Guvernul anunță că a fost aprobat Ghidul solicitantului pentru ajutorul de stat în industria materialelor de construcții. Este vorba despre schema de ajutor de stat prin care Executivul își propune să dezvolte producția internă în domeniul materialelor de construcții.

Anunțul a fost făcut de ministrul Economiei, Radu Oprea, la finalul ședinței de Guvern. Ghidul solicitantului conține criteriile de departajare, adică zonele mai puțin dezvoltate, localitățile cu populație mică, tipul de investiție, dezechilibrul în balanța comercială, valoarea capitalului social și valoarea investiției.

Autoritățile își propun să reducă deficitul comercial, să dezvolte județe mai puțin dezvoltate și să creeze noi locuri de muncă.

Bugetul din 2024 al programului este 150 de milioane de euro, iar primele contracte de finanțare ar putea fi semnate în luna mai.

Ministerul Energiei anunță că nu există depășiri ale parametrilor de mediu la Complexul Energetic Valea Jiului și Termocentrala Paroşeni. Unitățile sunt supuse unei monitorizări continue, atât din punct de vedere al performanţei tehnice, cât şi al impactului asupra mediului, iar rezultatele recente indică faptul că toţi parametrii de mediu se încadrează în limitele normale stabilite, neexistând depăşiri ale concentraţiilor de noxe peste valorile admise, a transmis Ministerul Energiei.

Miercuri, autoritățile au fost informate despre existența unui miros de sulf în zonele menționate ceea ce a stârnit îngrijorarea locuitorilor.

„În contextul acestor evenimente, dorim să aducem la cunoştinţa publicului că Societatea Complexul Energetic Valea Jiului şi Termocentrala Paroşeni sunt supuse unei monitorizări continue, atât din punct de vedere al performanţei tehnice, cât şi al impactului asupra mediului. Această monitorizare este efectuată prin intermediul unor echipamente specifice de urmărire şi control. Rezultatele recente ale monitorizărilor indică faptul că toţi parametrii de mediu se încadrează în limitele normale stabilite, neexistând depăşiri ale concentraţiilor de noxe peste valorile admise. Aceste date au fost prezentate şi confirmate de reprezentanţii Gărzii de Mediu şi ale altor autorităţi competente", scrie în comunicatul emis de Ministerul Energiei.

România a încasat peste 22,9 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2023, în cadrul programelor gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în perioada 2014-2020.

MIPE anunță că rata de absorbție a fost de 93,24% la sfârșitul anului trecut.

Potrivit MIPE, 2023 a fost ultimul an în care au putut fi realizate cheltuieli eligibile pentru a fi decontate din fondurile europene în cadrul proiectelor finanțate în exercițiul financiar multianual 2014-2020.
Cea mai mare rată de absorbție la finalul anului trecut a fost înregistrată de Programul Operațional Infrastructură Mare – 99,83%.
Autoritățile de Management vor continua să solicite Comisiei rambursarea cheltuielilor eligibile realizate în cadrul proiectelor, iar rata finală de absorbție va fi calculată în momentul acceptării de către Comisia

Europeană a documentelor pentru închiderea fiecărui program în parte.

Ministerul Afacerilor Interne anunță că s-a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen.

Este vorba despre extinderea care vizează frontierele aeriene și maritime din România și Bulgaria.

„În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024”, a transmis MAI.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat că din martie românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Anul viitor ar putea fi încheiate și negocierile privind frontierele terestre.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, anunță că încă trei români condamnați au fost aduși în țară. Aceștia au fost condamnați în România și au fost prinși în Germania și Spania.

Bărbații au fost aduși marți în țară. Potrivit ministrului, este vorba de Grigore Nicolae-Răzvan, adus din Spania, condamnat la 9 ani pentru tentativă la omor calificat, de Roman Paul, adus din Germania, condamnat la 5 ani pentru furt calificat, infracțiuni informatice și economice și de Udilă Adrian, adus din Germania, condamnat la 3 ani și 2 luni, pentru act sexual cu un minor.

