Consiliul Județean Galați anunță continuarea lucrărilor de modernizare a Drumului Județean 240, pe tronsonul care traversează comuna Negrilești, unde a fost turnat primul strat de asfalt, cel de binder.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, sectorul de drum din interiorul comunei a fost refăcut complet, de la fundație până la structura rutieră de bază. „Pas cu pas, modernizăm infrastructura din toate zonele județului Galați”, a declarat Fotea.

DJ 240 face parte dintr-un amplu proiect de modernizare a infrastructurii rutiere județene pe ruta Munteni – Țigănești – Ungureni – Slobozia Blăneasa – Negrilești – Slobozia Corni – Tălpigi – Gura Gârbovățului – Tăplău – Ghidigeni – Gefu – intersecția cu DN24.

Valoarea totală a investiției depășește 100 de milioane de lei, echivalentul a peste 20 de milioane de euro, fondurile fiind alocate pentru refacerea completă a carosabilului, modernizarea podețelor și rigolelor, precum și amenajarea accesului la proprietăți.

Proiectul are ca scop îmbunătățirea condițiilor de trafic și creșterea siguranței rutiere pe una dintre cele mai importante rute județene care asigură legătura între mai multe localități din nordul județului Galați și drumul național DN24.

Cinci ambulanțe, o autospecială CBRN și un echipament de salvare în spații înguste vor fi achiziționate de Primăria Sectorului 2, a anunțat primarul Rareș Hopincă.

Licitația este în desfășurare, iar operatorii economici interesați pot depune oferte până la 4 noiembrie, prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
Proiectul, cu o valoare totală de 6,4 milioane de lei, urmărește dotarea Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SABIF) și a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov (ISU B-IF).

Cele cinci ambulanțe (trei de tip B și două de tip C), autospeciala CBRN și echipamentul de salvare în spații înguste vor fi puse la dispoziția echipajelor care intervin zilnic pentru salvarea de vieți omenești.
„Ne dorim intervenții mai rapide și o comunitate mai sigură. Fiecare minut contează, iar fiecare viață salvată înseamnă o familie întreagă care nu trece printr-o tragedie”, a declarat Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2.

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblu, potrivit unui comunicat al instituției.

CCR a arătat că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra proiectului de lege cu respectarea articolului 114 din Constituție, având în vedere caracterul omogen al reglementării și necesitatea urgentă a adoptării acesteia.
Curtea a precizat că este de competența legiuitorului să stabilească frecvența modificărilor în domeniul pensiilor de serviciu, astfel încât actul normativ nu încalcă principiile statului de drept, egalității în drepturi sau independenței justiției.

Totuși, judecătorii constituționali au reținut că lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și faptul că Guvernul nu a așteptat expirarea termenului de 30 de zile pentru obținerea acestuia încalcă articolele 1 alin. (3) și (5) raportate la articolele 133 alin. (1) și 134 alin. (4) din Constituție.

CCR subliniază că Guvernul, ca inițiator al actului normativ, avea obligația de a respecta termenul legal de 30 de zile prevăzut pentru emiterea avizului de către CSM.

Decizia este definitivă și general obligatorie, urmând ca motivarea completă să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, că Guvernul va relua demersul privind reforma pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea pe motive procedurale. Șeful Executivului a subliniat că obiectivul rămâne unul prioritar și asumat de întreaga coaliție de guvernare.

„CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate. Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci privilegii insuportabile social și bugetar”, a spus premierul Ilie Bolojan.

Acesta a explicat că decizia Curții a vizat faptul că Guvernul nu a așteptat integral termenul de 30 de zile pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul

CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie. Standardul fixat de CCR va fi respectat”, a precizat Bolojan.

„Reforma pensiilor magistraților nu este dorința unui om politic sau a unui partid, ci o nevoie a României”, a conchis premierul.

Contractul de execuție pentru Spitalul Regional de Urgență Iași a fost semnat vineri, marcând începutul etapei de construcție efectivă a celui mai important proiect de infrastructură medicală din regiunea Moldovei, a anunțat Alexandru Rafila, fostul ministru al Sănătății.

