„Părerea mea este că acea cale aleasă de PNL, aceea de a nu veni să fie votată starea de alertă în Parlament e cea mai proastă. Într-un fel au impus prin forță această stare de alertă, fără o dezbatere parlamentară și, nu numai, chiar fără o dezbatere publică. Acest glob de sticlă pe care l-au creat în jurul informațiilor, câtă lume e testată – nimeni nu știe câți români au fost testați până acum. În 4 iunie au făcut 13.000 de teste și au dat că au avut 238 de cazuri (n.r. – confirmate noi), asta înseamnă 1,77%. Pe 8 iunie, când se apropia votul la starea de alertă au testat cel mai puțin, 3.000 de români, și au dat că au fost descoperiți 125, adică 4,3%. Deci e clar că se joacă cu cifrele. Vreau să îi spun domnului Orban foarte clar, poate noi, politicienii, mai mințim, dar cifrele nu mint niciodată”, a declarat Marcel Ciolacu, duminică seară, în direct pe B1 TV.
Premierul Ludovic Orban a fost întrebat, duminică seară, la România TV, despre dublarea alocaţiilor copiilor şi a declarat: ”Vom căuta o soluţie, nu ne putem permite dublarea alocaţiilor”.”Vom da o garanţie privind dublarea alocaţiilor, dar va trebuie să gândim un timing, un calendar de creştere a alocaţiilor”, a adăugat premierul.
Premierul a mai spus că pensiile vor fi crescute, dar nu poate preciza procentul de majorare.”Le vom creşte în aşa fel încât să le putem să le plătim fără să tipărim bani”, a afirmat primul ministru.
Orban a mai precizat că ”sistemul de pensii nu trebuie gândit pentru astăzi, pentru moment, pentru a aduce voturi în alegeri, ci trebuie gândit să fie stabil, sustenabil”.
”Procentul cu care vor creşte pensiile nu poate fi, deocamdată, anunţat public. E ca într-o companie, dacă scad veniturile, nu poţi să măreşti salariile”, a declarant Ludovic Orban.”În condiţiile astea nu poţi să-ţi baţi joc de oameni şi să le promişi lucruri pe care nu le poţi realiza. Vom lua decizia de a creşte pensiile, le vom creşte dar le vom creşte în aşa fel încât să le putem să le plătim fără să tipărim bani. Ca să poţi plăti pensiile trebuie să ai garanţia că ai resursele financiare necesare. Nu putem ajunge în situaţia ca să dăm toţi banii în ajutoare sociale, pe salarii în sectorul public, pe subvenţionarea bugetului de pensii, avem nevoie de investiţii astea sunt motoarele de creştere economică”, a adăugat premierul.
”Propunerea noastră pentru data alegerilor locale este 27 septembrie. Săptămâna viitoare vom adopta proiectul de lege prin care se stabilește data alegerilor și evident o serie de alte măsuri, dintre care unele sunt legate de protecția celor care sunt implicați în procesul electoral (...) Obiectivul nostru este să reducem numărul infectărilor, dar, sigur, nu a crescut atât de îngrijorător cum încearcă unii să spună. Alții vorbesc despre acest virus ca despre o simplă gripă și îndeamnă românii la nerespectarea măsurilor de siguranță. (...) La nivelul actual de răspândire (a virusului n.r.) cu siguranță vom avea alegeri. ”, a spus Ludovic Orban.
Muzeul de Arte Vizuale din Galați prinde contur. Acesta este primul muzeu dedicat artei, construit în România în perioada postdecembristă. Obiectivul modern va fi gata pe parcursul acestui an deoarece pandemia nu a afectat lucrările din Parcul Rizer.