„Avem nevoie de legea împotriva fugarilor, de acea pedeapsă suplimentară asimilată evadării pentru cei care sunt infractori periculoși și decid să fugă din țară după condamnare. Avem nevoie și de dispozitive electronice de supraveghere în cazul persoanelor aflate în așteptarea sentinței. Și le vom achiziționa. Până atunci, continuăm aducerea în țară a fugarilor! Efortul statului este zilnic, indiferent de numele persoanei condamnate”, a precizat Alina Gorghiu.

Ministerul Familiei anunță că peste 10.000 de dosare au fost eligibile în Programul național de creștere a natalității. Ca urmare sunt peste 1.000 de sarcini în evoluție și 52 de nașteri, arată cifrele oficiale.

Programul pentru creșterea natalității a fost lansat în anul 2023. Până la 19 decembrie, adică într-un an și două săptămâni, au fost înregistrate 52 de nașteri și 1.010 sarcini în evoluție.
„Pe parcursul acestui an au fost înregistrate peste 25.000 de solicitări pentru accesarea sprijinului financiar de 15.000 de lei destinat procedurilor de fertilizare in vitro. De la începutul programului, au fost făcute 2.445 de deconturi la farmacii și 2.134 de deconturi la clinici pentru proceduri medicale. Amintim că sprijinul se acordă sub forma a două vouchere pe suport de hârtie, în cuantum de 15.000 de lei”, a transmis Ministerul Familiei, într-un comunicat de presă.

Conform procedurii, un voucher în valoare de 5.000 de lei va fi destinat achiziționării de medicamente specifice, iar al doilea voucher, de 10.000 de lei, va fi folosit pentru achitarea procedurilor medicale.

Toți beneficiarii de venit minim garantat (VMG) și de alocații pentru sprijinirea familiei (ASF), dar și alte persoane/familii fără venituri sau cu venituri reduse, vor beneficia, de anul viitor, de venit minim de incluziune (VMI).

Potrivit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, acest beneficiu include două componente: sprijinul pentru incluziune și sprijinul pentru familia cu copii și va înlocui actualele forme de sprijin (VMG și ASF).
Pentru accesarea VMI, solicitanții depun o singură cerere pentru ambele componente, urmând ca în funcție de veniturile și structura familiei să se stabilească dreptul fie la ambele componente, fie la o singură componentă a venitului minim de incluziune.

Beneficiarilor de ajutor social și/sau de alocatie pentru susținerea familiei li se recomandă ca pentru continuitatea acordării acestui tip de drepturi sociale să depună cererea până la 31 decembrie 2023, indiferent dacă familia/persoana singură va beneficia ulterior de una sau de ambele componente ale acestui beneficiu de asistență socială.

Cererea și documentele suport se înregistrează fizic sau electronic la Serviciul Public de Asistență Socială de la nivelul primăriei comunei, orașului, municipiului sau a sectorului Municipiului București, în a cărui rază teritorială beneficiarii au domiciliul sau reședința, ca și în cazul beneficiilor anterior acordate.
Accesați secțiunea VMI din pagina web a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru a descărca cererea de solicitare sau pentru mai multe informații privind accesarea acestui sprijin financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţie de dificultate, au precizat reprezentanții ministerului.

Premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre proiectul de buget pe anul 2024. El a prezentat principiile în funcție de care a fost realizat proiectul.

Potrivit premierului, în buget sunt prevăzute sumele de bani necesare pentru creșterea pensiilor, a alocațiilor și a ajutoarelor sociale.
„Bugetul pe 2024 prevede banii pentru creșterea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflației de 13,8%, cât și pentru recalcularea din 1 septembrie. Sunt prevăzute și fonduri pentru a crește alocațiile și ajutoarele sociale”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că bugetul conține sume record pentru investiții.
„Salariul minim anul viitor va ajunge la 3.700 de lei. Și nu vor exista creșteri de taxe în 2024. Vom avea, în schimb, un buget record de investiții, de peste 7% din PIB”, a precizat Marcel Ciolacu.
Miercuri, proiectul de buget este supus aprobării parlamentarilor.

