Consiliul Județean Galați anunță că a câștigat o finanțare de 15 milioane de lei printr-un proiect cu fonduri europene depus pe Programul Sănătate. Fondurile vor fi folosite pentru dotarea cu echipamente de ultimă generație a Cabinetului de neurologie, a laboratorului de analize medicale și a laboratorului de imagistică din cadrul Ambulatoriului Spitalului Municipal „Anton Cincu” Tecuci.
„După ce, în 2024, am reușit să dotăm spitalul din Tecuci cu primul tomograf din istoria unității medicale, reușim să venim cu o nouă investiție majoră, ce include și un sistem avansat de imagistică prin rezonanță magnetică – RMN 3 Tesla. Acest echipament va contribui semnificativ la stabilirea unui diagnostic și a unui tratament precis pentru o gamă foarte largă de afecțiuni, un mare avantaj fiind acela că eventualele probleme de sănătate pot fi descoperite într-un stadiu incipient, se poate urmări evoluția în timp a acestora, iar șansele de vindecare mai rapidă a pacienților, inclusiv în cazul unor boli grave, sunt mult mai mari”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Pe lângă aparatul RMN 3 Tesla, la Spitalul din Tecuci va ajunge un lot format din nu mai puțin de 53 de echipamente medicale, printre care se numără:
-Analizor automat hematologie cu determinare reticulocite și VSH
-Analizor complet modular de biochimie și imunologie clinică
-Analizor automat digital de morfologie celulară
-Analizor automat de coagulare (hemostază)
-Osteodensitometru (echipament pentru diagnosticarea osteoporozei)
-Linie preparare și turnare medii în plăci
-Microscop trinocular
-Sistem automat de identificare și antibiogramă
-Electroencefalograf
-Aparat EMG
-EKG
-Sistem arhivare electronică imagistică medicală și diagnostic (PACS).
De noile echipamente vor beneficia atât gălățenii din municipiul Tecuci, cât și locuitorii din comunele limitrofe: Drăgănești, Munteni, Ghidigeni, Negrilești, Matca, Corod, Valea Mărului, Cudalbi, Movileni, Grivița, Cerțești, Barcea, Umbrărești, Ivești, Liești, Drăgușeni, Bălăbănești, Poiana, Buciumeni.
CFR Călători anunță că în luna aprilie vor fi modificări în circulația trenurilor. Acestea sunt necesare pentru a permite desfășurarea unor lucrări la infrastructura feroviară.
CFR transmite că între stațiile Câmpulung – Parc Krețulescu, în perioada 1 – 30 aprilie 2025, trenul R 9121 Golești – Parcul Krețulescu va fi anulat pe distanța Câmpulung – Parc Krețulescu. Această restricție nu se aplică în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale.
De asemenea, ca urmare a lucrărilor programate între stațiile Pitești – Golești, în perioada 7 – 30 aprilie 2025, trenul R 9208 Pitești – Golești – București Nord va fi anulat complet. Și în acest caz, anularea nu se aplică în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale.
Călătorii sunt sfătuiți să verifice orarul trenurilor înainte de călătorie și să țină cont de aceste modificări atunci când își planifică deplasările.
A început campania electorală. Aceasta va ține de pe 4 aprilie până pe 3 mai, la ora 07:00. În situația organizării unui al doilea tur de scrutin, campania electorală va începe de la data validării rezultatelor primului tur de scrutin de Curtea Constituțională a României și se va încheia pe 17 mai. 11 candidați s-au înscris în cursa electorală.
„Având în vedere că vineri, 4 aprilie a.c., începe campania electorală pentru alegerile pentru Președintele României din data de 4 mai 2025, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) îi îndeamnă pe competitorii electorali să contribuie la desfășurarea unei campanii corecte și transparente, care să răspundă așteptărilor democratice ale cetățenilor”, a transmis instituția.
