Ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a avut, la Munchen, în marja Conferinței de Securitate, o întrevedere cu Armin Papperger, CEO-ul companiei Rheinmetall AG.

Discuțiile au vizat perspectivele de consolidare a cooperării industriale ale companiei germane cu industria de profil din România, în special prin valorificarea oportunităților oferite de programele de înzestrare planificate de Armata Română.

„Cooperarea cu companii de nivelul Rheinmetall, un jucător important în piața globală a tehnicii de luptă, poate fi un exemplu de succes pentru România. Transferul de înaltă tehnologie și integrarea unei părți cât mai mari a producției echipamentelor contractate în capacități industriale de pe teritoriul național contribuie în mod esențial la întărirea securității și rezilienței României, în acest context geopolitic complicat care se manifestă în regiunea noastră”, a transmis ministrul Angel Tîlvăr.

Participanții au discutat și despre fabrica de pulberi care ar putea fi construită în România.

„Am discutat și despre proiectul de construire a unei fabrici de pulberi în România, printr-un parteneriat între Romarm și Rheinmetall, proiect care beneficiază de o finanțare de 47 de milioane de euro acordată de Comisia Europeană, prin programul ASAP. România are astfel șansa de a deveni un actor important în asigurarea aprovizionării cu muniție la nivel european”, a precizat Angel Tîlvăr.

USR nu susține moțiunea de cenzură a AUR. Ionuț Moșteanu a anunțat luni că parlamentarii formațiunii politice nu vor semna moțiunea de cenzură. Anterior, liderul AUR George Simion a anunțat că amână momentul depunerii moțiunii deoarece așteaptă semnături de la POT și USR.

Ionuț Moșteanu a declarat că USR nu va semna și nici nu va vota moțiunea de cenzură.
„Nu, exclus, nu o să semnăm. Era o discuție dacă o să votăm sau nu votăm. Discuția nu mai are sens. Probabil Simion și-a dat seama că l-ar fi ajutat pe Ciolacu”, a declarat Ionuț Moșteanu, la Antena 3 CNN.

Conform procedurii, o singură moțiune de cenzură poate fi depusă într-o sesiune parlamentară. Astfel, dacă demersul ar fi fost respins, opoziția mai avea dreptul la o moțiune la toamnă.
Luni dimineață, președintele AUR, George Simion, a anunțat că moțiunea de cenzură care vizează Guvernul Ciolacu nu va fi depusă până când nu vor fi semnături din partea tuturor membrilor opoziției. Altfel nu ar avea rost, a spus Simion. În mod normal, moțiunea de cenzură trebuia să fie depusă luni la Parlament.

Depunerea moțiunii de cenzură a AUR a fost amânată. Președintele AUR, George Simion, a anunțat că moțiunea de cenzură care vizează Guvernul Ciolacu nu va fi depusă până când nu vor fi semnături din partea tuturor membrilor opoziției. Documentul trebuia să fie depus luni, la Parlament.

George Simion a anunțat luni că așteaptă semnături de la POT și USR.

„Nu vom depune în această săptămână moțiunea de cenzură până nu avem semnături din partea tuturor membrilor opoziției (...) Așteptăm azi să semneze și ei moțiunea de cenzură (...) Sperăm să semneze și membrii de la POT și cei de la USR, măcar o parte, ca să nu vedem că există o interdicție din partea doamnei Lasconi ca să fie votată moțiunea pentru că altfel nu ar avea rost”, a declarat George Simion.
Moțiunea de cenzură trebuia să fie depusă luni la Parlament.

Premierul Marcel Ciolacu susține că gazul ieftin din România atrage investitorii străini. El a oferit exemplul producătorilor germani din industria auto care recent au anunțat relocări în România. Premierul a mai spus că Guvernul va căuta soluții pentru a menține pentru mai mult timp prețul plafonat la gaz.

„Pe lângă investițiile publice din bani europeni, trebuie să aducem și investiții private în economie. Este foarte important că producători germani din industria auto anunță în ultimele zile relocări în România, datorită costurilor mai reduse”, a declarat Marcel Ciolacu înainte de ședința de Guvern.

