Procurori din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a 22 de inculpați. Anunțul a fost făcut marți 16 septembrie.

Parchetul a emis un comunicat de presă în care oferă detalii despre acest caz.
• un inculpat (trimis în judecată în altă cauză) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale);
• un inculpat (arestat preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică;
• doi inculpați (arestați preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;
• doi inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;
• 16 inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în contextul Hotărârii nr. 32 din data 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, între orele 10:51 - 12:01, primul inculpat, fost candidat la respectivele alegeri, s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, jud. Ilfov, în incinta unui centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu cel de-al doilea inculpat (mercenar cu activitate în zone de conflict internațional și implicare în activități de recrutare și instruire paramilitară, de a cărui susținere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale precum și anterior, în scopul pregătirii acesteia).

Cei doi inculpați au pus în discuție un plan conform căruia al doilea inculpat, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în data de 8 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență. Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.

Cu referire la acțiunile primului inculpat, procurorii au evidențiat că acțiunile acestuia, materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat, ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre inculpați, și demersul de contactare a liderului unei organizații radical-naționaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzată de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a celui de-al doilea inculpat.

Ca urmare a planului stabilit, cel de-al doilea inculpat a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul București cu 7 autoturisme, urmând ca,

după ajungerea în capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației. Protestele urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a primului inculpat, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională.

Subsecvent, în operaționalizarea planului infracțional, în aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii, constând în autoturisme și un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potential de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul București.

Ca urmare a unui apel efectuat la Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de poliție care, în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01.30 - 03.00, au reușit depistarea și oprirea în trafic, pe raza localităților Balotești-Săftica, jud. Ilfov, com. Mănești, jud. Dâmbovița, com. Cornești, jud. Dâmbovița și mun. București, sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase menționate mai sus.
Toți cei 21 de membri ai grupului constituit au acționat în cunoștință de cauză în raport cu motivul deplasării pe raza municipiului București, respectiv în scopul anterior precizat, aderând la o formațiune organizată de tip paramilitar, controlată de cel de-al doilea inculpat.
Urmarea imediată a acțiunilor inculpaților a constat în punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.

Prin raportare la situația de fapt expusă anterior, procurorii au relevat următoarele aspecte jurisprudențiale:
În ceea ce privește noțiunea de ”ordine constituțională”, în cuprinsul Deciziei nr. 70/2023, Curtea Constituțională a reținut că aceasta desemnează un concept amplu descris şi dezvoltat în jurisprudenţa sa anterioară, din care rezultă, cu claritate, precizie şi previzibilitate caracteristicile, conţinutul şi limitele acesteia.
Astfel, prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, Curtea a constatat că "respectarea statului de drept nu se limitează la această componentă, ci implică, din partea autorităţilor publice, comportamente şi practici constituţionale, care îşi au sorgintea în ordinea normativă constituţională, privită ca ansamblu de principii care fundamentează raporturile sociale, politice, juridice ale unei societăţi. Altfel spus, această ordine normativă constituţională are o semnificaţie mai amplă decât normele pozitive edictate de legiuitor, constituind cultura constituţională specifică unei comunităţi naţionale".

Prin aceeaşi decizie, anterior citată, Curtea a mai reţinut că ordinea constituţională vizează şi "respectul pentru Constituţie" care "nu poate fi limitat la executarea literală a dispoziţiilor sale operaţionale. Constituţia prin însăşi natura sa, în plus faţă de garantarea drepturilor omului, oferă un cadru pentru instituţiile statului, stabileşte atribuţiile şi obligaţiile acestora. Scopul acestor dispoziţii este de a permite buna funcţionare a instituţiilor, (...).”
Reține în continuare Curtea că, potrivit doctrinei de drept penal, prin "ordine constituţională" se înţelege ordinea izvorâtă din normele şi principiile constituţionale de instituire a organelor statului şi a modului de funcţionare şi de îndeplinire a atribuţiilor acestora, în scopul funcţionării statului de drept şi respectării şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Acţiunea armată şi acţiunile violente desfăşurate în mod clasic (în spaţiu terestru, aerian sau maritim sau, mai nou, în spaţiul cybernetic), dacă sunt exercitate în scopul schimbării ordinii constituţionale, prezintă un pericol deosebit pentru securitatea naţională, inclusiv pentru atributele fundamentale ale statului.