„Noul sediu al Muzeului de Artă Vizuală Galaţi este gata în proporţie destul de mare, iar cei care trec pe strada Traian pot să vadă o parte din ceea ce va fi cea mai modernă şi mai frumoasă casă a artelor vizuale din România. Primul din cele patru corpuri ale clădirii este gata deja, la fel şi partea metalică a amfiteatrului. Se lucrează din plin. Este un proiect complex, iar edificiul în sine este gândit ca o operă de artă”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Clădirea ce se costruiește în Parcul Rizer va avea patru niveluri, spaţii ample de expunere și depozite dotate cu sisteme care să asigure un mediu sigur pentru obiectele de artă. Imobilul are amprenta la sol de aproximativ 2.000 mp și o suprafață desfășurată de 6.500 mp. Clădirea va avea peste 21 de metri și lifturi pentru accesul la etajele superioare.
Potrivit proiectului, muzeul va avea săli de expunere, laboratoare pentru conservarea şi restaurarea obiectelor de artă, ateliere de lucru, depozite, un amfiteatru multimedia cu 185 de locuri şi o bibliotecă.
Valoarea totală a lucrării este de 5 milioane de euro, bani din bugetul propriu al Consiliului Județean.




Ordinul Ministerului Educației prin care se acordă bani elevilor și studenților pentru achiziționarea de calculatoare noi a fost publicat în Monitorul Oficial.
Potrivit acestuia, 7.219 de elevi și studenți vor beneficia de sprijin de la stat pentru achiziționarea unui calculator nou. Ajutorul constă dintr-un stimulent de 200 de euro.
Listele nominale se pot consulta pe platforma euro200.edu.ro, acolo unde elevii trebuie să selecteze, în al doilea câmp de căutare, județul din care sunt. Apoi, în lista afișată, trebuie să-și caute numele.
"DE LA IPOCRIZIE LA MIZERIE.
PSD a iniţiat legea de amânare a executărilor silite până la 1 septembrie. Au votat-o şi toţi parlamentarii PNL. Guvernul PNL contestă la CCR, tocmai pentru a nu intra în vigoare, legea pe care au votat o parlamentarii PNL. Înţelegeţi ipocrizia? De fapt, marea mizerie?", a scris senatorul PSD Daniel Zamfir pe Facebook.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a elaborat proiectul de lege pentru stabilirea datei alegerilor locale, actul normativ fiind necesar să intre în vigoare cel târziu la data de 29 iulie. AEP propune 27 septembrie data alegerilor locale.
„Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că a elaborat proiectul de lege privind stabilirea datei alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, precum şi a unor măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a acestora”, a transmis, vineri, AEP.
”Prin art. 2 alin. (1) din Legea nr. 84/2020, a fost stabilită o derogare de la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 115/2015, în sensul că data alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020 se stabileşte prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea votării. Precizăm că stabilirea datei alegerilor locale trebuie să asigure efectivitatea prevederilor art. 1 din Legea nr. 84/2020 potrivit cărora mandatele aflate în curs de exercitare ale primarilor, primarului general al municipiului Bucureşti, preşedinţilor de consilii judeţene, consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliilor judeţene se prelungesc până la data de 1 noiembrie 2020, precum şi continuitatea activităţii autorităţilor locale. De asemenea, se prevede că data alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020 se stabileşte prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea votării. Prin urmare, proiectul de lege ar trebui să intre în vigoare cel târziu la data de 29 iulie 2020, astfel că devin incidente prevederile art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003, republicată”, a mai transmis AEP.
Instituţia prcizează că proiectul de lege elaborat prevede: ”stabilirea datei alegerilor locale din anul 2020 în ziua de duminică 27 septembrie 2020, ţinând cont şi de suprapunerea cu perioada electorală a alegerilor parlamentare la termen şi o serie de măsuri tehnice de natură să îmbunătăţească modul de derulare a alegerilor locale din 2020”.
Parlamentul a decis, luni, prelungirea mandatelor aleşilor locali până la 1 noiebrie, iar preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea.
Plenul reunit al Parlamentul a adoptat, joi, ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, aprobând mai multe amendamente, între care suplimentarea cu 850 milioane de lei a sumelor destinate consiliilor judeţene pentru acoperirea cheltuielilor sociale potrivit Agerpres.
"Bugetul de stat pe anul 2020 se diminuează la venituri cu suma de 9.844,8 milioane lei, la cheltuieli se majorează cu suma de 17.396,8 milioane lei creditele de angajament şi cu suma de 16.933,9 milioane lei creditele bugetare, iar deficitul se majorează cu suma de 26.778,7 milioane lei", prevede textul adoptat.
Preşedintele Comisiei de buget a Camerei Deputaţilor, Sorin Lazăr (PSD), a precizat că în comisii s-a stabilit suplimentarea sumei propuse de Guvern, urmând ca 850 de milioane lei să fie distribuite către consiliile judeţene, cu respectarea principiul numărului de locuitori.
"Adică, s-au trimis către consiliile judeţene sume suplimentare în funcţie de numărul de locuitori din fiecare judeţ. Către Bucureşti vor fi trimise 80 milioane lei, urmând ca la Primăria Generală, pe reechilibrare, să ajungă 40 milioane lei, iar la sectoare, în mod egal, o sumă de 6,66 milioane lei", a precizat acesta, menţionând că recorelările în buget vor fi făcute împreună cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe.
"Se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale cu suma de 930.000 mii lei, potrivit anexei nr. 5 din prezenta ordonanţă de urgenţă, astfel: a) 373.639 mii lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, pentru finanţarea serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap; b) 43.059 mii lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, pentru finanţarea serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului, a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap şi a drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi indemnizaţiile lunare de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti; c) 513.302 mii lei, pentru echilibrarea bugetelor locale ale judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti. Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul şi structura bugetului de stat pe anul 2020", prevede textul adoptat.
Informații revoltătoare ies la iveală după ce medicii nu au mai avut voie să interneze numai urgențele pe perioada stării de urgență. Președintele Colegiului Medicilor din România, dr.Gheorghe Borcean, arată că, din 15 martie până în prezent, românii au murit de peritonită și ocluzii pentru că au ajuns prea târziu la spital.
și Guvern și, dacă avem ceva de comentat, să nu o facem acum, ci să o facem după aia, pentru că sigur va exista o evaluare. Trebuie să avem o discuție despre spitale și despre sistemul sanitar, să vedem ce anume nu a funcționat în primele două-trei săptămâni, ce trebuie uniformizat în gândirea medicală, ce anume trebuie făcut cu resursa umană, pentru că nimeni nu ne garantează astăzi că peste șase luni, un an sau zece ani nu se va mai întâmpla așa ceva. Ce știm sigur, raportat la perioada anilor trecuți, este că numărul de bolnavi care au murit a fost cu 20% mai mare. În perioada stării de urgență și a stării de alertă s-a murit mai mult de infarct, de ocluzii și de cancer.
Dacă vor exista dovezi pro și contra că se putea altfel, cel puțin vom fi învățat, după perioada asta, că nu se face așa. Va trebui să avem un sistem care să poată face față și pandemiei și, totodată, să izoleze și să trateze și ceilalți pacienți. De la anul, va trebui să avem 2.000 de paturi la Terapie Intensivă, 5.000 de paturi la infecțioase, iar celelalte zeci de mii de paturi să fie în așa fel organizate încât să primească restul pacienților”, a afirmat președintele Colegiului Medicilor din România, dr.Gheorghe Borcean, conform Național.ro.
Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat, joi, 1,152 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).
Astfel, Finanţele au atras 339,5 milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitate la 135 de luni, la un randament mediu de 4,22%, şi 813 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont pe 12 luni, la un randament de 2,96%.
Azi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 30 de milioane de lei la randamentul stabilit joi pentru obligaţiuni.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat, în luna iunie 2020, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,5 miliarde de lei, din care 1,1 miliarde de lei prin două emisiuni de certificate de trezorerie cu discount şi 3,4 miliarde de lei prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 510 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.


