Președintele Nicușor Dan, avertizează că România este vizată, de aproximativ 10 ani, de un atac hibrid al Federației Ruse. „Este părerea mea”, a răspuns Nicușor Dan unei întrebări în timpul unui interviu la B1 TV

Șeful statului nu a spus dacă are informații de la serviciile secrete despre acest lucru. Totuși, el a promis că va prezenta informații suplimentare despre atacul hibrid.

„A fost o creștere graduală, pe de o parte de atacuri cibernetice la infrastructuri, pe de altă parte de instrumente de propagandă care s-au dus încet-încet și au capturat, influențat zone din societate”, a mai spus Nicușor Dan.

De asemenea, Nicușor Dan a dezvăluit că statul român a început de puțin timp să ia măsuri împotriva atacurilor din est care nu vizează doar România ci întreaga Europa.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a transmis un mesaj privitor la incidentul cu drone din Polonia. El a catalogat incidentul drept „o violare inacceptabilă a spațiului aerian a unui stat aliat NATO” și „o escaladare periculoasă din partea Rusiei”.

„Noaptea trecută, dronele rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei. Un incident foarte grav, o violare inacceptabilă a spațiului aerian al unui stat aliat NATO și o escaladare periculoasă din partea Rusiei”, a scris Ionuț Moșteanu pe rețeaua socială.

Ministrul Apărării a mai anunțat că partea română este în contact permanent cu ceilalți membri NATO.
„România este în contact permanent cu aliații săi. Suntem solidari cu Polonia și, împreună cu aliații NATO, vom răspunde ferm oricărei încercări a Rusiei de a pune în pericol securitatea europeană”, a precizat Moșteanu.
Armata poloneză a anunțat miercuri dimineață că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei. Cel puțin zece drone au fost reperate și distruse.

Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, s-a întâlnit, marți, cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și cu secretarul de stat, Bogdan Despescu, pentru a discuta măsurile privitoare la fluidizarea traficului în București.

„Am avut o întâlnire de lucru cu Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și cu secretarul de stat, Bogdan Despescu, pentru a discuta despre măsurile privind fluidizarea traficului în București. Am analizat împreună rezultatele acțiunilor aplicate până acum și impactul lor asupra circulației, iar în perioada următoare, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Română, vom definitiva un plan cu măsuri punctuale, menite să aducă îmbunătățiri vizibile pentru bucureșteni”, a scris Stelian Bujduveanu pe Facebook.

Edilul susține că în cazul traficului bucureștean provocările sunt numeroase, dar continuarea colaborării strânse și mențiunea unui front comun sunt esențiale „pentru a răspunde uneia dintre cele mai presante probleme ale Capitalei”.

Fostul premier Marcel Ciolacu respinge acuzațiile conform cărora ar fi cheltuit discreționar și în scop electoral zeci de miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului. Politicianul a publicat sumele alocate de Guvern în 2024.

„Demontez azi minciuna că am cheltuit discreționar și în scop electoral zeci de miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului și public toate sumele alocate prin Hotărâri de Guvern în 2024! După cum se poate vedea, peste 95% din bani sunt exclusiv pentru cheltuieli operaționale, iar ponderea cea mai mare este pentru a susține investiții – majoritare fiind cele pe bani europeni”, a transmis Marcel Ciolacu.

Fondul de Rezervă al Guvernului a fost administrat direct de Ministerul Finanțelor, care a și avizat, de altfel, fiecare Hotărâre de Guvern, a mai arătat Ciolacu.

„Adevărul este că ministrul Finanțelor din 2024 a preferat alocarea banilor din Fondul de Rezervă în locul rectificării bugetare clasice, argumentând că, astfel, are un control mai bun al administrării fondurilor. Până la urmă, fiecare trebuie să răspundă pentru deciziile luate. Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate. Adevărul este simplu - acești bani n-au fost luați acasă de Ciolacu sau de vreun alt ministru, ci au ajuns cu precădere la mii de firme care au executat lucrări pe șantierele țării. Iar de aceste investiții vor beneficia în perioada următoare milioane de români, de la elevi și profesori la medici și asistente, transportatori rutieri și fermieri”, a precizat Marcel Ciolacu.

Lucrările la noul pod dintre Cudalbi și Băleni, de pe DJ 253, peste pârâul Suhurlui, au intrat într-o nouă etapă, anunță președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, după realizarea fundației, constructorii au turnat cele două picioare ale podului.
Acestea reprezintă elemente esențiale ale construcției, având rolul de a susține întreaga suprastructură și de a asigura legătura cu terasamentul căii de acces.

De asemenea, au fost montate 10 grinzi din beton care vor susține calea de rulare. Noul pod va avea o lungime de 18 metri și o lățime de 11,5 metri.

Pentru o mai bună protecție în fața viiturilor, podul va fi supraînălțat cu 4,2 metri față de cota actuală, iar capetele vor fi protejate cu structuri speciale de tip „sferturi de con”, a mai spus Costel Fotea.
De asemenea, drumurile de acces (rampele) vor fi complet refăcute și consolidate pe o lungime de 526 de metri.

Sindicaliștii din administrația publică vor protesta în București. Protestul care vizează reducerea drastică a posturilor din sectorul public va avea loc pe 15 septembrie.

Șapte federații sindicale reprezentative din administrația publică au semnat primul document comun de acțiune împotriva politicilor guvernamentale care vizează reducerea drastică a posturilor din sectorul public.