Încercările de lovituri de stat încalcă normele de drept penal, prin afectarea relațiilor sociale la care poporul a aderat (dându-le legitimitate) și care sunt pe deplin legitime prin adeziunea sa la politicile exercitate prin puterea de stat, produsă prin alegeri derulate cu respectarea legii fundamentale.
Într-un stat de drept întemeiat pe supremația Constituției și legalitatea exercitării puterii, orice tentativă de schimbare a ordinii constituționale pe cale extralegală, fie prin violență fizică, fie prin presiune sistemică, constituie o atingere gravă adusă principiilor fundamentale ale organizării statale.
Astfel de acțiuni nu doar că încalcă dispozițiile constituționale referitoare la modalitățile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează și limitele admise ale manifestării suveranității populare, substituind voința democratică cu acțiuni arbitrare, ilegitime și destabilizatoare.
În această categorie a acțiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituționale, pot fi incluse, în funcție de mijloacele utilizate și de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât și adaptate realităților tehnologice și geopolitice actuale, specifice contextului modern al amenințărilor hibride.

Printre acestea, cu relevanță în prezenta cauză, se identifică tentativa de subminare a autorității constituționale legitime și de declanșare a unor conflicte interne, de tip insurecțional sau paramilitar, toate în contextul unor acțiuni subversive de natură politică, desfășurate prin structuri extra-instituționale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naționalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entități politice marginale, care își articulează discursul și acțiunile în opoziție sistematică față de instituțiile fundamentale ale statului și principiile ordinii constituționale.
Acestora li se adaugă manipularea informațională metodică, menită să altereze percepția publică și să erodeze încrederea în ordinea democratică.
Toate aceste forme de manifestare ilicită reprezintă, în esență, expresii moderne ale pericolului împotriva securității constituționale și legitimează aplicarea unor măsuri coercitive proporționale, în vederea protejării valorilor axiologice fundamentale ale statului român, perspectivă din care legea penală intervine în mod necesar ca instrument de apărare a ordinii constituționale, incriminând în mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele săvârșite în scopul înlăturării prin violență a autorităților constituționale ori al schimbării ordinii constituționale în afara cadrului legal.
Pe baza premizelor teoretice privind conceptul de putere de stat, înțeleasă ca expresie instituționalizată și legitimă a suveranității naționale exercitate exclusiv de popor prin reprezentanții săi aleși, rezultă că orice tentativă de obstrucționare, subminare sau împiedicare a exercitării acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă adusă ordinii constituționale și principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relație juridico-politică oficială între guvernanți și guvernați, nu poate fi supusă unor presiuni sau ingerințe din partea unor grupuri sau entități sociale care, în mod unilateral, contestă legalitatea unor decizii adoptate de autorități competente.

În consecință, nu poate fi justificată, sub nicio formă, acțiunea unei părți a societății de a recurge la manifestări violente sau constrângătoare împotriva autorităților statului, chiar și în ipoteza în care acea parte apreciază că decizia contestată ar fi greșită ori abuzivă. O asemenea conduită nu doar că se plasează în afara cadrului constituțional și democratic al exprimării politice, dar este, prin natura sa, de natură să creeze dezechilibre instituționale majore, să afecteze stabilitatea ordinii publice și să îngreuneze sau chiar să împiedice exercitarea normală a funcțiilor fundamentale ale statului. Într-un regim democratic, contestarea deciziilor autorităților trebuie să se realizeze pe cale legală și pașnică, prin mijloace prevăzute de Constituție și lege, și nu prin acțiuni de forță care alterează echilibrul constituțional și amenință integritatea mecanismului juridico-politic.
Rechizitoriul cauzei a fost trimis la Curtea de Apel București, instanță competentă material și teritorial să judece cauza în fond, a precizat Parchetul.

