Au fost semnate contractele de construire a spitalelor regionale de urgență Iași și Cluj. Prin semnarea actelor îndeplinim o promisiune făcută de mai bine de 15 ani, a spus premierul Marcel Ciolacu.

Contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj au fost semnate miercuri la Palatul Victoria.
„Investițiile pentru construirea celor două spitale regionale sunt de aproximativ 7 miliarde de lei, iar termenul de implementare este până în 2026. Prin finalizarea procedurilor de execuție a celor două spitale regionale, îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani. Este un moment de mândrie și îl felicit pe domnul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila pentru ceea ce a făcut să aducă aceste proiecte cât mai aproape de realizare” a declarat premierul Marcel Ciolacu, în cadrul ceremoniei.

Realizarea acestor proiecte reprezintă angajamentul Guvernului României pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale de înaltă calitate și pentru modernizarea infrastructurii medicale din țară.
„România construiește spitale, fie că sunt spitale regionale sau finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență. În 2021 toate cele trei proiecte – Iași, Cluj și Craiova - aveau doar studii de fezabilitate. Acum suntem în punctul în care facem ireversibilă construcția acestora. Mulțumesc pentru sprijin domnului prim-ministru, Guvernului și echipei de la Ministerul Sănătății pentru că am reușit ca astăzi să semnăm contractele de execuție pentru două dintre aceste investiții, iar săptămâna viitoare vom încheia procedurile și pentru cel de-al treilea spital regional de urgență, respectiv cel de la Craiova”, a afirmat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Spitalul Regional de Urgență din Iași va reprezenta un punct de referință în domeniul medical, urmând să aibă o capacitate de 850 de paturi și 20 de săli de operație. Acesta va deveni principalul furnizor de servicii medicale de nivel terțiar în regiunea de Nord - Est a țării, concentrându-se pe îngrijirea pacienților critici și pe cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt.
Conceptul organizatoric al acestui spital se va baza pe gruparea pe specialități medicale strâns legate, formând „Centre" multidisciplinare structurate, cum ar fi: Centrul Multidisciplinar pentru Cap și Gât, Centrul Multidisciplinar Toracic, Centrul Multidisciplinar Abdominal, Centrul Multidisciplinar pentru Articulații, Coloană Vertebrală și Traumă, Centrul Multidisciplinar de Medicină Internă și Centrul Multidisciplinar Mama și Copilul.

Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,3 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuție națională și 360 de milioane lei fonduri europene), precum și printr-un credit de 1,25 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiții (BEI), echivalentul a 250 de milioane de euro.
Spitalul Regional de Urgență din Cluj, la rândul său, va fi o instituție medicală de importanță majoră, urmând să aibă o capacitate de 849 de paturi și o gamă variată de facilități și servicii. Acesta va fi centrul principal pentru îngrijirea pacienților critici și a cazurilor complexe din regiunea de Nord - Vest a țării. Cu 336 de paturi pentru îngrijiri chirurgicale, 343 de paturi pentru îngrijiri medicale, 64 de paturi pentru pediatrie și obstetrică-ginecologie, 82 de paturi pentru terapie intensivă (din care 10 pentru terapie intensivă pediatrică), precum și facilități specializate pentru îngrijirea intensivă neonatală și pentru unitatea de arsuri, acest spital va oferi o gamă completă de servicii medicale.

De asemenea, va include un centru dedicat cardiologiei, un bloc operator integrat cu 22 de săli de intervenție chirurgicală și va furniza servicii de spitalizare de zi și chirurgie de zi.
Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,35 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuție națională și 350 de milioane lei fonduri europene), precum și printr-un credit de 1,525 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiții (BEI), echivalentul a 305 de milioane de euro.

Gabriela Firea a anunțat că organizația PSD București a desemnat-o candidată pentru Primăria Capitalei. Colegii au decis, prin vot în unanimitate, să susțină candidatura mea, a transmis Firea pe Facebook.

„Mulțumesc colegilor din Biroul permanent al PSD București care au decis, prin vot în unanimitate, să susțină candidatura mea pentru Primăria Capitalei”, a fost mesajul lui Firea.

La primăriile de sector, au fost validați drept candidați primari în funcție Robert Negoiță și Daniel Băluță. La Sectorul 5 s-a aprobat susținerea lui Cristian Popescu Piedone.

