Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România nu oferă energie electrică gratuită Republicii Moldova. El a demontat un fake news care circulă de mult timp și a luat amploare în mediul online.
Ministrul Energiei Bogdan Ivan a prezentat date conform cărora România vinde energie mai scump decât o cumpără. El a arătat că toată energia se tranzacționează pe bursă în România, Serbia, Bulgaria, Grecia, Moldova, Ucraina și Ungaria, în funcție de prețurile pe intervale orare.

„Ca să vă dau un exemplu foarte clar, pentru a închide acest mit prin care România dă gratis energie în Republica Moldova. La nivelul lunii iulie, de exemplu, în medie, România a importat energie electrică cu 104 euro pe megawat și a vândut cu 127 de euro, adică a vândut mai scump decât a importat", a declarat ministrul Energiei.

În luna august, România a importat cu 78 euro/megawat și a exportat cu 115 euro/ megawat.
Bogdan Ivan a mai explicat că prețurile mai mici din Republica Moldova se datorează măsurilor guvernamentale locale: subvenționarea consumului de până la 110 kWh și eliminarea TVA-ului la energia electrică.
Ministrul Energiei a precizat că vrea să elimine „acest mit și aceste minciuni care se propagă în mediul online”.

Președintele Nicușor Dan susține că primele 100 de zile de mandat au fost „intense”, cu provocări legate de deficit. Șeful statului spune că nu își acordă mai mult de 7-8.

„Intense. Bineînțeles că aveam cunoștințe despre multe lucruri, dar atunci când te duci la o întâlnire cu Erdogan trebuie să interiorizezi multe lucruri din istoria diplomatică. Am avut o provocare legată de deficit și, din fericire, până acum lucrurile sunt sub control. Am avut două evaluări ale agențiilor de rating, o prezență externă consistentă la reuniuni și consilii. Toată lumea voia să știe ce se întâmplă cu România. Îmi dau nota 7-8. Aș fi putut face lucrurile în altă ordine. Astea au fost obiectivele și au fost atinse. Trebuie să apreciem că cele patru partide au dorit să intre la guvernare”, a declarat Nicușor Dan.

O lege care modifică Codului Penal a fost adoptată de Camera Deputaților. Este un proiect inițiat de USR prin care cămătarii nu vor mai rămâne cu banii împrumutați.
Potrivit inițiatorilor, autoritățile pot confisca de acum încolo de la cămătari atât dobânzile încasate de la oameni, cât și sumele date inițial cu camătă. Plenul Camerei Deputaților a votat miercuri un proiect inițiat de deputații USR Alexandru Dimitriu și Stelian Ion care modifică Codul Penal în acest sens.

Inițiativa a apărut după o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care cămătarii își minimizau pierderile, deoarece ÎCCJ a interpretat că banii dați împrumut de aceștia nu constituie bunul/obiectul infracțiunii, iar statul poate confisca doar dobânda obținută.

„Dacă faci cămătărie, pleci fără bani la pușcărie! Este timpul să luăm banii de la cămătari și să îndreptăm o mare greșeală făcută de ÎCCJ. Este ridicol să nu fie confiscată suma care este dată cu titlul de camătă în momentul în care este condamnat un cămătar pentru această infracțiune. Este ridicol pentru că această sumă face obiectul infracțiunii de camătă. Trebuie să oprim aceste practici, pentru că generează trafic de persoane, sărăcie lucie și alte infracțiuni”, a declarat deputatul USR Alexandru Dimitriu, membru al Comisiei juridice din Camera Deputaților.

După intrarea în vigoare a legii USR, cei care se îmbogățesc din camătă nu vor mai putea păstra niciun leu din sumele folosite pentru săvârșirea infracțiunii. Cămătarii vor fi astfel descurajați să mai facă infracțiuni, pentru că riscă să piardă toți banii.
„România are nevoie de legi clare și ferme împotriva cămătăriei, nu de portițe care să protejeze infractorii. Doar așa putem descuraja cu adevărat această practică toxică, care exploatează oameni aflați în situații de vulnerabilitate”, a spus deputatul Stelian Ion, fost ministru al Justiției.

Potrivit deciziei ICCJ nr. 26/2025, în cazul infracţiunii de camătă doar dobânda este supusă confiscării speciale reglementate de art. 112 din Codul Penal. Acest lucru însemna că statul putea confisca de la cămătari doar banii obținuți ca dobândă, nu și banii împrumutați.
Legea modifică art. 351 din Codul Penal astfel: „Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Confiscarea specială poartă atât asupra sumei de bani date, cât și asupra dobânzii obținute prin săvârșirea infracțiunii, inclusiv când aceasta este cuprinsă în sumele ulterior împrumutate și se dispune conform art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul Penal”.

Premierul Ilie Bolojan a dispus prefecturilor, prin Ministerul Afacerilor Interne, să verifice datele comunicate, până acum, de primării și consilii județene, în privința personalului din aparatele proprii, astfel încât, până la finalul săptămânii, să existe o situație la zi.

Primarii și președinții de consilii județene, care au comunicat inițial date eronate, au timp, până joi, 4 septembrie 2025, să transmită cifrele corecte.

Pe baza acestor date, se realizează analiza personalului din aparatele proprii ale primăriilor și consiliilor județene, care va fundamenta reforma administrației publice locale.