Peste un milion de persoane defavorizate vor beneficia în continuare de tichete sociale pentru produse alimentare și mese calde în valoare de 250 lei. Decizia a fost luată în cadrul ședinței de Guvern.

Persoanele defavorizate vor beneficia de tichete sociale până la finalul acestui an. Acordarea se va face în două tranșe a câte 125 lei.
Ordonanța de urgență a Guvernului a modificat o serie de acte normative cu impact in domeniul social, cuprinse în Programul „Sprijin pentru România”.

Pentru anul 2025 numărul total de beneficiari estimat este 1.352.780 de persoane, iar efortul bugetar pentru alimentarea acestor carduri este de 372 milioane lei.
Beneficiază de acest sprijin pensionarii cu vârsta de minimum 65 de ani, care beneficiază de indemnizație socială, copiii și adulții cu grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum și familiile și persoanele singure care beneficiază de venitul minim de incluziune (313 lei / lună / membru de familie respectiv, 456 lei pentru persoanele singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani).

Finanțarea provine din bugetul de stat și fonduri europene nerambursabile, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială.
Prin același act normativ, Guvernul majorează bugetul destinat elevilor defavorizați din învățământul preuniversitar de stat (preșcolar, primar, gimnazial), în contextul în care numărul beneficiarilor a crescut semnificativ, depășind 674.000 de elevi în anul școlar 2024–2025. Aceștia vor primi un sprijin anual în valoare de 500 lei/elev, sub formă de tichete sociale, finanțate din fonduri externe nerambursabile

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, a participat luni, la Moldova Business Week, cel mai important forum economic al Republicii Moldova. Acolo a avut loc semnarea Memorandumului de

Înțelegere pentru constituirea unei noi burse de valori la Chișinău – un proiect realizat în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) și un grup de investitori din Republica Moldova.

„România și Republica Moldova construiesc astăzi nu doar un pod financiar, ci mai fac un pas în direcția comună: spre Vest. Lansarea Bursei de la Chișinău înseamnă încredere, transparență și un pas concret spre integrarea economică a Moldovei în Uniunea Europeană. Ne bucurăm să fim parteneri și să punem la dispoziție cei 30 de ani de experiență ai pieței românești de capital pentru ca acest drum să fie ireversibil”, a declarat ministrul Radu Miruță, prezent la Moldova Business Week.

La rândul său, Doina Nistor, Viceprim-ministru și Ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova, a evidențiat colaborarea strânsă dintre cele două țări.

„România rămâne unul dintre cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova: cel mai mare partener comercial, cel mai important partener cultural; împărtășim istorie și cultură, iar România este poarta noastră către Uniunea Europeană”, a transmis oficialul moldovean.

Noua bursă va fi organizată ca societate pe acțiuni și va constitui un pilon strategic pentru extinderea accesului la capital pentru companiile moldovenești și pentru atragerea investițiilor străine, inclusiv pentru integrarea în piața de capital europeană. Pentru cetățenii moldoveni, inițiativa reprezintă o oportunitate de a-și valorifica economiile prin investiții în instrumente financiare, fiind facilitată și crearea fondurilor de pensii și asigurărilor private.
Capitalul social inițial va fi de 3 milioane de euro, investit în două tranșe egale, cu participarea Guvernului Republicii Moldova, BVB, precum și a unor instituții financiare și companii, printre care maib, Vienna Insurance Group/Donaris, OTP Bank, Moldindconbank, MK Kapital și Moldcell.

Platforma bursieră va oferi acces la o gamă variată de instrumente financiare – acțiuni, obligațiuni, valori mobiliare guvernamentale și corporative – și va integra tehnologii moderne, inclusiv Arena Trading. Lansarea operațională este programată pentru vara anului 2026.

Ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, însoțit de locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Dragoș Iacob, și de șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, a vizitat marți, 16 septembrie, Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă de la Smârdan, județul Galați.

Reprezentanții Statului Major al Forțelor Terestre au prezentat planurile de modernizare ale centrului de instruire și nevoile de sprijin pentru accelerarea proiectelor de investiții.

