Guvernul a aprobat o ordonanță prin care telemedicina este introdusă într-un cadru legal clar și funcțional, fiind definite tipurile de servicii medicale care pot fi furnizate la distanță, precum și situațiile în care consultația față în față rămâne obligatorie.
Actul normativ stabilește condițiile în care pot fi oferite servicii precum teleconsultația, teleradiologia, telexpertiza sau telemonitorizarea, urmând ca aplicarea concretă să fie detaliată prin acte normative subsecvente. Potrivit Guvernului, reglementările vizează asigurarea unei decizii medicale sigure, fundamentate și protejate din punct de vedere profesional.

Clarificarea cadrului legal pentru telemedicină urmărește aplicarea unitară a regulilor la nivel național, creșterea predictibilității pentru furnizorii de servicii medicale și reducerea riscurilor juridice și profesionale. Totodată, măsura are ca obiectiv îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale, în condiții de siguranță și responsabilitate.

Prin aceeași ordonanță, Guvernul a decis ca proba scrisă a examenului pentru obținerea titlului de medic, medic stomatolog și farmacist specialist să se desfășoare cu subiecte unice la nivel național, pentru fiecare specialitate. Măsura va fi aplicată începând cu semestrul al doilea al anului 2026.

Executivul precizează că amânarea aplicării examenului cu subiecte unice este determinată de considerente organizatorice și logistice, fiind necesară pregătirea infrastructurii, a procedurilor și a resurselor umane în mod uniform, la nivelul tuturor centrelor universitare.
Autoritățile susțin că această schimbare va permite organizarea examenelor în condiții de egalitate și echitate între candidați, va contribui la standardizarea nivelului profesional al specialiștilor din sistemul medical și va alinia România la tendințele internaționale în evaluarea profesională din domeniul sănătății.

Activele combinatului siderurgic Liberty Galați vor fi scoase la vânzare pentru suma de 690 de milioane de euro, în cadrul unei licitații internaționale programate pe 12 martie, după ce planul de restructurare a companiei a fost aprobat de comitetul interministerial, au declarat surse din industrie.

„Licitația internațională va avea loc pe 12 martie. Regulamentul de vânzare și caietul de sarcini vor fi finalizate până luni, iar garanția de participare va fi de 7%”, a declarat Remus Borza, președintele Euro Insol, administratorul concordatar al combinatului, citat de Ziarul Financiar.

Evaluarea activelor a fost realizată de compania românească Darian. Până în prezent, 13 investitori și-au exprimat interesul pentru preluarea activelor Liberty Galați.

Printre potențialii cumpărători se numără grupuri industriale din India, China, Turcia, Ucraina și Irak, precum și o companie românească – UMB Grup, deținută de Dorinel Umbrărescu. Pe listă se mai află JSW Steel și Jindal Group (India), DeLong Steel (China), KMC Steel (Turcia), Galiawa Group (Irak) și Metinvest (Ucraina), grup controlat de miliardarul Rinat Akhmetov. Metinvest este deja prezent în România, după achiziția ArcelorMittal Tubular Products Iași, finalizată în decembrie 2025.
Liberty Galați, controlată de grupul Liberty al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta, a intrat în concordat preventiv în martie 2024, pentru a evita falimentul. De atunci, activitatea combinatului a fost sever redusă. Aproximativ 3.300 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic, iar în prezent mai puțin de 200 mai lucrează efectiv. Salariile nu au mai fost plătite de peste două luni și jumătate.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, compania a raportat în 2021 o cifră de afaceri de peste 9,3 miliarde de lei și un profit de circa 1,36 miliarde de lei, însă a intrat ulterior pe pierdere. În 2023, pierderile au depășit 2,2 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a scăzut la 3,65 miliarde de lei. În 2024, cifra de afaceri s-a redus la aproximativ 2,1 miliarde de lei, cu pierderi de peste 1,6 miliarde de lei.
Statul este unul dintre principalii creditori ai combinatului, prin ANAF, care are de recuperat circa 150 de milioane de euro, și EximBank, cu aproximativ 300 de milioane de euro. Recuperarea acestor sume depinde de succesul procedurii de vânzare.
Guvernul a constituit, în septembrie 2024, un comitet interministerial pentru gestionarea situației Liberty Galați, combinatul fiind considerat strategic pentru industria construcțiilor, sectorul naval și marile proiecte de infrastructură.

Bursa de Valori București (BVB) va începe joi tranzacționarea celor mai recente titluri de stat Fidelis, emise de Ministerul Finanțelor în cadrul ofertei publice derulate în perioada 16–23 ianuarie 2026.
Oferta Fidelis a cuprins șapte emisiuni de titluri de stat, dintre care patru denominate în lei și trei în euro. Una dintre emisiuni a fost destinată donatorilor de sânge, care beneficiază de condiții mai avantajoase față de investitorii obișnuiți, conform regulilor programului.

