Președintele Klaus Iohannis a anunțat după ședința CSAT în care a fost analizată situația tensionată de la granița dintre Rusia și Ucraina, că România trebuie să se asigure că este pregătită pentru orice scenariu posibil.

„Am convocat astăzi CSAT pentru planificarea unor acțiuni de reacție adecvată în funcție de evoluția situației din zona Ucrainei și am adoptat o serie de măsuri importante. Am stabilit continuarea demersurilor pentru creșterea prezenței Aliate și a SUA pe teritoriul țării noastre, un răspuns strict defensiv de întărire a securității statului român. România, ca membru al NATO, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate oferite de cea mai puternică alianță politico-militară din istorie și nu este cazul ca vreun cetățean al țării noastre să se teamă. Îi asigur pe români că suntem angajați împreună cu aliații și partenerii noștri să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor”, a precizat șeful statului.

Declarația integrală a președintelui Klaus Iohannis:

„Am încheiat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care am abordat situația de securitate din Zona Extinsă a Mării Negre și de pe Flancul Estic al NATO. De asemenea, am examinat măsurile privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate, care să ne permită o consolidare a rezilienței României.

Astăzi am făcut o analiză completă a situației de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicațiilor militare, economice și energetice, dar și din perspectiva migrației necontrolate. România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina și trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil.

Actuala criză de securitate creată de Rusia nu este doar despre Ucraina, nu este doar despre securitatea regională la Marea Neagră și nici măcar doar despre securitatea europeană, ci este despre securitatea întregului spațiu euroatlantic.

De aceea, în aceste momente este important ca la nivelul NATO și al Uniunii Europene să dăm dovadă de unitate și solidaritate.

Vreau să subliniez: avem un dialog permanent, extrem de dens și de substanțial, la toate nivelurile, în cadrul NATO, cu Statele Unite ale Americii, în cadrul OSCE și al Uniunii Europene.

Escaladarea tensiunilor și consolidarea masivă a prezenței militare a Federației Ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre afectează securitatea și stabilitatea internaționale.

Aceste demersuri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forței împotriva Ucrainei, cu toate consecințele care pot decurge de aici.

De asemenea, acțiunile recente ale părții ruse, prin propunerile înaintate în luna decembrie, încearcă să modifice în mod inacceptabil parametrii arhitecturii europene de securitate.

În egală măsură, ne preocupă posibilitatea continuării și aprofundării folosirii tacticilor hibride, care complică situația de securitate, inclusiv din perspectiva capacității de reacție.

Am analizat o gamă întreagă de acțiuni potențiale, de la atacurile cibernetice menite să destabilizeze instituții și infrastructura critică, așa cum am văzut recent în Ucraina, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării și a propagandei.

A fost un schimb de evaluări care a inclus, cum este și firesc, elementele care au reieșit din coordonarea noastră aprofundată și constantă cu aliații și partenerii atât în cadrul NATO, cât și în cadrul Uniunii Europene.

România a susținut și continuă să susțină abordarea actuală de la nivel euroatlantic. Am fost foarte activ implicați din punct de vedere diplomatic în adoptarea deciziilor la nivel aliat și european, prin prisma poziționării noastre geografice și a interesului strategic pe care România îl are în stabilitatea Vecinătății Estice a NATO și a Uniunii Europene.

Dialogul diplomatic trebuie să aibă un rol primordial în detensionarea situației actuale și este important ca acesta să continue. Discuțiile recente cu Federația Rusă, inclusiv cele din cadrul Consiliului NATO-Rusia, au permis prezentarea detaliată a abordării NATO față de situația de securitate actuală, insistând asupra obiectivului clar al dezescaladării.

Am transmis fără echivoc Federației Ruse interesele de securitate și îngrijorările noastre, aliate, față de conduita acesteia din ultimii ani, inclusiv din ultima perioadă. De asemenea, alături de aliații și partenerii noștri, am transmis și continuăm să transmitem mesaje clare, care să sublinieze atașamentul nostru pentru apărarea principiilor fundamentale și a valorilor spațiului euroatlantic din care facem parte, precum și a principiilor și normelor de drept internațional.