Guvernul a aprobat, prin memorandum, creșterea alocării bugetare cu peste 250 de milioane de euro pentru apelul de proiecte privind dezvoltarea consorțiilor regionale și a campusurilor profesionale integrate.

Ca urmare, alocarea bugetară pentru acest sector crește astfel de la 338 de milioane de euro la peste 588 de milioane de euro.

Ministerul Educației anunță că astfel vor fi 29 de campusuri de învățământ dual în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.

„Prin dezvoltarea acestor campusuri de învățământ dual vom contribui nu doar la dezvoltarea învățământului dual, atât de necesar în țara noastră, ci vom contribui cu toții la creșterea unor noi generații de absolvenți care vor participa la diversificarea economiei, dată fiind varietatea ridicată de specializări la nivelul proiectelor eligibile pentru finanțare, respectiv: mecanică, electronică, telecomunicații, industrie alimentară, industrie hotelieră, tehnică medicală, informatică sau industria de apărare etc”, a transmis Ministerul Educației.

Ministerul Educației mai arată că alte măsuri conexe pentru dezvoltarea învățământului dual în România vizează dotarea unităților de învățământ tehnologice cu laboratoare de practică moderne, creșterea cuantumului burselor oferite elevilor ce urmează acest tip de învățământ și reforma planurilor-cadru și a programelor școlare, astfel încât ele să fie în strânsă legătură cu nevoile actuale ale pieței muncii.

Parlamentarii români au ținut un moment de reculegere pentru eroii Revoluției din 1989. Nu suntem doar în luna sărbătorilor, ci și în luna eliberării noastre ca națiune, a spus președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis.

Declarația a fost făcută la începutul ședinței consacrate Revoluției din Decembrie 1989.
„În aceste zile se împlinesc 34 de ani de la Revoluția română, evenimentul care avea să schimbe pentru totdeauna istoria țării noastre. Atunci, curajul românilor care s-au împotrivit chiar cu prețul propriei vieți acelui sistem represiv ne-a adus libertatea. Din 1989, luna decembrie a căpătat un nou sens pentru noi, românii. Nu suntem doar în luna sărbătorilor, ci și în luna eliberării noastre ca națiune. Decembrie 1989 ne-a adus darul libertății, darul credinței regăsite, al speranței renăscute, al încrederii într-un viitor mai bun, iar prețul plătit pentru toate acestea a fost unul extrem de mare: peste 1000 de morți și alte mii de răniți”, a spus Alfred Simonis.
El a vorbit despre importanța momentului decembrie 1989.
„Au făcut-o prima dată la Timișoara. Timișoara este locul în care a pornit scânteia, în care s-a strigat pentru prima dată <Jos comunismul> și <Libertate> și primul oraș declarat liber de comunism. De la acel moment, în fiecare decembrie, Timișoara îmbracă haine de doliu și își plânge morții, iar pentru mulți timișoreni amintirea acelor zile de luptă este încă vie. Timișoara, doamnelor și domnilor, a reușit să scrie o nouă filă în istoria României și să dea un nou sens vieții tuturor românilor, lucru pentru care trebuie să fim recunoscători. Am fost, timp de 34 de ani, martorii dezvoltării unei noi Românii și am beneficiat de drepturi la care părinții sau bunicii noștri nici nu aveau curajul să se gândească: putem spune liber ce credem, putem merge oriunde în lume și, mai ales, putem să ne alege singuri destinul; pe scurt – trăim într-o democrație. În 1989, românii și-au dat viața pentru idealuri înalte, iar obligația noastră, ca oameni politici, este să depunem toate eforturile pentru ca viețile răpuse de comuniști să nu fi fost în zadar și să nu uităm că fără sacrificiul românilor din 1989 noi nu ne-am fi aflat astăzi aici”, a precizat Simonis.