Titlurile de stat Fidelis reprezintă una dintre principalele modalități prin care statul român se împrumută direct de la populație. Acestea sunt instrumente de economisire adresate persoanelor fizice, cu dobânzi fixe, neimpozabile, și pot fi tranzacționate ulterior pe piața secundară a BVB.
Deschiderea oficială a ședinței de tranzacționare va fi marcată simbolic prin sunarea clopoțelului Bursei, un moment rezervat listărilor și evenimentelor importante de pe piața de capital. Evenimentul va fi transmis live pe canalele de social media ale Bursei de Valori București.

Pe agenda evenimentului sunt programate intervenții ale președintelui Consiliului de Administrație al BVB, Radu Hanga, ale directorului general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, precum și ale directorului general al Bursei, Remus Vulpescu. Potrivit BVB, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, este așteptat să participe, prezența sa urmând să fie confirmată oficial. De asemenea, este programată o intervenție a unui reprezentant al UniCredit Bank România, una dintre băncile implicate în derularea ofertei.
Investitorii care au achiziționat titluri de stat Fidelis în oferta publică le pot păstra până la scadență sau le pot vinde înainte de termen, la prețul pieței, prin intermediul Bursei de Valori București.

Ministerul Educației a lansat un apel către școlile interesate să participe la pilotarea unui nou tip de standarde naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Programul are ca scop uniformizarea modului în care sunt evaluați elevii în România.
Bogdan Cristescu, directorul general al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), a explicat într-un interviu pentru Radio România Iași că standardele descriu ce știe și ce poate face un elev la trei niveluri de performanță: bază, consolidat și avansat.

Nivelul avansat corespunde practic intervalului de note 9–10.

Pilotarea standardelor va avea loc între martie și iunie în școli selectate, iar profesorii nu vor fi obligați să schimbe sistemul de notare. Scopul este ca acestea să fie folosite ca reper și pentru a oferi feedback privind claritatea și aplicabilitatea lor.
Cristescu a menționat că, pe termen lung, aceste standarde ar putea influența modul în care notele de la clasă sunt luate în calcul pentru parcursul educațional al elevilor, inclusiv pentru admiterea la liceu, dar cel mai devreme după aproximativ patru ani, adică începând cu 2028–2029.

Potrivit oficialului CNCE, noul sistem nu va înlocui Evaluarea Națională, ci va funcționa complementar, contribuind la o distribuție mai echilibrată a notelor și la o evaluare mai coerentă la nivel național.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis explicații privind modificările legislative adoptate de Ucraina în domeniul cetățeniei, precizând că noua lege nu se referă la persoanele care dețin deja cetățenia ucraineană și are ca obiectiv principal facilitarea obținerii acesteia de către anumite categorii de cetățeni străini și de membrii comunităților ucrainene din diaspora.

Potrivit MAE, în ultimii trei ani, legislația ucraineană a fost amendată pentru a permite obținerea cetățeniei ucrainene fără renunțarea la alte cetățenii de către cetățeni străini care au luptat ca voluntari în forțele armate ucrainene, au desfășurat activități umanitare pe teritoriul Ucrainei, precum și de către membrii familiilor acestora. Totodată, modificările urmăresc menținerea și consolidarea legăturilor cu comunitățile ucrainene din afara granițelor.
MAE subliniază că legea, adoptată în iunie 2025 și intrată în vigoare la 16 ianuarie 2026, nu afectează statutul cetățenilor ucraineni existenți. Actul normativ vizează în principal comunitățile ucrainene din străinătate, statele incluse pe prima listă aprobată de guvernul de la Kiev fiind cele cu cele mai numeroase comunități ucrainene.

România nu se regăsește pe lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea acordurilor de dublă cetățenie. În prezent, lista include Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada, ai căror cetățeni pot dobândi cetățenia ucraineană fără a renunța la cea de origine.
Modificările legislative au generat îngrijorări în rândul comunităților de români din Ucraina și reacții politice în România.

Studiul de fezabilitate pentru drumul de mare viteză București–Giurgiu începe luni, termenul de realizare a documentației fiind de 16 luni, au anunțat reprezentanții Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR).

Contractul pentru proiectarea preliminară a autostrăzii sau drumului expres București–Giurgiu a fost semnat în decembrie 2025 cu o asociere de firme de inginerie din România și Turcia. Proiectul este finanțat din fonduri europene, valoarea contractului fiind de 34 de milioane de lei.