Ministrul Moșteanu a solicitat un raport detaliat cu privire la stadiul avizelor pentru proiectele majore și a precizat că „armata are nevoie de condiții de instruire cât mai apropiate de cele din câmpul de luptă”. „Voi oferi tot sprijinul pentru continuarea investițiilor în înzestrarea, echiparea și instruirea militarilor români", a spus ministrul apărării naționale.

Reprezentanții conducerii MApN au asistat la antrenamente ale unor subunități din Divizia 2 Infanterie Getica, aflate la instruire în poligon, și au apreciat profesionalismul acestora.

„Mulțumesc tuturor celor prezenți astăzi la instrucție în poligonul Smârdan pentru dăruirea și devotamentul lor, pentru modul în care înțeleg să își facă datoria. Țara noastră are o armată pe care se poate bizui, cu oameni loiali și curajoși, hotărâți să riposteze împotriva oricăror amenințări la adresa României și a valorilor euro-atlantice", a mai declarat ministrul.

La activitate au mai fost prezenți locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Terestre, generalul-maior Daniel Pop, și comandantul Diviziei 2 Infanterie, generalul-maior Gabriel Turculeț. 

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, avertizează că România se află în cel mai dificil moment pentru sistemul energetic național din ultimele trei decenii. Afirmația a fost făcută în momentul prezentării măsurilor pentru domeniul energiei incluse în programul PSD privitor la relansarea economică.

„România își recâștigă energia! Suntem astăzi în cel mai dificil moment pentru sistemul energetic național din ultimele trei decenii. Energia reprezintă între 10% și 80% din prețul produselor fabricate în România, a transmis ministrul Energiei.
Bogdan Ivan a prezentat programul PSD de relansare economică.
„În cadrul programului amplu și coerent pentru relansarea economică, lansat astăzi, Partidul Social Democrat propune 2 direcții clare în energie:
1. Pentru companiile din industriile energointensive: acces prioritar la resursele de gaze naturale din România, în special cele din perimetrul Neptun Deep, pentru reducerea deficitului de balanță comercială cu cel puțin 500 de milioane de euro încă din primul an
2. Pentru cetățeni și antreprenori: reducerea prețului energiei prin crearea unui fond strategic de investiții dedicat dezvoltării de noi capacități de producție a energiei în bandă (nuclear, hidro, gaz).”
Potrivit ministrului „măsurile sunt o investiție în viitorul României, un viitor în care energia devine un avantaj competitiv, nu o povară, iar fiecare loc de muncă creat și menținut aici, acasă, este susținut de un sistem energetic solid, sigur și accesibil pentru toți.”
„După 10 ani în care Ministerul Energiei a fost condus pe baze ideologice de dreapta, avem datoria să schimbăm abordarea: să găsim mecanisme simple, pragmatice și eficiente pentru a reduce prețul energiei și a crește competitivitatea companiilor românești”, a fost concluzia ministrului Energiei.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că nu are voie să se enerveze pe Ilie Bolojan și nu regretă că l-a numit premier.  

„Cred că trebuie să avem un echilibru şi un calcul pe termen mediu şi lung cu ce înseamnă fiecare din deciziile pe care le-am luat. Dacă vorbim de TVA, mai mult decât atât, în momentul în care Guvernul a fost instalat, s-a instalat pe această promisiune după care a revenit şi în fine, ar fi fost dificil ca eu să revin când toată lumea se uita la noi şi cumva să blochez această...A fost parte din înţelegerea pe care am avut-o când s-a format guvernul (promisiunea că nu va creşte TVA - n.r).  Apoi am avut o discuţie, pe nişte calcule, cu unele am fost, cu altele nu am fost de acord, dar Guvernul a spus numai aşa putem, spunând că are alte date faţă de cele pe care le avuseserăm când am avut înţelegerea”, a declarat Nicuşor Dan.

El a comentat și relația pe care o are cu premierul Ilie Bolojan.

„Nu am voie să mă enerveze Ilie Bolojan. Nu regret că l-am numit premier, am făcut ceea ce am spus în campanie”, a precizat Nicușor Dan.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a transmis un mesaj prin care își arată susținerea pentru politica de coeziune în cadrul UE. Este de neînlocuit și nu poate fi comasată, diluată sau condiționată, a transmis Negrescu.

