Senatorii liberali propun prelungirea cu un an a perioadei de montare a repartitoarelor de căldură. Aceștia au depus la Senat un proiect de lege.

Potrivit proiectului PNL, perioada privind montarea obligatorie a repartitoarelor de căldură în apartamentele de bloc se prelungește până la 31 decembrie 2024.

În plus, liberalii solicită ca toate costurile legate de achiziția și montarea acestor dispozitive să fie compensate pentru categoriile vulnerabile, în limita a 750 lei/locuință.
„Beneficiarii sunt persoanele care au primit deja cardurile de energie, cu care pot plăti facturi la electricitate, gaz sau încălzire. Acest ajutor va putea fi folosit și pentru plata sumei care depășește subvenția de 750 lei din costul repartitoarelor”, explică reprezentanții PNL.

Proiectul legislativ este inițiat, printre alții, de ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 406 mil. lei. Experții anunță că suma este sub nivelul programat de 600 mil. lei.

Împrumutul a fost realizat printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat scadente în aprilie 2030, la o dobândă de 6,98% pe an. La licitaţie au participat şapte ofertanți. Potrivit specialiștilor, valoarea totală a cererii a fost de 498,5 mil. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 288 mil. lei, iar ofertele necompetitive s-au ridicat la 210,5 mil. lei.

Rata cuponului a fost de 8%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,96%, au mai anunțat economiștii. Din suma totală adjudecată, de 406 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 256 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive s-au ridicat la 150 mil. lei.

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, consideră că noua lege a pensiilor corectează inechitățile din sistem. Ea a mai spus că reforma este sustenabilă și va aduce stabilitate sistemului de pensii din România.

„Este o formă de respect pentru cei care au muncit și muncesc în România. Legea corectează inechitățile dintre cei care au muncit la fel, dar au ieșit la pensie în ani diferiți, dintre bărbați și femei, între cei care încasează indemnizația minimă socială”, a anunțat Simona Bucura Oprescu.

Ministrul Muncii mai susține că adoptarea legii în calendarul stabilit va duce la eliminarea plafonului de 9,4% din PIB care îngheța pensiile românilor până în 2070.
„Dincolo de tot ce se spune, adevărul este unul singur: în 2024 pensiile românilor vor crește! Reforma este sustenabilă și va aduce stabilitate sistemului de pensii din România. Reforma este la fel de importantă și pentru salariați: răsplătește munca și contributivitatea, încurajează natalitatea și stimulează continuarea studiilor”, a precizat ministrul Muncii.

Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind pensiile cu 198 de voturi pentru.

Senatoarea USR Silvia Dinică anunță că a fost depus în Parlament un proiect de lege care să faciliteze inventarierea suprafeței totale a acoperișurilor instituțiilor publice, pe care pot fi instalate panouri fotovoltaice pentru a crește producția de energie solară din România.

„În plin maraton al tranziției energetice, autoritățile trebuie să știe precis unde pot fi instalate panouri fotovoltaice. Este nevoie de reglementări și standarde specifice legate de inventarierea suprafețelor pentru panourilor solare pe clădiri publice. Cunoașterea dimensiunilor acoperișului permite determinarea capacității maxime de producere a energiei solare a clădirii. Acest lucru este esențial pentru a dimensiona sistemul fotovoltaic în mod corespunzător, astfel încât să satisfacă cerințele de energie ale instituției publice. Doar astfel, autoritățile vor putea începe cu dreptul exploatarea resurselor disponibile de energie solară. Astfel, banii din taxele contribuabililor utilizați odinioară pentru achitarea facturilor din clădirile de stat vor putea fi redirecționați pentru rezolvarea altor nevoi”, a explicat senatoarea USR Silvia Dinică.

Inițiativa legislativă a senatoarei USR Silvia Dinică vizează încurajarea și susținerea comunităților energetice, care se bazează pe surse de energie regenerabile, cum ar fi energia solară sau eoliană. Acestea contribuie la reducerea dependenței de sursele tradiționale de energie și la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Tot acestea pot implementa tehnologii avansate de management al energiei și partajare a surplusului de energie între membrii comunității, lucru care poate îmbunătăți eficiența energetică și reduce pierderile de energie în rețea.