În cadrul studiului de fezabilitate vor fi analizate profilul drumului – autostradă sau drum expres –, variantele de traseu, precum și structura și conexiunile cu alte obiective de investiții, inclusiv viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu–Ruse.
Totodată, CNIR a solicitat o analiză comparativă privind soluțiile tehnice și utilizarea materialelor de construcții, urmând să fie evaluată eficiența sistemului rutier din beton de ciment față de cel realizat din bitum, inclusiv din perspectiva utilizării materialelor din producția internă.

Documentația rezultată va sta la baza lansării licitației pentru etapa de proiectare și execuție. Drumul de mare viteză București–Giurgiu este primul proiect de acest tip care asigură conexiunea rutieră rapidă cu Bulgaria și are un rol strategic în dezvoltarea transportului și a conectivității regionale.

CNAIR a anunțat vineri lansarea licitației pentru lotul 3 (Bălcăuți – Siret) al Drumului Expres Suceava–Siret, un proiect unic în portofoliul instituției, cu rol civil și militar, finanțat prin instrumentul european SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei).

Proiectul prevede construcția a 12,65 km de drum expres nou în România, modernizarea a 1,45 km din DN2 până la punctul de trecere a frontierei și a 15 km pe teritoriul Ucrainei, pe drumul național M19.

Pe acest sector vor fi realizate un pod de aproape un kilometru peste râul Siret, două noduri rutiere majore (Siret Sud și Siret Nord) și un Centru de Întreținere și Coordonare (CIC).

Finanțarea prin SAFE a fost posibilă datorită extinderii beneficiilor și către statul vecin, condiție impusă de Regulamentul UE 2025/1106.

Cristian Pistol, directorul CNAIR, a subliniat că proiectul consolidează poziția României ca hub strategic la frontiera de est a Uniunii Europene și NATO. După validarea documentației, CNAIR va publica anunțul de participare, care va stabili și termenul limită pentru depunerea ofertelor.

Cinci inspectori antifraudă din București au fost condamnați după ce au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu Direcția Națională Anticorupție, recunoscând că au luat mită în mod repetat de la oameni de afaceri pentru a limita controalele fiscale și pentru a nu formula plângeri penale. Dosarul a fost înaintat Tribunalului București.

Potrivit DNA, faptele s-au desfășurat în perioada 2023–2025 și au implicat inspectori antifraudă, șefi de serviciu din cadrul ANAF, administratori de firme și intermediari. Sumele pretinse și primite au variat între câteva mii de lei și zeci de mii de lei, în schimbul influenței exercitate asupra controalelor fiscale desfășurate la societăți comerciale din domeniul transportului alternativ de persoane și al comerțului cu legume și fructe.

În luna noiembrie 2024, inspectorii antifraudă Aurică Costică și Marin Marius-Eduard au efectuat un control la o firmă de transport alternativ, unde au constatat mai multe nereguli. Pentru a evita răspunderea penală, administratorii firmei au apelat la șefii din cadrul ANAF. Astfel, Ivan Ionuț-Bogdan, șef de serviciu, a promis că va interveni pe lângă Istrati Bogdan, superiorul inspectorilor, pentru soluționarea favorabilă a controlului. În schimbul sumei de 9.000 de euro, s-a convenit ca inspectorii să nu întocmească o sesizare penală.

Ulterior, Ivan Ionuț-Bogdan a pretins, prin intermediari, suma de 75.000 de lei, pe care a primit-o în luna decembrie 2024. Din această sumă, Istrati Bogdan a primit 45.000 de lei, iar 20.000 de lei au fost distribuiți către inspectorii Aurică Costică și Marin Marius-Eduard, câte 10.000 de lei fiecare.

Procurorii au mai stabilit că, în perioada februarie–martie 2023, Ivan Ionuț-Bogdan a pretins și primit 50.000 de lei de la aceiași oameni de afaceri, lăsând să se creadă că are influență asupra inspectorilor antifraudă care efectuau controale la firmele acestora.

Un alt caz vizează un control desfășurat în 2024 la o societate comercială din domeniul comerțului cu legume și fructe. Inspectorul Marin Marius-Eduard a pretins suma de 20.000 de lei pentru a limita controlul și a nu extinde verificările către alte aspecte ce ar fi putut duce la sesizarea organelor penale, fiind sprijinit de colegul său Ionescu Valentin-George.

Într-un alt dosar conex, în septembrie 2025, la un control efectuat la o societate unde s-a descoperit un plus de marfă în valoare de 160.000 de lei, mai mulți administratori de firmă au oferit mită pentru finalizarea favorabilă a controlului și pentru desigilarea depozitelor. Sumele remise au fost de 25.000 de lei și ulterior încă 10.000 de lei.