Totodată, reiterăm susținerea pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și a celorlalți parteneri estici, precum și pentru consolidarea rezilienței acestora.

Trebuie însă să fim pregătiți și pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue calea dialogului.

Actuala criză dovedește o dată în plus ceea ce am spus constant la nivel aliat încă de la începutul primului meu mandat: consolidarea prezenței Aliate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate. Indiferent de evoluțiile actuale din regiune, NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive – repet, strict defensive – pentru care Alianța a fost creată.

Subliniez încă o dată că măsurile luate de NATO până în prezent pentru întărirea prezenței militare pe Flancul de Est reprezintă un răspuns eminamente defensiv la riscurile, amenințările și provocările de securitate în creștere din regiune.

Salut și cu acest prilej mesajele clare transmise inclusiv public de către Președintele Statelor Unite, Joseph Biden, și de către Președintele Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea Statelor Unite și a Franței – parteneri strategici ai României – de a spori prezența în țara noastră, ca parte a răspunsului aliat la evoluțiile de securitate din regiune.

Aceste demersuri sunt rezultatul eforturilor pe care eu personal și membri ai Guvernului le-am depus, inclusiv în cadrul discuțiilor directe pe care le-am avut în ultima perioadă.

Am spus-o constant și repet că suntem gata să găzduim o prezență aliată crescută pe teritoriul nostru.

De altfel, în urma anunțurilor SUA și ale Franței, suntem în contact cu cei doi aliați pentru a stabili concret modalitățile de realizare pe teritoriul nostru a prezenței militare a celor doi parteneri.

În paralel, la nivelul Uniunii Europene, discutăm aprofundat despre o serie de măsuri restrictive, adică sancțiuni, care, așa cum am decis la Consiliul European din decembrie, vor avea consecințe masive și costuri serioase pentru Federația Rusă, dacă aceasta va iniția acțiuni agresive împotriva Ucrainei. Este vorba despre o plajă extinsă de sancțiuni sectoriale și individuale, demersurile de pregătire a acestora fiind accelerate în ultima perioadă.

În acest sens, am decis în ședința CSAT o serie de măsuri importante. Voi da, din motive lesne de înțeles, doar câteva exemple, având în vedere sensibilitatea tematicii. Cum ar fi continuarea demersurilor concrete pentru creșterea prezenței Aliate și a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securității statului român.

Guvernul României și instituțiile cu atribuții în domeniu vor continua planificarea, la nivel interinstituțional, pentru gestionarea eventualelor intrări de refugiați pe teritoriul nostru și pentru a fi pregătiți să gestionăm efectele negative ale situației de securitate în domeniile economic, energetic și financiar-bancar.

De asemenea, vor fi urgentate procedurile de revizuire a proiectelor de lege referitoare la securitatea națională cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

Șeful Statului Major a prezentat astăzi în CSAT un plan de măsuri care vine în completarea, în continuarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, și care vor avea ca rezultat o pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu. Acest plan a fost aprobat de CSAT.

România, ca membru al NATO, care este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean al României să se teamă.

Îi asigur pe cetățenii României că suntem angajați împreună cu aliații și partenerii noștri să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor”. 

Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a anunțat că România are gândită o rezervă strategică ce cuprinde un stoc important de locuri în care ar putea să cazeze mii de posibili refugiaţi.

„Există în momentul acesta un stoc, să spunem aşa, destul de important de locuri în care am putea să cazăm mii de posibili refugiaţi. Evident că avem şi o zonă de rezervă în care am putea să multiplicăm sau să aducem de trei, patru ori mai multe locuri, chiar până la zeci de mii, să spunem, în această zonă.

Deocamdată, rezerva strategică pe care o avem este gândită pentru câteva mii de posibili refugiaţi, pentru hrănire, pentru condiţii bune de viaţă şi evident că putem să aducem şi lucruri suplimentare”, a declarat ministrul Apărării, Vasile Dîncu, potrivit Agerpres.

PSD susține că dezastrul din București și Timișoara în asigurarea încălzirii pe timp de iarnă pentru cetățeni este ilustrativ pentru incapacitatea managerială a primarilor susținuți de USR în administrația publică locală. „Asemănarea dintre cele două municipii în privința problemelor grave din sistemul de termoficare nu este deloc întâmplătoare”, afirmă PSD, într-un comunicat de presă.

„Și în București, și în Timișoara, locuitorii suferă crunt de frig în case, școli și spitale, pentru că cei doi edili au întârziat nepermis de mult pregătirile de iarnă sau pentru că, din indolență sau aroganță, au afectat grav finanțarea serviciului public de termoficare. În timp ce în Capitală Nicușor Dan a întârziat să depună în termenul legal solicitarea pentru ajutorul de la Guvern pentru subvenția la gigacalorie, la Timișoara Dominic Fritz a falimentat sistemul de termoficare pentru că nu a achitat certificatele verzi.

Atât primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, cât și primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, au obținut votul cetățenilor pe baza unui discurs populist al USR, centrat pe promisiunea schimbării clasei politice, care însă nu poate suplini nerozia și impotența administrativă de care au dat dovadă după ce s-au instalat în funcțiile de primar.

Nici măcar promisiunea schimbării clasei politice nu a fost onorată. În timp ce primarul din București a intrat în atenția DNA din cauza unor probleme de corupție, primarul din Timișoara nu a fost capabil nici până în momentul de față să își clarifice problema studiilor pe care pretindea că le-a absolvit”, transmit reprezentanții PSD.

Ministrul Familiei, Gabriela Firea, a anunţat că instituţia pe care o conduce va atrage fonduri europene pentru proiecte importante pe care le are în plan.

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, susţine că România „nu va intra într-un război”, dar trebuie să fie pregătită pentru eventualitatea unui conflict armat în Ucraina.

Preşedintele PSD Marcel Ciolacu şi ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila au efectuat o vizită la Centrul de Evaluare COVID-19 din cadrul Spitalului Orăşenesc Vălenii de Munte.

Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat la Vălenii de Munte, că speră ca actualul guvern să devină eficient cât mai repede.

„În Guvern nu sunt niciun fel de discuţii. Avem un Guvern stabil, cu o majoritate covârşitoare în Parlament. Sperăm să devină un Guvern eficient cât mai repede şi se vede că măsurile se iau foarte repede pe fiecare zonă, justiţie, sănătate, energie, şi livrăm românilor conform aşteptările pe care le au în acest moment de la noi şi nu circuri sau discuţii” a declarat Marcel Ciolacu în cadrul unei conferințe de presă.

Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a declarat vineri că 173 din cele 230 de centre de evaluare COVID-19 existente la nivelul ţării sunt funcţionale la acest moment.

„Sunt 230 de centre în toată ţara, s-ar putea să mai crească puţin numărul lor. 173 sunt funcţionale acum. E bine că avem 230 de centre funcţionale, există diferenţe în ceea ce priveşte orarul. Haideţi să vedem întâi cum funcţionează, care este adresabilitatea. Totdeauna dimensionezi această capacitate în funcţie de cerere”, a precizat Alexandru Rafila.

Liderul PNL, Florin Cîţu, susține că România riscă să intre în recesiune, din cauza șocurilor economice la care se expune acum.

Liderul eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, a susținut în plenul Parlamentului European un discurs în care l-a rugat pe președintele Franței Emmanuel Macron să intervină în procesul de aderare al României la spațiul Schengen. 

”România îndeplinește din 2011 toate condițiile tehnice de aderare, dar este blocată pe criterii politice de neînțeles, este ținută, practic, la ușa Schengen (…) Noi, românii, vă cerem sprijinul și contăm pe el. Fiți fratele nostru mai mare, așa cum a fost în istorie, țara dvs pentru noi, într-o Europă a valorilor și a solidarității. Schengen este prioritatea zero pentru România Europeană. Nu abandonați România în afara zonei Schengen”, a spus Rareș Bogdan cu ocazia venirii lui Macron în fața eurodeputaților pentru a prezenta prioritățile Franței la președinția rotativă a UE.