„Am decis că vom realiza sondaje și alte cercetari pentru: Sectorul 1 - Florin Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, Sectorul 2 - Rodica Nassar, deputat și președinta organizației PSD Sector 2, prefectul Rareș Hopincă și deputatul Dan Cristian Popescu, Sectorul 6 - senatorul Gabriel Mutu. În București, avem un singur obiectiv: să salvăm Capitala de falșii salvatori. Bucureștenii nu mai au nevoie de experimente, de tot felul de încercări nereușite! Acest oraș trebuie să continue cu oamenii care au demonstrat că pot fi buni gospodari, cu specialiștii în administrație care au venit cu proiecte benefice pentru oamenii care trăiesc și muncesc în Capitală”, a mai anunțat Firea.

Totuși, numele anunțate în urma ședinței PSD ar putea să nu apară pe lista finală de candidați. PSD și PNL analizeaza varianta unei candidaturi comune la Primăria București și la primăriile de sector.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că în cadrul Consiliului AGRIFISH a fost aprobată modificarea regulilor UE privitoare la rotația culturilor și la terenul lăsat pârloagă.
Propunerea a aparținut părții române.

„Am făcut ce am promis. Modificările la rotația culturilor și terenul lăsat pârloag au fost acceptate de comisie. Așa cum am promis, am cerut în cadrul Consiliului AGRIFISH modificarea Regulamentului (UE) 2021/2115 privitor la rotația culturilor (GAEC 7) și 4% pârloagă (GAEC8), iar propunerea mea a fost aprobată de comisie! Rolul nostru este să găsim soluții care să îi sprijine pe fermieri, nu să le pună piedici și împreună, am reușit”, a anunțat Florin Barbu pe Facebook.

Florin Barbu a explicat săptămâna trecută propunerile părții române.

„Voi propune ca de la rotația culturilor (GAEC7) să fie exceptate exploatațiile care înființează culturi pentru care nu este necesară aplicarea unei rotații anuale din perspectivă agrotehnică, astfel încât statele membre să poată decide lista acestor culturi. Un exemplu ar putea fi loturile semincere sau culturile pentru care înființarea pe aceeași suprafață nu prezintă riscuri fitosanitare sau de natură agro-chimică. Pentru GAEC 8 voi propune introducerea unei prevederi suplimentare care va da posibilitatea statelor membre ce dețin suprafețele de minimum 4% cu elemente neproductive sau terenuri pârloaga la nivel național, să fie exceptate de la aplicarea GAEC 8 la nivel de fermă. Consider că aceasta este soluția corectă atât pentru fermieri, cât și pentru atingerea obiectivului propus la nivel european prin acest standard GAEC de menținere a elementelor și zonelor neproductive în scopul îmbunătățirii biodiversității agricole”, a explicat Florin Barbu.

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat la reuniunea de lucru privind sprijinul acordat Ucrainei, organizată de președintele francez Emmanuel Macron. Întâlnirea a avut loc la Paris.

Klaus Iohannis a transmis pe X că participă la conferința găzduită de președintele Emmanuel Macron pentru a consolida și mai mult sprijinul multidimensional pentru Ucraina, la 2 ani de când Rusia și-a început războiul ilegal de agresiune.

„Reafirmăm încă o dată unitatea și determinarea noastră - ajutând Ucraina ne protejăm libertatea și democrația”, a comunicat Klaus Iohannis.

La întâlnirea de la Paris participă mai mulți lideri aliați, invitați de președintele Franței.

Reuniunea de lucru privind sprijinul acordat Ucrainei are loc luni, la Paris, a fost organizată de președintele Franței, Emmanuel Macron, și, pe lângă președintele României, vor participa lideri aliați.

Participații au vorbit despre intensificarea eforturilor pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei și despre implicațiile războiului asupra securității europene și euroatlantice.

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan anunță că împreună cu secretarul de stat din MAI, Raed Arafat și cu directorii institutelor naționale de cercetare din coordonarea MCID, au fost puse

bazele unei cooperări extinse pentru prevenirea dezastrelor și optimizarea intervenției în situații de urgență.
Tehnologiile emergente salvează vieți, a fost mesajul ministrului Bogdan Ivan.