Conform unui comunicat de presă al Sindicatului Național „Forța Legii”, federațiile sindicale reprezentative din Administrația publică din România au semnat marți primul document de acțiune sindicală comună împotriva politicilor sociale şi economice promovate de Guvern în acest sector de activitate, după ce acesta a propus inițial reducerea cu 20% a posturilor din administrația locală, ajungând ulterior la un procent de 45%.
„Față de această stare de lucruri, mai multe organizații sindicale reprezentative, începând cu SCOR și Forța Legii, au demarat acțiuni de protest la nivel local, exprimat prin faptul că lucrătorii din primării nu mai lucrează cu publicul", scrie în comunicat.

Protestul de amploare va avea loc chiar în ziua în care Guvernul va dezbate proiectul de reduceri. Federaţia Columna-SCOR, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie – FNSA, Federaţia Naţională a Sindicatelor Unite din Poliţia Locală, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţia Publică Locală SEDLEX, Federaţia PUBLISIND, Federația Sindicatelor Democratice din România și Uniunea Sindicatelor Funcționarilor Publici și Personalului Contractual FORŢA LEGII au semnat documentul comun.

Câteva mii de lucrători vor picheta sediul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și clădirea Guvernului. De asemenea se va mărșălui între acestea pe traseul B-dul Libertății – Piața Națiunile Unite – Calea Victoriei – Piața Victoriei.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut luni o întâlnire cu o delegație de investitori internaționali, coordonată de J.P. Morgan, aflată într-o vizită de lucru în mai multe state din Europa Centrală și de Est.

Potrivit reprezentanților Guvernului, discuțiile au vizat situația fiscal-bugetară a României și măsurile pe care Guvernul le implementează pentru corectarea dezechilibrelor și consolidarea stabilității economice.

Reprezentanții delegației au subliniat că România rămâne o țară de interes pentru piețele financiare, remarcând atât oportunitățile de creștere, cât și necesitatea unor politici clare de responsabilitate fiscală. Un alt punct de interes a fost stabilitatea politică internă, considerată esențială pentru continuitatea reformelor și pentru menținerea predictibilității în mediul economic.

În acest context, Guvernul a prezentat pachetele de măsuri aflate în curs de implementare și pregătire, precum și modul în care acestea răspund atât cerințelor de responsabilitate fiscală, cât și nevoii de a menține încrederea investitorilor și a partenerilor internaționali.

Astfel de întâlniri periodice, precum cea de astăzi, arată interesul constant al mediului investițional pentru România și confirmă că direcția de responsabilitate bugetară este privită ca esențială pentru viitorul țării, a mai transmis Guvernul.
La întrevederea de la Palatul Victoria, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan au participat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și consilierul onorific în Cancelaria Prim-Ministrului, Ionuț Dumitru.

Parlamentul constituie Comisia specială „România fără violență”. Este o premieră care se realizează prin demersurile parlamentarilor de la toate partidele. Președinta comisiei va fi deputatul liberal Alina Gorghiu.

Potrivit Alinei Gorghiu, au fost înregistrate 222 semnături, din toate grupurile parlamentare, pentru constituirea Comisiei speciale comune „România fără violență”. Este cel mai mare număr de semnături pentru înființarea unei comisii speciale, susține liberala.

Până acum, au fost depuse toate documentele pentru constituirea comisiei formate din 25 de membri ai Parlamentului. Comisia va funcționa timp de un an, cu posibilitatea prelungirii.

„Le mulțumesc colegilor mei parlamentari pentru onoarea de a prelua conducerea acestei comisii. În România nu mai băgăm violența sub preș! Zilnic vedem tragedii: femei agresate, copii uciși, familii distruse. Ce avem acum nu este suficient. Comisia nu va avea tabuuri: aici vor fi ascultate victimele, ONG-urile și specialiștii. Misiunea ei este clară – analizarea legislației, avizarea inițiativelor aflate în dezbatere și propunerea de măsuri noi pentru combaterea violenței domestice și a violenței de gen. Datele confirmă urgența: peste 61.000 de cazuri de violență domestică în primele șase luni din 2025 și o creștere de 110,9% a nerespectării ordinelor de protecție în ultimii patru ani. Constituirea acestei comisii este un pas necesar pentru o Românie care își protejează mai bine cetățenii”, a precizat Alina Gorghiu.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că a fost extinsă rețeaua de spitale din România care pot trata pacienții cu AVC. Pe listă au fost incluse unități medicale din Constanța, Craiova, Miercurea Ciuc și București.

Decizia a fost anunțată la mijlocul acestei săptămâni.

„Fiecare secundă contează când vorbim despre un accident vascular cerebral. Știm cu toții cât de dramatic poate fi impactul unui AVC: viața unui om poate depinde de rapiditatea cu care primește tratamentul potrivit. De aceea, una dintre prioritățile mele și ale echipei Ministerului Sănătății este să creștem accesul pacienților la tratamente rapide și eficiente: tromboliză, trombectomie și alte intervenții salvatoare. Astăzi (n.r. miercuri, 3.09.2025), facem încă un pas concret înainte”, a anunțat ministrul Sănătății, pe Facebook.

Concret, a fost extinsă rețeaua de spitale care pot trata pacienții cu AVC, prin includerea altor patru centre medicale importante: Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc și Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București.

„Această extindere a programului de acțiuni prioritare (AP-AVC) înseamnă șanse reale de viață pentru mii de pacienți care, până ieri, nu aveau acces rapid la tratamente moderne. Ministerul Sănătății susține financiar aceste intervenții prin Programul Acțiuni Prioritare – AVC (AP-AVC). În 2025, bugetul alocat crește la 49 de milioane de lei, față de 29 de milioane în 2023. Este o creștere substanțială, care arată clar că investim mai mult în viața și siguranța pacienților. Cred cu tărie că nu există investiție mai valoroasă decât aceea care salvează vieți. Astăzi, România face un pas înainte: mai multe spitale, mai multe șanse, mai multă încredere pentru pacienți și familiile lor”, a conchis Alexandru Rogobete.