Premierul a anunțat că Guvernul va încerca să mențină plafonat prețul la gaz.
„Faptul că avem gaz ieftin contează enorm și, de aceea, ne gândim la soluții pentru a menține pentru mai mult timp prețul plafonat la gaz - nu doar pentru economie, ci și pentru populație”, a precizat Marcel Ciolacu.

Opoziția vrea să limiteze perioada în care un profesor își poate bloca postul. Senatorul USR Ștefan Pălărie a anunțat că a depus în Parlament o inițiativă legislativă pentru limitarea perioadei pentru care un profesor își poate bloca postul la maximum cinci ani. Inițiativa a fost inspirată din „deja celebrele cazuri Iohannis și Antonescu - 27 și 24 de ani”, a spus reprezentantul USR.

„Catedre blocate la infinit de către unii care vor să doarmă liniștiți noaptea știind că, orice s-ar întâmpla, au un post călduț de profesor la care să se întoarcă. După deja celebrele cazuri Iohannis și Antonescu - 27 și 24 de ani cu postul blocat, mai apare public încă unul, de nu mai puțin de 24 de ani”, a scris Ștefan Pălărie pe Facebook.

Politicianul că modificarea legislației reprezintă o urgență.

„Am depus recent, alături de colegul senator Remus Negoi, o inițiativă legislativă pentru limitarea acestei perioade la maximum 5 ani. Este arhisuficient pentru a-ți da seama dacă noua carieră ți se potrivește sau dacă vrei să te întorci la profesorat”, a precizat Ștefan Pălărie.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță că în 2024, România a înregistrat 5.746.452 de salariați, cel mai mare număr din ultimii 10 ani. Totodată, numărul contractelor individuale de muncă a fost, la finalul anului trecut, de 6.710.815, cu peste 700.000 mai mare decât acum 10 ani.

„Politicile de ocupare, creșterea competențelor angajaților și sprijinul oferit angajatorilor sunt priorități ale acestui mandat. Rezultatele din 2024 confirmă eficiența măsurilor pe piața muncii, iar noi continuăm investiția în oameni prin programe care să creeze noi locuri de muncă pentru români”, a declarat ministrul Simona Bucura Oprescu.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în anul 2024 au fost declarate de către angajatori 629.733 de locuri de muncă disponibile, dintre care 366.091 de locuri de muncă declarate vacante în mod repetat. Cele mai multe joburi pentru care se caută angajați sunt cele în construcții, învățământ, sănătate, curierat, comerț și transporturi. În acest moment, ANOFM are înregistrate peste 35.000 de locuri de muncă disponibile.

Prin ANOFM, 183.849 de români și-au găsit un loc de muncă anul trecut, dintre care 98.766 în mediul urban și 85.083 în mediul rural.
Județele cu cele mai multe noi contracte de muncă în 2024: București (693.037), Ilfov (150.208), Cluj (138.807), Constanța (126.696), Timiș (112.551), Brașov (92.416) și Argeș (81.862).
Cele mai multe contracte noi s-au înregistrat în domenii precum construcții (205.163), învățământ (138.526), restaurante (127.383) și transporturi rutiere (118.174).

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a numit-o consilier prezidențial pe Luminița Odobescu. Decretul a fost semnat miercuri.

Anunțul a fost făcut de Administrația Prezidențială. Prin decret, președintele interimar a numit-o consilier prezidențial pe Luminița Odobescu, fostul ministru de Externe.

„Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat miercuri, 12 februarie 2025, decretul pentru numirea în funcția de Consilier Prezidențial a doamnei Luminița-Teodora Odobescu, la data de 13 februarie 2025”, a transmis Administrația Prezidențială.

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, două acte normative care stabilesc criteriile de proritizare a solicitărilor de transfer pentru Programul național de investiții „Anghel Saligny” (PNIAS), pentru anul 2025, precum și pentru proiectele de investiții finanțate prin Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), derulate în anul 2025, de către Compania Națională de Investiții (CNI), a anunțat ministrul Cseke Attila.

„Prin aceste acte normative s-au stabilit criterii transparente și echitabile pentru prioritizarea obiectivelor de investiții pe parcursul anului 2025. Ne dorim să accelerăm implementarea proiectelor aflate în stadii avansate de execuție, 50% din fonduri vor merge către proiectele cu stadiul fizic de peste 80%, 30% pentru proiectele cu stadiul de implementare cuprins între 40% și 80%, iar 20% pentru cele între 0% și 40%”, a precizat ministrul dezvoltării.