AEP mai transmite că „de la începerea campaniei electorale, respectiv 4 aprilie a.c., ora 00:00, și până la încheierea acesteia, în data de 3 mai a.c., ora 07:00, trebuie respectate toate prevederile legale în vigoare, fiind permise doar anumite tipuri de activități și materiale de publicitate politică (materiale de propagandă electorală), precum afișele electorale, materialele de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condițiile legii, publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă electorală online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie”. Competitorii politici au obligația înlăturării, până la data începerii campaniei electorale, a tuturor materialelor de propagandă utilizate până la acel moment și care nu respectă regulile premise de legislația în vigoare.
Autoritatea Electorală Permanentă reamintește competitorilor electorali că, în campania electorală, este interzisă folosirea mesajelor sau a sloganurilor discriminatorii, a mesajelor de incitare la ură și intoleranță și a oricăror forme, mijloace, acte și acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică.
În același timp, potrivit legii, este interzisă utilizarea vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.
În situația organizării unui al doilea tur de scrutin, campania electorală va începe de la data validării rezultatelor primului tur de scrutin de Curtea Constituțională a României și se va încheia pe 17 mai a.c., ora 07:00, aplicându-se aceleași reguli menționate anterior, a precizat AEP.
Moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, a fost respinsă. Documentul a fost dezbătut în Camera Deputaților.
Pentru moțiune au votat 138 de deputați, iar împotrivă s-au pronunțat 161 de parlamentari. Pentru a fi aprobată moțiunea avea nevoie de votul majorității deputaților. Chiar dacă ar fi fost adoptată, moțiunea nu îl obliga pe ministrul
Cătălin Predoiu să părăsească poziția.
USR cere sancționarea deputatului AUR Mihail Neamțu și demiterea lui de la șefia Comisiei pentru cultură. USR consideră că declarațiile repetate ale lui Neamțu sunt inacceptabile și fac de rușine Parlamentul.
Potrivit unui comunicat de presă „în contextul apariției în spațiul public a mai multor dovezi privind limbajul total inadecvat cu funcția pe care o ocupă al deputatului AUR Mihail Neamțu, grupul deputaților USR solicită Biroului Permanent sancționarea acestuia conform Statutului și Codului de conduită ale parlamentarilor, precum și demiterea de urgență de la șefia Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaților.”
„Sunt total inacceptabile ieșirile acestui politician băgat de AUR în Parlament și pus și șef de comisie parlamentară, fie că vorbim de răspunsul pe care îl dă celor ce-l întreabă de banii pe care i-a primit pentru a-i face campanie lui Călin Georgescu, fie că ne referim la comentariile făcute public la adresa a trei lidere din politica europeană. Astfel de personaje fac de rușine Parlamentul și sper ca Biroul Permanent să ia măsuri, dacă AUR, partidul care promovează astfel de politicieni și astfel de comportamente agresive și triviale, nu îl schimbă imediat de la președinția comisiei”, declară Ionuț Moșteanu, liderul deputaților USR.
În solicitarea adresată Biroului Permanent al Camerei Deputaților, USR cere demiterea de urgență a lui Mihail Neamțu de la șefia Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă. De asemenea, USR cere sancționarea deputatului AUR potrivit prevederilor Statutului deputaților și senatorilor, respectiv Codului de conduită al deputaților și senatorilor.
Potrivit propriului Statut, parlamentarii sunt obligați, printre altele, „să se supună normelor de conduită civilizată, de curtoazie și de disciplină parlamentară și să nu aibă atitudini sau să folosească expresii ori cuvinte injurioase, ofensatoare sau discriminatorii”.
„Or, după cum s-a văzut în clipul video postat recent pe rețelele sociale, Mihail Neamțu reacționează violent la întrebările oamenilor privind legăturile și banii primiți de la finanțatorul candidatului prorus Călin Georgescu. Reamintim că Mihail Neamțu figurează pe lista procurorilor cu persoane care au primit bani de la Bogdan Peșchir, arestat pentru 30 de zile. De asemenea, deputatul AUR a dovedit un comportament inadecvat prin comentariul public făcut la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și șefei politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas”, transmite USR.