Detalii disponibile aici: https://gov.ro/ro/stiri/analiza-administratia-publica

Premierul Ilie Bolojan a anunțat județele unde se vor face cele mai multe concedieri. Conform statisticii, jumătate dintre unitățile administrativ-teritoriale din țară au organigrame mai mari decât plafonul care va rezulta după o reducere cu 40% a schemelor de personal. Județele Galați și Prahova vor fi cele mai afectate.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că o serie de primării nu își pot acoperi cheltuielile de personal și depind integral de bugetul de stat. Soluția propusă de prim-ministru este reducerea posturilor din administrația locală.

„Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe acest cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi. Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma”, a declarat Ilie Bolojan.
Reforma din administrație ar putea duce la concedierea a peste 13.000 de angajați din primării și consilii locale. Cele mai afectate vor fi județele Galați și Prahova, în timp ce Bihor și Tulcea se află la polul opus.

Total UAT-uri (localități) analizate: 3.228
UAT-uri unde se impun reduceri: 1.655 ( 51%)
Posturi ocupate în prezent: 126.862
Posturi care ar trebui eliminate: 13.098 (10% din totalul angajaților actuali).
Județele cele mai afectate:
Prahova: –724 posturi (–15%), 68 UAT-uri vizate (65%)
București: –709 posturi (–8%), 4 UAT-uri vizate (57%)
Argeș: –649 posturi (–16%), 58 UAT-uri vizate (56%)
Suceava: –627 posturi (–13%), 48 UAT-uri vizate (42%)
Mureș: –513 posturi (–13%), 56 UAT-uri vizate (54%)
Galați: –522 posturi (–17%), procentul cel mai ridicat de reducere – 92% dintre UAT-uri vizate.
De asemenea, Sălaj și Vrancea se remarcă prin faptul că aproape toate primăriile ar fi obligate să reducă personalul: 90%, respectiv 84% dintre UAT-uri.
Județele cu cel mai mic impact:
-Bihor: doar –53 posturi (–2%), reduceri necesare în 16% din UAT-uri
-Tulcea: –60 posturi (–4%), doar 21% dintre UAT-uri afectate
-Bistrița-Năsăud: –125 posturi (–6%), reducere în doar 17% dintre UAT-uri

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a primit la sediul Guvernului, vizita președintelui Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber. Discuțiile s-au concentrat pe teme europene majore, dar și pe aspecte ce țin de prioritățile interne ale României.

Premierul a subliniat că parteneriatul României cu Partidul Popular European, cea mai mare familie politică europeană, are un rol important în consolidarea proiectului european și în sprijinirea intereselor naționale în dialogul cu instituțiile Uniunii Europene.

„Pe componenta de politică europeană sunt două direcții pe care vom reacționa convergent: o Europă puternică și o Europă sigură pe flancul de est. În plan intern, discuțiile s-au axat pe susținerea României în relația cu Comisia Europeană privind deficitul bugetar și pe implementarea proiectelor din PNRR, în special în domenii esențiale precum spitale și autostrăzi”, a declarat Ilie Bolojan.

La rândul său, președintele PPE, Manfred Weber, a evidențiat importanța unității europene în fața provocărilor actuale, accentuând dimensiunea securității comune: „Un prim element este stabilitatea, apoi vine creșterea economică, iar al treilea punct este securitatea. Este urgent nevoie de construirea unui pilon european de apărare, iar Scutul de Est al Europei nu este doar responsabilitatea României sau a statelor baltice, ci o responsabilitate comună a tuturor țărilor membre. Numai împreună putem garanta o Uniune Europeană puternică și sigură.”

Discuțiile au subliniat importanța continuării acestui parteneriat, cu accent pe investiții, competitivitate și securitate, ca bază pentru o dezvoltare stabilă și sustenabilă pe termen lung.

La întrevederea de la Palatul Victoria alături de premierul Ilie Bolojan au participat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 251.961.321,66 de lei pentru 464 de invetiții realizate prin componentele C5 – Valul renovării, C10 – Fondul local și C15 – Educație, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, au fost decontate 56.261.482,96 de lei pentru 113 facturi aferente Componentei C5 – Valul renovării, pentru creșterea eficienței energetice, reabilitarea termică, consolidarea, modernizarea și renovarea seismică a unor clădiri publice și blocuri de locuințe.

Pentru Componenta C10 – Fondul local, au fost decontate 183.343.498,19 lei pentru achitarea a 317 facturi pentru asigurarea infrastructurii pentru transportul verde și elaborarea sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană.

Alte 12.356.340,51 de lei au fost alocate, prin Componenta C15 – Educație, pentru achitarea a 34 de facturi care au ca obiectiv construcția de creșe noi, moderne și prietenoase cu mediul.

Consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu susține că în România nu va fi război, iar ”alerta” la nivelul partenerilor externi ai României pentru a nu fi război în spaţiul euro-atlantic este una de foarte înalt nivel.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat creșterea impozitului pe locuințe cu 70%, măsură care va avea un impact direct asupra românilor.

Majorarea impozitului pe proprietate cu 70% se va aplica de la 1 ianuarie 2026. 

„Având în vedere angajamentele României și analizele legate de impozitele pe proprietate la persoanele fizice care se plătesc în România, am luat decizia să creștem baza de impozitare la impozitele pe proprietate la persoanele fizice. Asta înseamnă că această creștere de impozite la persoanele fizice, care sigur poate părea mare, să spunem, în procente, dar în termeni reali, e oricum o creștere, nu mai plătești, să spunem, 100 de lei, 120 de lei pentru o casă în zona de rural, plătești poate până în 200 de lei, va fi un venit care va fi colectat de autoritățile locale și o bună parte va rămâne la autoritățile locale”, a precizat Bolojan.