„După finalizarea proiectului tehnic și a lucrărilor de amenajare a terenului realizate în ultimii trei ani, intrăm acum în etapa de construcție efectivă a spitalului de urgență care va deservi întreaga Moldovă și va oferi servicii medicale la cele mai înalte standarde”, a declarat Rafila.
Fostul ministru a subliniat că acest proiect strategic reprezintă „un pas esențial în modernizarea sistemului public de sănătate și în reducerea inegalităților regionale privind accesul la servicii medicale”.

Potrivit acestuia, Spitalul Regional de Urgență Iași face parte dintr-un program național care include și spitalele regionale de la Cluj și Craiova, aflate în diferite stadii de implementare.

„Proiectarea celor trei spitale regionale este consolidată și avansează. În acest an demarează execuția construcției la Craiova și, în curând, după semnarea contractului, la Iași”, a precizat Rafila.

Deputatul a menționat că unitatea medicală va fi realizată în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, care va contribui la formarea resursei umane înalt calificate necesare pentru noul spital.
„Visul oricărui medic este să lucreze într-un spital modern, capabil să răspundă nevoilor complexe de tratament ale pacienților. Iar visul nostru comun devine realitate”, a spus Rafila, exprimându-și încrederea că spitalul va fi inaugurat „în următorii patru ani”.
El i-a mulțumit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, pentru sprijinul acordat în toate etapele proiectului, „așa cum a făcut-o și când a fost secretar de stat”.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a subliniat că proiectele derulate de companiile locale prin Programul Tranziție Justă vor impulsiona economia județului și vor crea aproape 900 de noi locuri de muncă.

La sediul CJ Galați, reprezentanții a 60 de firme gălățene au discutat cu specialiști ai Ministerului Fondurilor Europene despre implementarea proiectelor finanțate prin Prioritatea 2 – Componenta „Investiții productive pentru IMM-uri”. Investițiile totale depășesc 177 de milioane de euro, dintre care peste 107 milioane reprezintă fonduri nerambursabile (91,5 milioane euro fonduri europene și 16,14 milioane euro cofinanțare națională).

Discuțiile au vizat clarificarea procedurilor de decontare, utilizarea instrumentelor financiare și atingerea indicatorilor proiectelor. „Împreună, putem transforma județul Galați într-un puternic pol de dezvoltare economică”, a afirmat Fotea, mulțumind echipei Ministerului Fondurilor Europene și ADR Sud-Est pentru sprijin.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat în această săptămână decretele de promulgare a trei legi adoptate recent de Parlament, printre care și legea care înăsprește pedepsele pentru încălcarea sancțiunilor internaționale.
Legea modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, transformând eludarea sancțiunilor internaționale dintr-o contravenție într-o infracțiune pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar în cazuri agravante cu până la 12 ani.

Până acum, această faptă era considerată un act de neglijență.

„Am promulgat astăzi legea care actualizează cadrul legislativ privind monitorizarea electronică a persoanelor inculpate, astfel încât România să aibă toate reglementările necesare pentru a-și respecta noile obligații din contextul aderării la spațiul Schengen”, a transmis președintele Nicușor Dan pe Facebook.

Celelalte două legi promulgate privesc:

Reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, prin aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2021;
Actualizarea cadrului legislativ pentru monitorizarea electronică în proceduri judiciare și execuțional-penale, prin aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2024, pentru respectarea obligațiilor României după aderarea la spațiul Schengen.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a verificat stadiul lucrărilor pe șantierul noului Muzeu de Artă Vizuală din Galați, anunțând că ritmul de execuție a fost accelerat pentru ca, până la începutul sezonului rece, clădirea să fie închisă la exterior și să poată continua lucrările interioare.

„Așa cum am solicitat, constructorii au accelerat ritmul, astfel încât până la începutul sezonului rece clădirea să fie închisă la exterior. În prezent, aproape 100 de muncitori se află pe șantier”, a declarat Costel Fotea.