„Un om care folosește un limbaj obscen nu are ce căuta la conducerea Comisiei pentru cultură din Parlament. Dacă la nivel de Comisie de cultură agresivitatea e prezentă la nivel de cuvânt, într-o altă configurație poate deveni orice. Depinde și de noi să nu permitem să se ajungă acolo. Domnul Neamţu trebuie să plece acolo unde atitudinea sa nu poate afecta instituțiile statului”, este concluzia deputatului USR George Gima, vicepreședinte al Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunță că nu mai sunt facturi restante în proiectele Anghel Saligny și PNDL. Au fost plătite toate restanțele, a anunțat în această săptămână ministrul Dezvotării.
Conform anunțului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma peste 60 de milioane de lei, în vederea decontării facturilor pentru 60 de obiective finanțate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” și prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Ca urmare, Ministerul s-a ținut de promisiune și a achitat, până la 31 martie, toate facturile restante din cele două programe de finanțare prin care se dezvoltă infrastructura edilitară de bază în comunitățile locale. Noile cereri de plată vor fi primite începând de pe 2 aprilie.
„Am ajuns la zi cu plata facturilor restante! Dacă, la preluarea mandatului, ministerul a avut cereri de plată în valoare de 4,1 miliarde de lei pe aceste două programe, am reușit să ne achităm toate datoriile către beneficiari și, începând cu data de 2 aprilie, ora 8.30, redeschidem platforma pentru noi cereri de plată prin PNDL și Anghel Saligny”, a transmis ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Datele oficiale arată că pentru programul „Anghel Saligny” a fost plătită suma de 3.568.424,54 de lei pentru 4 obiective care vizează reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere și sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate, inclusiv canalizare pluvială și sisteme de captare a apelor pluviale, iar pentru cele două etape ale Programului Național de Dezvoltare Locală au fost decontate 56.443.911,38 de lei pentru 56 de proiecte.
Fostul ministru al Economiei din partea USR, Claudiu Năsui, susține că în primele două luni ale anului cheltuielile curente ale statului au crescut cu 9,2%. El îl contrazice pe ministrul Finanțelor, care a anunțat miercuri o reducere a cheltuielilor de funcționare de 5% la nivelul bugetului de stat.
„A apărut execuția bugetară pe primele două luni ale anului. Ce credeți? Au scăzut cheltuielile? Cheltuielile totale ale statului au crescut în continuare cu 3.7%. Cheltuielile curente ale statului au crescut cu 9.2%. Cheltuielile de personal (a doua cea mai mare categorie de costuri a statului român) au crescut cu încă 16.2%! Toate față de aceeași perioadă a anului trecut, când oricum au crescut cheltuielile pentru că era an electoral”, a scris pe Facebook Claudiu Năsui.
El spune unde ar greși ministrul de Finanțe.
„Ministrul finanțelor, Tanczos Barna (despre care eu zic că e unul dintre cei mai decenți miniștri ai finanțelor pe care i-a avut România în ultimii ani) zice că scad cheltuielile. De fapt el se uită doar la bugetul de stat și nu la întreg bugetul statului. Dar ce contează nu e doar o parte din buget, ci întregul buget. Bugetul statului e compus dintr-o serie de bugete. Cel denumit <buget de stat> reprezintă aproximativ o treime din tot ce cheltuie statul. Ce contează sunt cheltuielile totale ale statului. Pentru alea se îndatorează statul român. Acelea sunt cele pe care PSD și PNL le-a explodat în ultimii ani. Acelea sunt cele care generează deficitul (diferența între venituri și cheltuieli) și deci inflația, adică creșterea prețurilor. Până nu avem un guvern care să scadă cheltuielile precum în Argentina, nu avem nicio șansă să ne facem bine în România. Taxele vor tot crește. Sărăcia va tot crește. Și casta politică va deveni tot mai puternică”, a mai scris Claudiu Năsui.