Vicepreședintele PE este împotriva „PNRR-izării” fondurilor structurale.

„Politica de coeziune este de neînlocuit. Ea nu poate fi comasată, diluată sau condiționată de criterii netransparente. Trebuie să rămână așa cum este prevăzută în tratatele europene. Localitățile și regiunile noastre s-au dezvoltat datorită acestor fonduri. De aceea spun un STOP clar ”PNRR-izării” fondurilor structurale”, a arătat europarlamentarul român.

Victor Negrescu a propus amendamentele și a întreprins acțiuni pe care le-am întreprins, precum consultarea directă a tuturor localităților din România cu privire la viitorul buget european pe termen lung.
„Am arătat că doar prin simplificare și prin ascultarea beneficiarilor direcți putem salva bani europeni și putem construi o programare mai eficientă. Voi continua să apăr interesele comunităților locale și să contribui la construcția unei Românii care se dezvoltă cu bani europeni”, a transmis vicepreședintele PE.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a prezentat Programul de Relansare Economică propus de partidul său. Acesta va fi prezentat coaliției de guvernare, a spus Grindeanu.

Programul a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă.

„Relansare prin investiții, inovație și șanse pentru tineri! Am prezentat public liniile mari ale Programului de Relansare Economică asumat de PSD. Acest program va fi prezentat partidelor din Coaliție și discutat cu mediul de afaceri, sindicate și patronate”, a explicat Sorin Grindeanu.

Liderul PSD a explicat de ce a fost nevoie de program.

„România are nevoie de reformă, are nevoie de restructurare și de măsuri de reducere a cheltuielilor statului. Dar mai are nevoie de ceva. România are nevoie de speranță și de viziune economică. Companiile din România și românii trebuie să vadă un program de dezvoltare coerent, dincolo de întunericul austerității”, a precizat Sorin Grindeanu.

Ministerul Afacerilor Interne a anunță că a depistat „o activitate de impersonare a site-ului oficial al noii cărți electronice de identitate.”

Structurile MAI au intervenit și au blocat accesul la site-ul fals, care clona pagina oficială.

Pagina web oficială dedicată cărții electronice de identitate este doar https://carteadeidentitate.gov.ro, subliniază MAI.

„Acest site (cel original n.r.) este construit exclusiv pe domeniul .gov.ro. Orice altă pagină, apărută pe alte domenii (.ro, .com etc.), NU este oficială și poate reprezenta o tentativă de fraudă. Vă recomandăm să accesați doar sursele oficiale”, a precizat MAI.

Programul RABLA Auto a fost aprobat de Guvern și va fi lansat săptămâna viitoare. La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, Hotărârea de Guvern privind rectificarea sumelor alocate categoriilor de proiecte prioritare finanţate din Fondul pentru mediu pentru anul 2025.

Conform Ministerului Mediului, prin actul normativ se introduce un nou program având denumirea „Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, dedicat persoanelor fizice”, cu alocare bugetară de 200 milioane lei.

„Imediat ce va fi publicat ordinul pentru ghidul de finanțare în Monitorul Oficial, putem lansa Programul Rabla, la începutul săptămânii viitoare. Pentru persoanele fizice este foarte important de ştiut că vor avea exact aceeaşi platformă, deci acelaşi proces de înscriere pentru care erau, deja, pregătiţi, rămâne la fel. De asemenea, valoarea voucherelor rămâne aceeași pentru maşinile cu motor termic, pentru hibrid, plug-in hibrid, pentru maşinile electrice, însă, se modifică voucherul de la 37.000 de lei la 18.500 de lei. Fondurile alocate pentru Programul „Rabla” 2025 se ridică la 200 de milioane de lei. O suplimentare a acestui fond nu este posibilă pentru acest an, dar pe viitor avem în vedere alte variante”, a subliniat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

Creditele de angajament și creditele bugetare sunt asigurate prin diminuarea creditelor de angajament și a celor bugetare de la „Programul pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2025-2030 (Rabla plus și Rabla clasic – ghid unic)”, a precizat Ministerul Mediului.