Potrivit acestuia, termoizolarea și hidroizolarea pereților din beton au fost finalizate, iar în prezent se lucrează la acoperiș, la montarea structurii-suport pentru plăcile decorative (HPL), precum și la compartimentările interioare și instalațiile electrice și de canalizare.

Un proiect cultural de referință

Cu o suprafață totală desfășurată de 6.300 de metri pătrați, noul Muzeu de Artă Vizuală va fi alcătuit din patru corpuri de clădire, la care se vor adăuga galeriile exterioare. Clădirea va avea patru niveluri și va include: săli de expoziții, ateliere pentru artiști, laboratoare de restaurare, o bibliotecă și o sală Auditorium cu 180 de locuri.

„Muzeul de Artă Vizuală va putea, astfel, să-și valorifice patrimoniul impresionant — peste 7.000 de lucrări de artă — și va deveni un reper cultural de referință pentru Galați și întreaga regiune”, a precizat Costel Fotea.

Deputatul PSD Viorica Sandu a participat la „Ziua Națională a Comerțului Electronic”, cea de-a VI-a ediție, organizată de Camera Deputaților, Senat și Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO).

În cadrul acestei reuniuni, parlamentarul gălățean a discutat despre cum putem crea un mediu fiscal mai simplu și predictibil, despre digitalizarea proceselor economice și despre cum putem susține companiile românești să se extindă în regiune și să devină branduri puternice în piața europeană.

„Cred cu tărie că doar prin colaborare între autorități și mediul de afaceri putem construi o economie modernă, inovatoare și echitabilă —o economie în care succesul companiilor românești devine succesul României. România are potențialul de a fi un lider regional în comerțul digital – dacă sprijinim inovația, digitalizarea și antreprenorii români!”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Miniștrii apărării din statele membre ale NATO s-au reunit miercuri, la Cartierul General al Alianței, pentru a discuta măsurile de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, precum și sprijinul acordat Ucrainei în contextul conflictului cu Federația Rusă. România a fost reprezentată de ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu.

Reuniunea a inclus două sesiuni de lucru: una dedicată agendei de descurajare și apărare, desfășurată în format aliat, și o a doua, în formatul Consiliului NATO-Ucraina, la care au participat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, și ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal.

În cadrul Consiliului Nord-Atlantic, miniștrii au analizat implementarea angajamentelor asumate la Summitul NATO de la Haga, precum și situația de securitate de pe Flancul Estic, în contextul incursiunilor recente ale Federației Ruse în spațiul aerian al României, Poloniei și Estoniei. Totodată, a fost discutată operația Eastern Sentry, destinată întăririi apărării colective în regiune.
Dezbaterile au vizat și progresul în implementarea posturii de descurajare și apărare, precum și dezvoltarea capabilităților aliate prin soluții inovative. A fost analizată, totodată, misiunea NATO de Apărare Integrată Aeriană și Antirachetă (IAMD), precum și creșterea capacităților industriei de apărare, în contextul angajamentului asumat de aliați de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035.
Ministrul român al apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, a subliniat rolul esențial al României în consolidarea Flancului Estic și securitatea Mării Negre, evidențiind eforturile naționale de modernizare și adaptare la noile amenințări.

„Foarte importantă în perioada următoare va rămâne coordonarea eforturilor noastre pentru o descurajare credibilă și o apărare eficientă. România este deplin angajată în demersurile aliate de asigurare a securității și stabilității Flancului Estic. Susținem dezvoltarea de inițiative NATO pentru un răspuns colectiv la amenințările reprezentate de dronele care au violat spațiul aerian al statelor aliate”, a declarat Moșteanu.
În cadrul Consiliului NATO-Ucraina, discuțiile s-au concentrat asupra accelerării sprijinului acordat Ucrainei prin Pachetul Cuprinzător de Asistență (CAP), misiunea NATO de asistență și securitate (NSATU) și consolidarea cooperării NATO-UE.
Tot la Bruxelles a avut loc și reuniunea Grupului de Contact pentru Ucraina (UDCG), găzduită de ministrul britanic al apărării, John Healey, și de ministrul german al apărării, Boris Pistorius.