Miercuri, ministrul de Finanțe a spus că primele rezultate ale reducerii cheltuielilor statului se văd deja: „Cheltuim mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar încasările cresc (...) Primele două luni din 2025 arată o reducere a cheltuielilor de funcționare de 5% la nivelul bugetului de stat și de aproape 4% la nivelul autorităților locale. Cu excepția cheltuielilor pentru sănătate, instituțiile statului au cheltuit cu 380 de milioane de lei mai puțin pe bunuri și servicii, comparativ cu primele două luni din 2024. În același timp, încasările din colectarea TVA au crescut și au ajuns la peste 25 de miliarde de lei în primele două luni ale anului”, a transmis Tánczos Barna tot pe Facebook.
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a participat la Reuniunea șefilor de stat și de guvern, membri ai Coalition of the willing privind securitatea în Ucraina. Summit-ul s-a desfășurat joi la Paris, a anunțat Administrația Prezidențială.
Reuniunea a început la ora 10.25, ora României.
„Cel puțin în perioada următoare, vor continua discuțiile legate de acest plan pe care Europa îl susține pentru a-și consolida apărarea, inclusiv pentru a susține ca, după încetarea focului în Ucraina, la care sperăm să se ajungă cât mai repede, să existe niște condiții asiguratorii, pentru a avea o securitate care să fie asigurată pentru Ucraina. Și, deci, România, chiar dacă, așa cum am mai spus, nu vom trimite sub nicio formă trupe în Ucraina, va participa la aceste discuții, atât cele tehnice, care țin de zona militară, pentru că aceste aspecte care țin de planificări, de strategii, și care tranzitează, de exemplu, în România, au nevoie de datele respective, pentru ca Statul Major să fie informat cu ceea ce se are în vedere. Și vom participa la aceste discuții, așa am convenit și asta este poziția noastră”, a declarat Ilie Bolojan, înainte de a pleca la Paris.
Europarlamentarul Victor Negrescu susține că România poate deveni un hub tehnologic și militar pentru sud-estul Europei. Reprezentantul PSD arată că România poate atrage cel puțin 20 de miliarde de euro din fondurile europene destinate apărării la nivelul Uniunii Europene. Competiția pentru aceste fonduri va fi intensă, de aceea este crucial să avem proiecte bine pregătite, care să implice zona de producție militară și pe care să le susținem în următoarele luni, a explicat Victor Negrescu.
El a explicat cum pot fi atrase fondurile.
„Să realizăm un plan național de dezvoltare a industriei militare. Să identificăm parteneri europeni și să elaborăm proiecte strategice. Să simplificăm procedurile și să implicăm mediul de afaceri”, a transmis europarlamentarul PSD.
El avertizează că „timpul este limitat și că trebuie să acționăm rapid”.
„În procesul de atribuire a fondurilor, am solicitat ca UE să aloce cu prioritate resursele financiare pentru apărare către statele aflate în prima linie, precum România. Obiectivul nostru pentru viitor este ca, prin mobilizarea acestui mecanism european, România să devină un hub regional militar și tehnologic. Trebuie să acționăm! Este un moment decisiv pentru ca România să devină un pilon al securității în această zonă a Europei”, a precizat europarlamentarul Victor Negrescu.
Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PNL) anunță că a respins în Parlamentul European o încercare a grupurilor extremiste de a impune o dezbatere despre România. Este vorba despre „o dezbatere menită să creeze falsa impresie că statul de drept în România este în pericol”, a explicat Mureșan.
„Am respins în Parlamentul European încercarea grupurilor extremiste de a impune o dezbatere menită să creeze falsa impresie că statul de drept în România este în pericol. Grupul Conservatorilor (din care face parte AUR) și Grupul Suveraniștilor au cerut adăugarea pe ordinea de zi a sesiunii plenare a unei dezbateri privind alegerile prezidențiale din România, sugerând, fără temei, că democrația noastră ar fi pusă sub semnul întrebării.
Toate grupurile proeuropene – PPE, Socialiștii, Renew și Verzii – au votat împotriva acestei tentative de manipulare, a mai anunțat Mureșan. „Dezbaterea nu va avea loc. România este stat de drept și nu avem nevoie de prietenii rușilor din Parlamentul European să pună acest lucru la îndoială”, a precizat deputatul european Siegfried Mureșan.
Error: No articles to display