Astfel, în cazul proiectelor finanțate prin Programul Anghel Saligny, plata facturilor deja depuse pentru investițiile în rețelele de apă și canalizare va fi prioritară, iar ministerul va aloca cu celeritate bani pentru aceste plăți. Vor urma investițiile în sistemele de distribuție a gazelor naturale, inclusiv a branșamentelor, iar, ulterior, cele pentru drumurile publice județene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților, poduri, podețe, pasaje sau punți pietonale.

„Obiectivul nostru principal este să achităm facturile pentru lucrările deja efectuate, pentru a asigura continuarea investițiilor prin transparență și predictibilitate pentru autoritățile locale, cetățeni și antreprenori. Trebuie să finalizăm mai întâi investițiile în rețelele de apă, canalizare și gaze, înainte de asfaltarea drumurilor”, a declarat Cseke Attila.

În ceea ce privește investițiile derulate de CNI, 25% din creditele bugetare vor fi repartizate pentru investiții semnificative, CNI având în derulare 29 de astfel de proiecte. 15% din bugetul alocat pentru acest an vor fi direcționați către domeniul educație, în cadrul căruia sunt în derulare peste 190 de obiective. Pentru infrastructura edilitară se vor aloca 15% din creditele bugetare, în contextul în care, la nivelul CNI, sunt în derulare peste 190 de proiecte de investiții care vizează înființarea sau extinderea unor rețele de alimentare cu apă și canalizare, precum și reabilitarea infrastructurii rutiere. Proiectelor din sănătate li se vor aloca 15% din fonduri, domeniu în care CNI are în derulare peste 115 proiecte de investiții. 10% vor primi cele peste 550 de proiecte aflate în derulare în domeniul sport și 5% se vor aloca investițiilor din domeniul cultură, în cadrul căruia sunt în derulare peste 260 proiecte - a precizat ministrul Cseke Attila.

Pentru alte obiective de interes public sau social din domeniul construcțiilor, vor fi repartizate 15% din fondurile disponibile pentru 2025, întrucât, la nivelul CNI, se află în diferite stadii de execuție peste 190 de obiective, printre care Cazinoul din Constanța, Palatul Administrativ din Suceava, fostul Palat Mihail Sturdza din Iași, Penitenciarul Gherla și Baza COSR Izvorani.

”Toate cele 340 obiective de investiții finanțate de Ministerul Dezvoltării și derulate prin CNI, cu grad de execuție de 80%, vor fi finanțate integral în 2025”, a conchis ministrul.

O echipă de specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne au efectuat joi, 13 februarie, investigații în două zone de pe teritoriul național, în proximitatea frontierei româno-ucrainene, unde au fost descoperite fragmente rezultate în urma impactului unor drone de tip Geran 1/2, folosite de Federația Rusă în atacurile executate asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre.

 Prima zonă în care au fost descoperite fragmente de dronă a fost localizată în apropierea frontierei, la aproximativ 5 km vest de localitatea Reni din Ucraina, la mai puțin de 1.000 m de malul stâng al Dunării.

 A doua zonă de impact pe teritoriul național a fost descoperită tot în proximitatea frontierei, într-un punct situat la 500 m de malul fluviului, la o distanță de circa 5 km sud de localitatea Reni, unde, de asemenea, au fost găsite resturile unei drone.

 În urma cercetărilor realizate la fața locului a fost stabilit că ambele drone au avut la bord încărcături explozive, care s-au distrus la impactul cu solul. Ambele locații se află în afara ariilor locuite, nefiind afectate elemente de infrastructură de pe teritoriul național. Echipa de investigatori a ridicat probe de la cele două locații.

 Reamintim că, în cursul nopții trecute, forțele Federației Ruse au executat, în mod nejustificat și în gravă contradicție cu normele de drept internațional, un nou atac asupra unor obiective civile și de infrastructură ucrainene, în apropierea frontierei cu România.

 Forțele MApN vor continua misiunile de monitorizare a spațiului aerian și de cercetare în zonele în care pot să apară riscuri ca urmare a acestor situații. MApN a informat și informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea.