Premierul Ilie Bolojan a anunțat că mai multe companii de stat neperformante vor intra în lichidare, lista finală urmând să fie prezentată săptămâna aceasta. Una dintre companiile confirmate deja pentru închiderea operațiunilor este Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă.

Într-un interviu acordat zilele trecute Radio Europa Liberă, premierul a precizat că statul încă deține aproximativ 50 de companii în care nu sunt respectate procedurile de numire a conducerilor conform legislației europene. Potrivit acestuia, acolo unde pierderile sunt „cronice”, soluția este lichidarea.

„De modul în care sunt administrate aceste companii, mai bine sau mai rău, depind veniturile țării noastre... și prețurile pe care le plătesc cetățenii acestei țări (...) cu cât sunt administrate mai bine cu cât serviciile sunt mai bune. Pentru mine este o prioritate să punem presiune pe conducerilor acestor companii să livreze performanță”, a mai spus Ilie Bolojan.

Premierul a confirmat explicit că CFR Marfă se află printre societățile care vor intra în procedura de lichidare: „Este una dintre companiile care vor intra în lichidare, cu siguranță.”
Bolojan a afirmat că reformarea sectorului companiilor publice reprezintă o prioritate a Guvernului.

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi seara, la Euronews România, că pensia medie din magistratură a ajuns la aproximativ 5.000 de euro, de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, situată la 550–600 de euro. Șeful Guvernului a subliniat că această diferență majoră impune o reformă urgentă a sistemului.

Potrivit premierului, proiectul de reformă urmărește două direcții principale: creșterea vârstei de pensionare și modificarea modului de calcul al pensiilor speciale. Bolojan a arătat că perioada de tranziție către noua vârstă de pensionare reprezintă una dintre temele sensibile ale discuțiilor cu magistrații, fiind necesar un echilibru între rapiditatea corecției și evitarea tensiunilor în sistem.

„O pensie medie în magistratură este aproape 5.000 de euro. În România, pensia medie este 550–600 de euro. Această diferență foarte mare trebuie corectată”, a declarat premierul.
În ceea ce privește cuantumul pensiilor, Bolojan a explicat că în prezent acestea reprezintă 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu net, ceea ce face ca pensia să fie practic egală cu venitul lunar din activitate. Premierul consideră situația „anormală”, din perspectiva echității și a sustenabilității sistemului.

Acesta a avertizat și asupra presiunilor demografice care vor lovi sistemul de pensii în următorul deceniu. Generațiile născute între 1968 și 1970, în număr de aproximativ 500.000 de persoane, vor ajunge la vârsta de pensionare, în timp ce cohortele tinere sunt mult mai reduse, de 150.000–300.000 de persoane.
„Dacă nu luăm măsuri cât mai repede, amanetăm viitorul României”, a avertizat Bolojan, adăugând că efectele unor decizii greșite din trecut sunt deja vizibile în sistemul public de pensii.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 72,8 milioane de lei, pentru 184 de obiective finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Din această sumă, 52,99 milioane de lei au fost decontate prin Componenta C10 – Fondul local, pentru 126 de facturi care vizează elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și planificare urbană, precum și investiții în infrastructura pentru transportul verde.

Prin Componenta C15 – Educație, MDLPA a alocat 19,82 milioane de lei pentru 58 de facturi aferente construcției de creșe noi, moderne și eficiente energetic, realizate conform standardelor europene.
Potrivit ministerului, proiectele finanțate prin PNRR urmăresc modernizarea infrastructurii locale și dezvoltarea sustenabilă a comunităților, în acord cu obiectivele de tranziție verde și digitală.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat joi că instituția pe care o conduce a avizat modificarea cadrului legal pentru ca angajații Șantierului Naval 2 Mai Mangalia să își poată primi salariile restante prin Fondul de Garantare, până la finalul anului.

Într-o postare publică, Miruță a declarat că șantierul este „un exemplu dureros de cum statul român a ajuns să piardă, nu să construiască”, acuzând faptul că, în trecut, „prețurile de transfer transvazau banii din șantier”, în timp ce autoritățile „aveau ochii închiși”.

„Fac tot ce ține de mine ca acest șantier să fie readus la viață și să devină un loc al prosperității – pentru cetățeni, pentru fiecare dintre noi, nu pentru interese ascunse”, a precizat ministrul.
Potrivit acestuia, Ministerul Economiei lucrează la o soluție de redresare durabilă pentru șantier, prin intermediul mecanismului european SAFE, care ar urma să aducă investiții și locuri de muncă stabile.
„România nu se repară cu vorbe frumoase, ci cu oameni care nu fug, nu întorc privirea când se strică ceva și pun mâna să repare”, a mai spus Radu Miruță.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut miercuri, la Palatul Victoria, o nouă întrevedere cu Armin Papperger, CEO al companiei Rheinmetall AG, și cu alți reprezentanți ai conducerii grupului german.

Potrivit Guvernului, în urma discuțiilor din ultimele săptămâni, Executivul și compania Rheinmetall au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare de echipamente militare, menită să răspundă unor nevoi imediate de înzestrare ale Armatei României.

Acordul vizează dotarea forțelor armate cu echipamente de ultimă generație, finanțate prin programul european SAFE, precum și susținerea investițiilor străine în dezvoltarea industrială națională. Premierul a subliniat că obiectivele principale sunt integrarea companiilor românești existente și atragerea de noi investiții în industria de apărare, sector în care Rheinmetall este una dintre cele mai mari companii la nivel mondial.
„În zilele următoare vor fi clarificate toate detaliile, astfel încât posibila cooperare să poată fi aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la prima ședință din noiembrie, pentru a definitiva pachetul României privind accesarea celor peste 16,5 miliarde de euro alocate prin SAFE”, a transmis Guvernul.
Premierul Ilie Bolojan a mulțumit miniștrilor Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, și Economiei, Radu Miruță, precum și echipelor acestora, pentru implicarea în avansarea proiectului.
În 3 noiembrie 2025, șeful Guvernului, alături de ministrul Economiei și de CEO-ul Rheinmetall, a participat la semnarea contractului pentru înființarea societății „Rheinmetall Victoria SA”, rezultat al parteneriatului dintre Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm, și grupul german. Noua companie, cu sediul la Victoria, județul Brașov, va produce pulbere propulsivă și propulsori modulari.
Contractul a fost semnat de directorul general al Pirochim Victoria, Ioan Bîrsan, și de reprezentantul Rheinmetall AG, Roman Köhne.

Deputatul PSD Viorica Sandu a luat cuvântul în plenul Camerei Deputaților pentru a denunța efectele negative ale măsurilor fiscale adoptate de Guvern în august 2025.

„Măsurile fiscale adoptate în august 2025 nu au adus mai mulți bani la buget, dar au lovit exact acolo unde statul ar trebui să protejeze, în cei vulnerabili: în mame aflate în concediu de creștere a copilului, în veterani, văduve de război, foști deținuți politici și personalul monahal”, a transmis Viorica Sandu.

Parlamentarul a subliniat că Partidul Social Democrat s-a opus încă din primul moment acestor măsuri și continuă să ceară protejarea categoriilor vulnerabile. 

Textul integral al declarației politice susținute astăzi în plen:

„Echilibrul bugetar nu se construiește pe spatele celor vulnerabili”. 

Stimați colegi,

„În luna august 2025, Guvernul a pus în aplicare un pachet de măsuri fiscale menit, teoretic, să crească gradul de colectare și să reducă deficitul bugetar. În realitate, după două luni de aplicare, vedem clar că aceste măsuri au lovit exact acolo unde statul ar fi trebuit să protejeze: în mame aflate în concediu de creștere a copilului, în veterani și văduve de război, în foști deținuți politici și în personalul monahal.

Cifrele vorbesc de la sine.

Potrivit datelor oficiale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în luna septembrie 2025 s-au colectat doar 154.000 de lei din contribuțiile reținute de la mamele aflate în concediu de creștere a copilului – o sumă infimă raportată la estimarea inițială, care viza circa 150.000 de beneficiari.

De la persoanele aflate în asistență socială, colectările s-au ridicat la doar 79.000 de lei. În total, veniturile generate de aceste așa-zise „măsuri de responsabilizare” nu acoperă nici cheltuielile administrative pe care le-au generat.

Pe de altă parte, Guvernul a recunoscut că, în primele două luni de aplicare, nivelul de colectare a fost sub cel prognozat, iar deficitul bugetar a rămas aproape neschimbat. Așadar, nu vorbim despre o măsură eficientă din punct de vedere economic, ci despre una profund nedreaptă din punct de vedere social și moral.

Partidul Social Democrat s-a opus acestor măsuri din primul moment, avertizând asupra efectelor negative și solicitând protejarea categoriilor vulnerabile. Au existat tensiuni serioase în cadrul coaliției, tocmai pentru că PSD a considerat și consideră în continuare că statul nu poate face economie pe spinarea celor mai fragili.

Doamnelor și domnilor deputați,

Rolul nostru nu este doar de a echilibra bugete, ci de a echilibra vieți. Să avem curajul să recunoaștem că această decizie a fost o eroare. O eroare care trebuie corectată urgent.

Așa cum a spus și Președintele PSD, Sorin Grindeanu, Guvernul trebuie să regândească măsurile de austeritate și să renunțe la aplicarea contribuțiilor pentru indemnizațiile de creștere a copilului, pentru veterani, văduve de război, foști deținuți politici și personalul monahal.

Nu putem vorbi despre colectare eficientă atâta timp cât statul taxează grija, sacrificiul și credința.

Nu putem construi echilibru fiscal prin inechitate socială.

România are nevoie de solidaritate, nu de sancțiuni pentru cei care merită sprijin”.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a participat miercuri la reuniunea cu șefii de misiune ai statelor membre ale Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, desfășurată în contextul exercitării de către Danemarca a Președinției rotative a Consiliului UE în semestrul al doilea al acestui an.