„Noul parteneriat MCID-DSU va permite folosirea tehnologiilor inovative pentru interpretarea seturilor mari de date în contexte de risc și prelucrarea inteligentă a datelor în timp real, elemente esențiale pentru pregătirea intervențiilor în situații-limită. Institutele coordonate de MCID au activități de înaltă specializare. Multe dintre rezultatele cercetării oamenilor extraordinari din INCD-uri sunt deja folosite de pompieri, de polițiști sau de paramedici: de la substanțe speciale pentru stingerea incendiilor și materiale rezistente la foc până la simulatoare de derapaje și de conducere defensivă folosite la școlile de ofițeri”, a precizat ministrul Cercetării.

Parteneriatul a fost semnat luni, 19 februarie.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că România va propune modificarea regulilor UE privitoare la rotația culturilor și la terenul lăsat pârloagă. Soluțiile românilor vor fi prezentate în cadrul Consiliului AGRIFISH.

Ședința va avea loc la începutul săptămânii următoare.
„Am luat această decizie după ce m-am consultat cu asociațiile de fermieri și cu mai mulți miniștri ai Agriculturii din Uniunea Europeană. Este evident că prevederile acestui Regulament nu îi ajută pe fermierii din majoritatea statelor membre. Rolul nostru este să găsim soluții care să îi sprijine pe fermieri, nu să le pună piedici”, a explicat ministrul român.

Florin Barbu a detaliat propunerile părții române.
„Voi propune ca de la rotația culturilor (GAEC7) să fie exceptate exploatațiile care înființează culturi pentru care nu este necesară aplicarea unei rotații anuale din perspectivă agrotehnică, astfel încât statele membre să poată decide lista acestor culturi. Un exemplu ar putea fi loturile semincere sau culturile pentru care înființarea pe aceeași suprafață nu prezintă riscuri fitosanitare sau de natură agro-chimică.

Pentru GAEC 8 voi propune introducerea unei prevederi suplimentare care va da posibilitatea statelor membre ce dețin suprafețele de minimum 4% cu elemente neproductive sau terenuri pârloaga la nivel național, să fie exceptate de la aplicarea GAEC 8 la nivel de fermă.
Consider că aceasta este soluția corectă atât pentru fermieri, cât și pentru atingerea obiectivului propus la nivel european prin acest standard GAEC de menținere a elementelor și zonelor neproductive în scopul îmbunătățirii biodiversității agricole, a precizat Florin Barbu.

Ministerul Transporturilor a aprobat studiul de fezabilitate pentru autostrada Pașcani- Suceava. Anunțul a fost făcut de ministrul Sorin Grindeanu.

„Și Consiliului Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor a avizat astăzi Studiul de Fezabilitate, după ce documentul a fost avizat săptămâna trecută de CNAIR. Urmează avizarea acestui Studiu de Fezabilitate în Consiliul Interministerial și aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin Hotărâre de Guvern”, a transmis Grindeanu.
Parte a A7 (Autostrada Moldovei), sectorul Pașcani- Suceava (62 de km) are o valoare estimată de 7,79 miliarde de lei (fără TVA), suma fiind asigurată prin Programul Transport.

Autostrada va fi împărțită în două loturi, care vor fi licitate independent.

„Lotul 1 (33 km): Nod rutier Roșcani cu descărcare în DJ 208C. Lotul 2 (28, 97 km): Nodul Rutier Aeroport și Drum de legatură între DN29 şi Aeroport”, a explicar Sorin Grindeanu.
Trei județe vor fi tranzitate de această nouă autostradă: Iași (12,3 km), Botoșani (6,5 km) și Suceava (43,17 km).
Pe traseu vor fi construite 23 de viaducte, 37 de pasaje, 12 poduri, 8 parcări, 2 Centre de Întreținere și Coordonare și 5 noduri rutiere Tătăruși – Heci (DJ208F), Dolhasca (DJ208I), Roșcani (DJ208C), Dumbrăveni (DJ208B), Aeroport Suceava (cu drum acces în DN29 și drum acces la Aeroport).

Noua autostradă va asigura și legătura cu Punctul de Trecere a Frontierei româno-ucrainene de la Siret.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, susține că anul acesta „Calea Eroilor” a lui Brâncuși ar putea fi înscrisă în Patrimoniul UNESCO. Speram ca decizia să fie luată în 2024, spune ministrul Culturii.