În decursul ultimelor decenii, energia solară a câștigat tot mai mult teren ca sursă de energie electrică sustenabilă și ecologică de prim rang. Inclusiv în România are loc o “revoluție solară”, din dorința a peste 90.000 de români de a deveni prosumatori, a precizat USR.

Deputatul Partidului REPER Cătălin Teniță, membru al Comisiei de Cultură din Parlament, a cerut Ministerului Culturii documentația proiectului restaurării bojdeucii lui Ion Creangă.

„Împreună cu colegii din partid care se ocupă de cultură și patrimoniu exprimăm profunda îngrijorare față de restaurarea inadecvată a bojdeucii lui Ion Creangă de către Consiliul Județean Iași. Am formulat și depus azi o interpelare către Ministerul Culturii cerând clarificări și documentația proiectului. Suntem determinați să protejăm și să conservăm patrimoniul cultural al României, colaborând strâns și cu experții independenți. Ceea ce s-a întâmplat la Iași arată un dispreț flagrant față de prevederile legale și valorile culturale ale României”, spune Cătălin Teniță.
Partidul REPER consideră că renovarea bojdeucii lui Ion Creangă subliniază „importanța poziției formațiunii politice împotriva transferului Direcțiilor județene pentru cultură sub autoritatea Consiliilor Județene”.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat că trimite Corpul de control al ministerului la Iași pentru a verifica modul în care au fost realizate lucrările de la Bojdeuca lui Creangă.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat că în 2024, Bucureștiul va avea un nou teatru, construit de la zero. Este vorba despre Teatrul Grivița care în prezent este realizat în proporție de circa 30%.

Anunțul a fost făcut de ministrul Culturii, Raluca Turcan, care a vizitat șantierul.

„În 2024, Bucureștiul va avea un nou teatru, construit de la zero din inițiativa și prin eforturile Asociației Grivita 53. Noul spațiu cultural, aflat acum în construcție, va simboliza spiritul unei generații, una mai implicată civic și pe deplin conștientă de rolul esențial al culturii în societate”, a declarat Raluca Turcan.

Teatrul se construiește cu finanțare norvegiană obținută de Ministerul Culturii. Finanțarea este în valoare de 1,9 milioane de euro.

Partidul Popular European sprijină aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Poziția a fost prezentată prin intermediul unei rezoluții a UDMR, sprijinită de PNL.

Documentul a fost adoptat în cadrul Adunării Politice a PPE. Popularii europeni solicită guvernului austriac să își reconsidere poziția și să sprijine aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Rezoluția a fost inițiată de UDMR și prezentată împreună cu PNL și cu partidul bulgar GERB.

Prin document, PPE îndeamnă toate partidele membre din UE să își intensifice eforturile pentru a asigura aderarea imediată a celor două țări și solicită Consiliului European să facă din acest lucru o prioritate absolută.

„PPE și-a reafirmat astăzi sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Precizează clar că soluția se află în mâinile guvernului austriac și solicită ridicarea veto-ului acestuia. Sperăm că Partidul Popular Austriac, ÖVP, a înțeles mesajul PPE, deoarece respingerea venită din partea Austriei este injustă, nedreaptă și nesustenabilă. De asemenea, Partidul Popular European a subliniat că cetățenii celor două state au fost discriminați din cauza respingerilor repetate, ceea ce a dus la pierderea încrederii în UE și la întărirea partidelor de extremă dreapta. În discursul meu am atras atenția asupra faptului că creșterea popularității AUR este un semn clar în acest sens”, a anunțat europarlamentarul UDMR Loránt Vincze.

În document scrie că încă din 2011, Comisia Europeană a anunțat că România și Bulgaria sunt pregătite din punct de vedere tehnic și juridic pentru aderare, iar Parlamentul European și-a confirmat în repetate rânduri sprijinul pentru aderarea celor două țări.

Ministerul Educației anunță că a scos în dezbatere publică proiectul de reorganizare a unităților de învățământ. Acesta poate fi consultat online.

Proiectul stabilește că reorganizarea unităților de învățământ cu personalitate juridică se va face cu respectarea Legii 198/2023, cu modificările ulterioare, privind numărul de elevi școlarizați într-o unitate de învățământ, astfel încât aceasta să poată funcționa cu personalitate juridică.

Ca urmare, unitățile de învățământ cu personalitate juridică vor funcționa cu minimum 300 de elevi, cu minimum 300 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari, cu minimum 140 de preșcolari și/sau antepreșcolari, cu minimum 120 de antepreșcolari, cu minimum 80 de elevi, în cazul unităților de învățământ liceal tehnologic care școlarizează exclusiv în sistem dual, cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special, cu minimum 100 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal.
Metodologia privind reorganizarea unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică conține și calendarul activităților privind reorganizarea unor unități de învățământ preuniversitar, pentru anul școlar 2024-2025.

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, susține că în ultimii trei ani, au fost atrase fonduri nerambursabile în valoare de peste 3,8 miliarde de lei. Banii au fost folosiți în cadrul proiectelor de dezvoltare ale capitalei.

Primarul general a prezentat pe Facebook situația fondurilor nerambursabile.

„În ultimii trei ani, am atras Fonduri Nerambursabile cu o valoare totală de 3.857.867.111 lei pentru proiecte de dezvoltare a Capitalei în mai multe domenii. Din această sumă, 3.194.270.454 lei sunt fonduri europene, iar 663.596.656,95 lei sunt fonduri naționale”, a explicat Nicușor Dan.
Cu ajutorul fondurile europene, primarul Capitalei susține că au fost achiziționate 100 de tramvaie noi cu 1.047.427.804,90 lei și au fost reabilitați 210 km de rețea de termoficare cu 1.595.682.510,25 de lei.

De asemenea s-a realizat consolidarea și renovarea clădirilor - 83.443.645 lei, modernizarea, dotarea și construirea de corpuri noi de clădire de spitale - 232.792.629,90 de lei, dar și modernizarea sistemului de semaforizare inteligentă cu 67.367.149 de lei.

În plus, au fost cumpărate 22 de troleibuze noi cu 65.752.681 de lei, a fost renovată Maternitatea Bucur cu 42.072.659 de lei, s-au cumpărat panouri digitale de informare a călătorilor STB cu 27.978.027 de lei, au fost cumpărate 7 microbuze cu 10.251.522 de lei, semaforizare inteligentă ITS cu 5.858.013 lei, s-au digitalizat serviciile de management urban și mobilitate urbană cu 5.858.013, a fost realizat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă cu 4.424.315 de lei, a fost elaborată strategia de dezvoltare a resurselor umane cu 3.988.974 de lei, s-au întărit capacității PMB în domeniul eficienței energetice cu 1.061.613 de lei și s-au investit 310.898 de lei în Management anticorupție.
Din fondurile naționale, au fost modernizați 30 km de rețea de termoficare și a fost modernizat sistemul de iluminat.

Ministerul Muncii anunță că amenzi de peste 4 milioane de lei au fost date pentru problemele descoperite la stațiile GPL. Controalele făcute de Inspecția Muncii s-au desfășurat în toamnă.

Angajații Inspecției Muncii au verificat unitățile care desfășoară activități de depozitare și comercializare ale carburanților auto tip GPL. Verificările au fost făcute în perioada 28 august - 31 octombrie. În total, au fost făcute 5.640 de controale în urma cărora s-au aplicat 4.143 de sancțiuni contravenționale în valoare de 4.177.300 de lei, a anunțat Ministerul Muncii.

Totodată, au fost depistate 30 de cazuri de muncă nedeclarată, din care 18 situații în care persoanele prestau activitate fără a avea încheiat contract individual de muncă.

Cele mai frecvente deficienţe constatate în domeniul relațiilor de muncă se numără primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă, nerespectarea legislației privind timpul de muncă, iar în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost depistate nereguli, cum ar fi lipsa atestatelor de examinare „in situ”, de la INSEMEX Petroșani, pentru toate instalaţiile care funcionează în mediu potenţial exploziv, lipsa dovezilor că echipamentul individual de protecţie (EIP) este confecționat din materiale care nu produc descărcări electrostatice, lipsa verificării periodice a rezistenței de dispersie a prizelor de pământ și lipsa echipamentului individual de protecţie adecvat.