Șeful Executivului a felicitat Președinția daneză pentru progresele realizate în domeniile securității și apărării, precum și al competitivității economice, subliniind importanța cooperării europene în aceste sectoare.
În intervenția sa, premierul Bolojan a prezentat prioritățile Guvernului în plan economic și de securitate, evidențiind necesitatea restabilirii disciplinei fiscale și a implementării revizuite a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care va continua să susțină investițiile în infrastructură, sănătate, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației publice.

În domeniul apărării, prim-ministrul a arătat că obiectivul Guvernului este modernizarea armatei și relansarea industriei naționale de apărare, inclusiv prin utilizarea fondurilor disponibile prin programul european SAFE. El a subliniat, totodată, importanța securității Mării Negre, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei, și angajamentul României de a susține eforturile pentru o pace durabilă și justă.
Referindu-se la procesul de extindere a Uniunii Europene, Ilie Bolojan a declarat că România sprijină deschiderea cât mai rapidă a clusterelor de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina.
Premierul a mai reafirmat susținerea României pentru măsurile europene destinate creșterii competitivității, interconectării energetice și menținerii unor prețuri accesibile la energie, pledând totodată pentru o abordare flexibilă a procesului de decarbonizare, care să nu afecteze economia sau populația.
În final, prim-ministrul a mulțumit statelor membre pentru sprijinul acordat României în demersul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), obiectiv pe care Bucureștiul îl menține pentru anul 2026.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că partidul pe care îl conduce nu va forma o majoritate parlamentară cu AUR, nici în prezent, nici în viitorul apropiat.

„Nu există azi și nu văd nici în viitorul apropiat, nici chiar pe termen mediu o situație în care PSD să facă o majoritate cu AUR”, a afirmat Grindeanu, într-un interviu la postul Pro TV.

Liderul social-democrat a subliniat că decizia privind participarea PSD la guvernare a fost luată într-un cadru larg, care a inclus toate structurile de conducere ale partidului.

„Din moment ce aproape 5.000 de oameni – toți primarii PSD, toți consilierii județeni, toate structurile de conducere – au stabilit să intrăm în această coaliție, cred că acesta este răspunsul cel mai bun”, a adăugat Grindeanu.
În prezent, coaliția de guvernare este formată din PSD, PNL, USR și UDMR. Unele experți au vorbit despre o posibilă alianță PSD-AUR care sunt primele două partide în preferințele electoratului.

Președintele Nicușor Dan a declarat marți dimineață că reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu este „exagerată” și a anunțat că nu va semna cererea de declanșare a urmăririi penale formulată de instituție.

„Cred că declarația doamnei viceprim-ministru a fost nefericită, iar reacția CSM a fost exagerată. Nu voi semna cererea de urmărire penală. Oana Gheorghiu trebuie să rămână în funcție, nu e o greșeală așa mare (…) Magistrații au devenit un fel de vinovați de serviciu și asta nu e normal”, a spus șeful statului.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat luni că depune plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de instigare la ură, discriminare și violență, după declarațiile acesteia privind activitatea unor magistrați.
Cererea CSM urmează să ajungă la Președinție pentru semnătură, însă Nicușor Dan a precizat că nu va aproba procedura.
Declarațiile vicepremierului Gheorghiu au generat reacții ample în mediul politic și juridic, mai multe organizații ale magistraților cerând sancționarea acesteia, în timp ce susținători ai guvernului au apreciat că reacția CSM este disproporționată.

România și partenerii săi occidentali vor lua măsuri suplimentare împotriva Rusiei, după ce fragmente de drone au căzut pe teritoriul românesc în urma atacurilor nocturne asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, a declarat ministrul român de Externe, Oana Țoiu.

„Noaptea trecută, Rusia a bombardat din nou Ucraina, cu consecințe pe teritoriul României. Bombardamentul rus de aseară asupra infrastructurilor porturilor comerciale ucrainene a generat căderea unor fragmente de drone într-o zonă locuită de pe teritoriul României”, a transmis marți pe X Oana Țoiu”, a transmis marți, pe platforma X, șefa diplomației române.

Potrivit acesteia, incidentele fac parte dintr-un tipar al războiului purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și reflectă totodată provocările sistematice la adresa Uniunii Europene și a NATO.
„Nu vom ezita să creștem prețul pe care Rusia îl plătește pentru astfel de acțiuni imprudente și ilegale. România, UE și SUA au adoptat sancțiuni care au avut deja un impact important. Pregătim noi sancțiuni și măsuri concrete care să impună un cost substanțial agresorului”, a precizat ministrul de Externe.
Rusia a lansat, în noaptea de luni spre marți, noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Dispeceratul ISU Tulcea a fost sesizat prin apel la 112 că, în apropiere de localitatea Grindu, ar fi căzut un obiect provenit din spațiul aerian.