Lucrările pe secțiunea Margina–Holdea a autostrăzii A1 Lugoj–Deva au ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 60%, potrivit datelor transmise de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.

Pe cei 9,13 kilometri ai șantierului, asocierea de constructori UMB Spedition – EuroAsfalt execută simultan lucrări la tuneluri, viaducte, pasaje și terasamente.

Potrivit autorităților, pe traseu sunt prevăzute două tuneluri cu mai multe galerii.

La Tunelul 1, format din două galerii de 415 metri și 367,5 metri, au fost finalizate lucrările de excavație, torcretare și fundațiile boltei întoarse. În prezent se execută a doua cămășuire, precum și lucrări de hidroizolație și drenuri laterale.

La Tunelul 2, cu galerii de 1.985 metri și 1.825 metri, au fost realizați 986 de metri pe galeria de pe calea 2 și 1.163 de metri pe galeria de pe calea 1.

Pentru execuția tunelurilor este utilizată Noua Metodă Austriacă (NATM), aceeași tehnologie aplicată și pe secțiunea 4 a autostrăzii Sibiu–Pitești, între Curtea de Argeș și Tigveni.

În ceea ce privește lucrările de artă, cele două viaducte și cele două pasaje de pe traseu au fundațiile și structurile finalizate.

La nivelul terasamentelor, stratul de formă și stratul inferior de fundație sunt realizate în proporție de aproximativ 90%.

Contractul pentru secțiunea Margina–Holdea are o valoare de 1,82 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin PNRR.

După finalizarea lucrărilor, circulația va fi continuă pe autostradă între Boița și Nădlac, pe o distanță de peste 360 de kilometri.

Teama de a nu fi crezuți, frica de judecată și lipsa unor mecanisme de raportare adaptate mediului digital îi determină pe mulți copii din România să nu reclame situațiile de abuz, arată un studiu realizat de World Vision România.

Potrivit datelor publicate de organizație, doar trei din cinci copii spun că ar discuta cu părinții dacă ar deveni victime ale unui abuz, iar numai jumătate dintre respondenți afirmă că ar apela la poliție.
Studiul evidențiază o problemă de încredere în sistemul de protecție, principalele motive invocate de copii fiind teama că nu vor fi luați în serios, că vor fi judecați sau expuși umilirii publice.

Reprezentanții World Vision România avertizează că reacțiile publice care pun sub semnul întrebării declarațiile minorilor pot avea efecte grave asupra altor victime, descurajând raportarea unor situații similare.
Organizația atrage atenția și asupra responsabilității persoanelor publice și a autorităților în modul în care comunică despre copiii implicați în anchete sau situații vulnerabile.

Potrivit organizației, discursurile care culpabilizează victimele pot afecta profund încrederea copiilor în instituțiile care ar trebui să le ofere protecție și sprijin.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat că procesul de implementare a programului SAFE continuă, însă negocierile cu partenerii industriali europeni sunt marcate de verificări tehnice și juridice complexe, menite să protejeze interesele de securitate ale României.

Potrivit reprezentanților ministerului, în ultimele săptămâni au avut loc discuții intense cu companii din state membre ale Uniunii Europene pentru identificarea celor mai bune soluții de înzestrare a Armatei României și pentru susținerea industriei naționale de apărare.

Oficialii MApN subliniază că procesul de negociere pentru contractele de achiziție este unul de mare complexitate și presupune verificarea conformității tehnice a ofertelor, precum și armonizarea clauzelor juridice și financiare. În unele situații, operatorii economici și-au exprimat rezerve față de anumite cerințe tehnice formulate de partea română sau față de condițiile contractuale impuse pentru protejarea intereselor statului.

„Obiectivul principal nu este semnarea unor contracte într-un termen arbitrar, ci încheierea unor acorduri sustenabile, echilibrate și avantajoase pentru România”, transmit reprezentanții ministerului.

MApN avertizează că acceptarea unor condiții insuficient protejate sau a unor soluții tehnice care nu răspund integral nevoilor operaționale ar putea genera riscuri pe termen lung atât pentru capacitatea de apărare, cât și pentru utilizarea eficientă a fondurilor publice.

În acest context, eventualele întârzieri în calendarul de contractare sunt prezentate de minister drept rezultatul unui proces riguros de negociere și evaluare, nu ca o renunțare la obiectivele programului SAFE.

Instituția precizează că va continua dialogul cu partenerii industriali și va utiliza toate mecanismele legale disponibile pentru identificarea celor mai eficiente soluții pentru Armata României. Totodată, ministerul promite că va informa transparent opinia publică despre evoluția programelor de înzestrare, în limitele impuse de protecția informațiilor clasificate și de regulile specifice achizițiilor din domeniul apărării.

O aeronavă F-16 aparținând Forțelor Aeriene Române, aflată în misiune de Poliție Aeriană Întărită în zona baltică, a interceptat și doborât marți, 19 mai, o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Estoniei, potrivit informațiilor transmise de Ministerul Apărării Naționale.

Incidentul a avut loc în jurul orei 11:00, când două aeronave F-16 Fighting Falcon din cadrul detașamentului „Carpathian Vipers” au fost ridicate de urgență de Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate (CAOC) Uedem, în urma unei alerte de încălcare a spațiului aerian din aria de responsabilitate NATO.

Potrivit MApN, piloții români au identificat ținta aeriană, au parcurs procedurile standard de verificare și autorizare pentru angajare, iar ulterior au lansat o rachetă aer-aer, neutralizând drona considerată ostilă.

Detașamentul „Carpathian Vipers” este format din aproximativ 100 de militari și șase aeronave F-16 Fighting Falcon, fiind dislocat la baza aeriană Šiauliai din Lituania. Misiunea sa este de a asigura Poliția Aeriană Întărită în spațiul aerian baltic, în cadrul angajamentelor României față de NATO. Dislocarea actuală acoperă perioada aprilie–iulie 2026.

România se află la a patra participare în acest tip de misiuni în statele baltice. Prima a avut loc în 2007, cu aeronave MiG-21 LanceR, urmată de două rotații în 2023 și 2025, ambele cu F-16 Fighting Falcon.

Militarii răniți grav în urma exploziei produse duminică într-un poligon de distrugere a muniției de la marginea municipiului Botoșani au fost transferați de urgență în Belgia, în cadrul unei misiuni aeromedicale de amploare coordonate de autoritățile române.

Decizia a fost luată în urma evaluării medicale efectuate de specialiști, având în vedere gravitatea leziunilor, ambii pacienți suferind arsuri severe, inclusiv la nivelul căilor respiratorii superioare. Aceștia au fost intubați și ventilați mecanic încă din faza de preluare.

Inițial, victimele au fost transportate și stabilizate la UPU-SMURD din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani, unde echipele medicale au efectuat investigațiile și intervențiile necesare pentru stabilizarea temporară a stării lor.

Ulterior, s-a decis transferul către un centru specializat pentru tratamentul marilor arși din Bruxelles, Belgia.

Pentru realizarea misiunii, două unități de Terapie Intensivă Mobilă au asigurat transportul pacienților către Aeroportul „Ștefan cel Mare” Suceava, sub escorta structurilor de ordine publică. Pe tot parcursul deplasării, aceștia au fost monitorizați permanent de echipe medicale SMURD și ISU.

De la Suceava, militarii au fost îmbarcați la bordul unei aeronave C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale. Zborul către Bruxelles a fost realizat cu sprijinul unei echipe medicale mixte, formată din specialiști SMURD și personal medical militar al Ministerului Apărării Naționale.

Misiunea a implicat o mobilizare amplă de forțe din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății și Ministerului Apărării Naționale, fiind considerată una dintre cele mai complexe operațiuni aeromedicale derulate în ultimele luni.

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) își exprimă „profunda îngrijorare” față de direcția anunțată de Ministerul Mediului privind Programul Rabla 2026, susținând că măsurile propuse riscă să limiteze opțiunile consumatorilor și să afecteze concurența din piața auto.

Într-un comunicat transmis joi, reprezentanții APIA afirmă că organizația nu a fost consultată în procesul de elaborare a modificărilor, deși a transmis patru solicitări oficiale de întâlnire către Ministerul Mediului.

„Politicile publice nu pot fi construite prin consultări selective și nici prin alegerea convenabilă doar a actorilor care validează o direcție deja stabilită politic”, transmite asociația.
APIA critică și nivelul bugetului anunțat pentru Programul Rabla 2026, respectiv 300 de milioane de lei, considerând că suma este insuficientă pentru susținerea reînnoirii parcului auto și a tranziției către mobilitatea cu emisii reduse.
Reprezentanții industriei auto arată că evaluarea programului trebuie raportată la dimensiunea bugetelor din anii anteriori, când alocările inițiale depășeau 1,2 miliarde de lei.
Potrivit APIA, reducerea finanțării afectează direct consumatorii, într-un context în care accesul la autoturisme mai sigure și mai puțin poluante ar trebui încurajat.

Asociația critică și intenția anunțată de Ministerul Mediului de a susține exclusiv vehiculele „produse sau asamblate în Uniunea Europeană”.
„Ministerul Mediului nu poate redefini unilateral noțiuni economice și comerciale care țin de legislația și piața europeană”, susține APIA, care afirmă că nu există în prezent o definiție europeană clară aplicabilă Programului Rabla pentru aceste criterii.
Organizația consideră că eventualele restricții bazate pe locul producției ar putea genera discriminare între operatorii economici și ar crea impredictibilitate într-o industrie care are nevoie de reguli stabile și aplicate uniform.
„Piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre”, se mai arată în comunicat.
APIA solicită organizarea urgentă a unui dialog transparent cu întreaga industrie auto, eliminarea criteriilor considerate discriminatorii și fundamentarea Programului Rabla pe criterii economice și juridice clare.
Asociația subliniază că rolul programului ar trebui să fie accelerarea reînnoirii parcului auto și reducerea emisiilor, „nu restrângerea artificială a opțiunilor consumatorilor”.

Recepția oficială programată pentru sâmbătă, 9 mai 2026, la Palatul Cotroceni, cu prilejul Ziua Europei, a fost anulată, a anunțat miercuri Administrația Prezidențială.

Potrivit instituției, evenimentul urma să înceapă la ora 18:00, însă decizia anulării a fost luată „în considerarea contextului politic actual și a evoluțiilor recente”, care impun „concentrarea totală a eforturilor instituționale” pentru găsirea unor soluții la criza politică în curs.

Anunțul vine la doar o zi după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Documentul a fost adoptat marți în Parlament, cu 281 de voturi favorabile, marcând căderea executivului și deschiderea unei noi etape de negocieri politice.

În perioada următoare, sunt așteptate consultări între partidele parlamentare și președintele României pentru desemnarea unui nou premier, care să reușească formarea unei majorități stabile în Legislativ.

Aproximativ 5.000 de pompieri vor fi mobilizați zilnic la nivel național pe durata minivacanței de Ziua Muncii, pentru gestionarea situațiilor de urgență, acordarea primului ajutor medical și prevenirea incendiilor, au anunțat reprezentanții Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Potrivit autorităților, pompierii vor interveni cu peste 4.000 de mijloace tehnice, inclusiv aproximativ 500 de echipaje SMURD, pregătite să acorde asistență medicală de urgență. Misiunile vizează în principal stingerea incendiilor, salvarea persoanelor aflate în pericol și intervenția rapidă în zonele turistice aglomerate.

Pentru reducerea timpilor de răspuns, IGSU a dispus operaționalizarea unor puncte temporare de intervenție în zonele cu flux mare de turiști. Astfel, în județul Constanța au fost deschise puncte de lucru în Agigea, Ciorcârlia, Mamaia, Valu lui Traian și Vama Veche.

De asemenea, în zona Capitalei, un echipaj de stingere dotat cu modul de prim ajutor și descarcerare este amplasat pe Autostrada Soarelui, la kilometrul 19, una dintre cele mai circulate rute către litoral.
Pe linie preventivă, în perioada 1–26 aprilie, inspectorii au desfășurat peste 2.800 de controale la unități comerciale, restaurante și spații turistice, aplicând aproape 7.500 de avertismente și peste 1.200 de amenzi, în valoare totală de peste 10 milioane de lei.

Autoritățile atrag atenția că, în această perioadă, multe incendii izbucnesc din cauza utilizării necorespunzătoare a focului deschis. Pompierii recomandă evitarea aprinderii focului în zone cu risc, utilizarea doar a spațiilor special amenajate și stingerea completă a focului înainte de părăsirea locului.
IGSU subliniază că acțiunile de prevenire vor continua și în perioada următoare, principalul obiectiv fiind creșterea siguranței cetățenilor pe durata minivacanței.

Profesorii din învățământul preuniversitar vor fi obligați să întocmească și să actualizeze permanent un portofoliu profesional, potrivit unei metodologii-cadru elaborate la nivel național. Documentul stabilește reguli unitare privind organizarea, păstrarea și utilizarea materialelor care reflectă activitatea profesională a cadrelor didactice.

Portofoliul profesional va include pregătirea profesională, activitatea la clasă, materialele didactice realizate, evoluția în carieră și activitățile educative și de management al clasei. Acesta poate fi păstrat în format fizic sau digital, inclusiv pe platforme online și dispozitive de stocare.

Documentul va fi utilizat în mai multe situații, printre care obținerea gradelor didactice, evaluarea anuală a performanței, inspecțiile școlare, mobilitatea pe posturi și acordarea de premii și distincții. Introducerea de documente false va atrage sancțiuni disciplinare sau chiar penale.

Unitățile de învățământ vor trebui să stabilească proceduri clare pentru depunerea și arhivarea portofoliilor, să decidă forma acestora și să ofere consiliere profesorilor. Portofoliile vor fi arhivate timp de trei ani în cazul plecării din sistem sau din unitate și vor respecta normele europene privind protecția datelor.
Aplicarea noilor reguli va fi obligatorie pentru toate cadrele didactice preuniversitare începând cu anul școlar 2026–2027, introducând un sistem mai structurat de monitorizare a activității și dezvoltării profesionale.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în consultare publică un ghid care propune utilizarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurilor verzi pentru prevenirea și gestionarea riscului la inundații.

Potrivit unui comunicat transmis de instituție, proiectul de ordin vizează aprobarea „Ghidului privind promovarea, selecția, evaluarea și integrarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în proiectele de gestionare a riscului la inundații”, document adaptat specificului din România.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că ghidul include exemple concrete de intervenții aplicabile la nivel național, precum refacerea zonelor umede, împădurirea terenurilor vulnerabile, reconectarea râurilor la luncile inundabile sau crearea unor zone de retenție naturală a apei.

„Aceste soluții au rolul de a reduce volumul și viteza scurgerii apei în perioadele de precipitații extreme”, a precizat ministrul.
Documentul propune o schimbare de abordare, punând accent pe prevenție și pe utilizarea ecosistemelor pentru diminuarea impactului fenomenelor meteo severe, în paralel cu modernizarea infrastructurii hidrotehnice existente.
Totodată, ghidul oferă autorităților publice criterii de selecție, metode de evaluare economică și modele de implementare a soluțiilor verzi în proiectele de investiții.
Reprezentanții ministerului subliniază că soluțiile bazate pe natură nu înlocuiesc lucrările clasice, ci le completează, contribuind la un echilibru între intervențiile rapide și cele cu beneficii pe termen lung.
Inițiativa este aliniată politicilor europene privind gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice, facilitând, în același timp, accesul la finanțări pentru proiecte de profil.