele RCA și combaterea speculei din acest sector”, se mai arată în comunicat.
În același context, COTAR a transmis că proiectul de modificare a Legii RCA ar putea transfera toate drepturile șoferilor păgubiți în favoarea companiilor de asigurări, ceea ce a generat controverse în rândul deputaților PSD.

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției pentru modificarea și completarea Legii nr. 319/2024 privind punerea în aplicare a Convenției OCDE privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale.

Actul normativ are ca scop implementarea recomandărilor Grupului de lucru anti-mită (WGB) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și consolidarea cadrului juridic de prevenire și combatere a corupției transnaționale, în contextul procesului de aderare a României la organizație.
Potrivit Ministerului Justiției, legea aduce mai multe modificări importante, printre care: extinderea definiției infracțiunii de corupere a funcționarilor publici străini, majorarea valorii unei zile-amendă între 500 și 10.000 lei, extinderea instituției confiscării speciale, introducerea unei circumstanțe atenuante pentru persoanele juridice care implementează politici eficiente de prevenire a corupției și atribuirea competenței Direcției Naționale Anticorupție pentru investigarea unor infracțiuni conexe.

De asemenea, actul prevede acordarea de măsuri de protecție avertizorilor de integritate și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională, prin includerea unor dispoziții referitoare la cererile de extrădare și asistența judiciară bazate pe prevederile Convenției OCDE Anti-mită.

Ministerul Justiției precizează că adoptarea acestei legi reprezintă un pas important în procesul de aderare la OCDE și reafirmă angajamentul României de a respecta standardele internaționale în domeniul integrității și transparenței instituționale.
România a aderat oficial la Convenția OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în iulie 2023, după ce a depus instrumentul de ratificare la sediul organizației de la Paris.