Mesajul a fost transmis luni cu prilejul Zilei Naționale Constantin Brâncuși și al împlinirii a 148 de ani de la naşterea marelui sculptor.
„Împreună cu iubitorii de artă din toată lumea, românii și instituțiile culturale românești îl rememorează și îl admiră pe cel care a exprimat în forme moderne și remarcabile aspirația umană spre perfecțiune, spre veșnicie și infinit”, a declarat Raluca Turcan.

Evaluarea privind includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO este făcută de Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor.

„Ne-am bucurat că ICOMOS (Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor) a reluat în 2023 evaluarea dosarului de nominalizare pentru <Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu>. Ministerul Culturii și autoritățile locale din Târgu Jiu au organizat în iulie anul trecut misiunea tehnică de evaluare a experților ICOMOS și sperăm că în acest an Comitetul Patrimoniului Mondial va lua o decizie cu privire la acest dosar. Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor, împreună cu cel care le-a creat merită recunoașterea culturală de cel mai înalt nivel mondial – astăzi și întotdeauna”, a precizat ministrul Culturii pe Facebook.

Modelul de dezvoltare al României s-a schimbat și se bazează preponderent pe investiții atât din fonduri naționale cât și din fonduri europene, devenind astfel un model sustenabil de dezvoltare cu efect de multiplicare în economie, a declarat ministrul Investițiilor Europene, Adrian Câciu.

„În anul 2023, valoarea investițiilor publice realizate a fost de peste 20 miliarde euro (20,3 mld euro) aducând un aport concret la creșterea economică înregistrată de România. Este o performanță remarcabilă, cu atât mai mult cu cât a fost realizată în condiții extrem de dificile – război la granițe, crize multiple, succesive și suprapuse, tensiune și revendicări sociale”, a explica ministrul Investițiilor.

Câciu a vorbit și despre deficitul bugetar în raport cu investițiile realizate.
„Un aspect foarte important este că valoarea totală a investițiilor publice de anul trecut a fost cu 11 miliarde de lei (2,2 mld euro) mai mare decât deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, datoria nou creată prin deficit este reflectată în totalitatea sa în investitii cu efect de multiplicare care, la rândul lor, vor produce valoarea adăugată necesara pentru plata, în timp, a acestei datorii. Si acesta este un nou model de sustenabilitate a datoriei publice, fiind pentru prima dată când România se împrumută pentru investiții și nu pentru consum”, a adăugat Câciu.

Ponderea investițiilor publice în totalul investițiilor este de peste 60%.

„Un alt aspect de notat este ponderea fondurilor europene în total cheltuieli cu investițiile publice, această pondere ajungând la 62% din total investiții. Recuperarea puternică din a doua parte a anului pe partea de absorbtie a fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020(20 de puncte procentuale, de la 76% la 96% în prezent) a avut un rol determinant în acest rezultat. Banii europeni au finanțat și vor continua să finanțeze puternic investițiile publice. De exemplu, la ministerul Transporturilor toate tronsoanele de autostradă ori drum de mare viteză, finanțate din PNRR, au contracte semnate, iar la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene sunt proiecte depuse de peste 10 miliarde euro aferente exercițiului financiar 2021-2027”, a precizat Adrian Câciu.
Pentru anul în curs investițiilor publice prognozate vor fi mai mari cu 20% decât anul trecut, a adăugat Câciu spunând că „sunt prevăzute peste 120 de miliarde de lei de la bugetul național și din fonduri europene, ceea ce reprezintă echivalentul a 7,2% din PIB”.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul va acorda noi ajutoare familiilor vulnerabile. Acestea vor fi pentru ajutorul de încălzire și suplimentul pentru energie

Anunțul a fost făcut vineri, înainte de ședința de Guvern. Majorările de pensii și salarii operate la 1 ianuarie nu vor fi luate în calcul la stabilirea noilor forme de sprijin.

„Avem, în primă lectură, un act normativ foarte important. Trebuie să asigurăm în continuare persoanelor din categorii vulnerabile dreptul la ajutorul de încălzire și suplimentul pentru energie, pentru cât a rămas din sezonul rece. Astfel, majorările de pensii sau salarii de la 1 ianuarie nu vor fi luate în calcul la stabilirea acestor forme de sprijin”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
În prezent, circa 800.000 de familii beneficiază de ajutoarele în discuție.