Toți cei opt inculpați au recunoscut faptele în prezența avocaților și au acceptat pedepsele stabilite. Marin Marius-Eduard a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare și amendă penală de 40.000 de lei. Aurică Costică a primit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni cu suspendare, iar Ivan Ionuț-Bogdan, Istrati Bogdan și Ionescu Valentin-George au fost condamnați la pedepse cuprinse între 2 ani și 2 ani și 8 luni, toate cu suspendare.

Administratorii și intermediarii implicați au primit pedepse între 1 an și 8 luni și 2 ani de închisoare, cu suspendare. Toți inculpații vor presta 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

Instanța a dispus interzicerea exercitării unor drepturi, inclusiv ocuparea unor funcții publice, pe perioade cuprinse între 3 și 5 ani pentru cei cinci funcționari publici. De asemenea, doi dintre inspectori nu vor mai putea exercita profesia de inspector antifraudă. Au fost instituite măsuri asigurătorii asupra sumelor de bani obținute din infracțiuni, în vederea confiscării speciale.

Autoritățile portuare din Zimnicea au semnalat scufundarea unei barje încărcate cu îngrășământ agricol pe bază de azotat de amoniu, care se afla anterior eșuată pe un banc de nisip, în afara rutei principale de navigație. De asemenea, la Giurgiu, o a doua barjă, transportând clorură de potasiu, a intrat într-o situație similară. Ambele nave transportau substanțe utilizate în agricultură, fără caracter toxic industrial.

Reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române” și ai Gărzii Naționale de Mediu s-au deplasat la fața locului în aceeași zi, prelevând probe de apă din mai multe secțiuni ale fluviului – în amonte, în dreptul navelor și în aval, inclusiv la aproximativ 10 kilometri distanță. Au fost verificați indicatorii fizico-chimici specifici tipului de poluanți: pH, conductivitate electrică, amoniu, nitrați, nitriți, fosfați, calciu, magneziu, cloruri și potasiu.

Rezultatele analizelor, comunicate astăzi, 13 ianuarie, arată o ușoară creștere a concentrației de amoniu în zona barjei de la Zimnicea. Specialiștii explică însă că această concentrație se diluează complet după câțiva kilometri, astfel că calitatea apei în captările din aval – situate la peste 100 km, în zona Chiciu, județul Călărași – nu este afectată.

Până în prezent, nu au fost înregistrate depășiri ale indicatorilor de calitate a apei, iar debitele Dunării permit o diluție suficientă. De asemenea, nu s-a semnalat mortalitate piscicolă pe sectoarele monitorizate. Echipele Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Teleorman și Giurgiu – monitorizează zilnic calitatea apei în trei puncte pentru cele două nave scufundate.

În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos coordonează procedura de ranfluare a epavelor, operațiune prin care navele scufundate sunt readuse la suprafață sau, dacă nu se poate, sunt tăiate controlat și transportate către un șantier naval. Conform legislației, poluatorul este obligat să anunțe poluarea, să ia măsuri pentru depoluare și să suporte integral costurile intervențiilor.

Autoritățile subliniază că toți utilizatorii de apă vor fi alertați imediat în cazul în care analizele viitoare vor arăta modificări ale calității apei.

Anul 2025 a adus cele mai mari câștiguri din istoria Pilonului II de pensii private obligatorii. Fondurile au înregistrat un randament mediu de 19,2%, susținute de evoluția foarte bună a Bursei de Valori București, iar acest lucru s-a văzut direct în conturile românilor care contribuie lunar.

Un exemplu relevant este cel al unui român care cotizează la Pilonul II încă din 2008 și care are un salariu mediu. La finalul anului 2025, contul său a depășit 55.000 de lei, iar câștigul obținut doar în acest an este de peste 6.000 de lei – cel mai mare câștig anual de la introducerea Pilonului II.

Creșterea vine în contextul unui an excepțional pe bursă, unde sunt investiți aproximativ un sfert din banii administrați de fondurile Pilonului II. Restul sumelor sunt plasate preponderent în titluri de stat, considerate investiții mai sigure, dar cu randamente mai moderate.

Deși 2025 a fost un an record, specialiștii atrag atenția că evoluțiile nu sunt constante de la un an la altul. Au existat și perioade dificile, cum a fost anul 2022, când fondurile au înregistrat scăderi pe fondul războiului din Ucraina și al crizei energetice.

Pe termen lung însă, randamentele Pilonului II au depășit inflația, iar economiile românilor care contribuie constant au crescut semnificativ, confirmând rolul important al acestui sistem în completarea pensiei de stat.