Ministrul Alexandru Rogobete anunță când va fi introdus noul sistem informatic din domeniul sănătății. Primele module vor fi disponibile la finalul acestui an. Nu sunt doar promisiuni, sunt pași vizibili, a asigura Rogobete.

„Digitalizarea sănătății – promisiunea pe care o transformăm în realitate Sănătatea oamenilor nu mai poate fi lăsată prizonieră birocrației și sistemelor vechi. Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) este cel mai important proiect de digitalizare din istoria sistemului sanitar românesc și are o valoare de 100 de milioane de euro, finanțare prin PNRR. Este un angajament pe care ni l-am asumat ca echipă și pe care îl ducem la bun sfârșit”, a transmis ministrul Sănătății pe Facebook.

Sistemul actual, învechit și instabil, este folosit zilnic de sute de mii de utilizatori.
„Astăzi, peste 16 milioane de cetățeni depind de PIAS. Mai mult de 70.000 de furnizori de servicii medicale sunt conectați zilnic, iar sistemul validează și raportează peste 700.000 de servicii, dintre care aproximativ 200.000 sunt rețete medicale. Toate aceste procese vitale rulează încă pe echipamente instalate începând cu anul 2002 – învechite, fragile, pentru care nu se mai produc nici măcar piese de schimb. Este de neacceptat ca, în 2025, medicii și pacienții să piardă timp prețios în fața unor servere blocate”, a adăugat ministrul Sănătății.

Ce aduce noua platformă:
-dispar tipizatele și hârtiile rătăcite;
-biletele de trimitere, scrisorile medicale și concediile devin documente digitale, disponibile instant;
-dosarul electronic al pacientului și rețeta electronică devin realități funcționale;
-istoricul medical va putea fi accesat oricând și oriunde – de pe web sau telefon.

„Primele module vor fi disponibile la finalul acestui an. Până în august anul viitor, întregul sistem va fi operațional. Nu sunt doar promisiuni. Sunt pași concreți, vizibili. Știu, oamenii și-au pierdut de multe ori încrederea când au auzit de digitalizare. Dar acum lucrurile sunt diferite. Ritmul este accelerat. Rezultatele apar. Și se vor vedea direct în viața fiecărui pacient și a fiecărui medic. Vreau să fiu sincer: nu suntem perfecți. Uneori greșim. Și știm că sistemul de sănătate are încă multe probleme. Dar tocmai de aceea muncim zi de zi, ascultăm semnalele venite de la oamenii din sistem, de la colegi și de la pacienți și încercăm să facem cât mai bine și cât mai mult pentru oameni”, a precizat Alexandru Rogobete.

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați intră oficial în Programul Național de Acțiuni Prioritare pentru Infarctul Miocardic Acut (AP-IMA). Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

El susține că spitalul gălățean a fost inclus în program datorită condițiilor oferite de unitate.

„Fiecare minut contează atunci când vorbim despre un infarct miocardic acut. Viața unui om depinde de rapiditatea cu care primește tratamentul potrivit. Am vizitat acest spital și am văzut cu ochii mei ce înseamnă condiții moderne de cardiologie intervențională și dedicare medicală – dovezi clare că serviciile medicale corecte pot fi oferite atunci când există voință, investiții și organizare”, a transmis ministrul Sănătății.
Programul AP-IMA este finanțat direct de Ministerul Sănătății și asigură materiale sanitare, consumabile și medicamente cu această destinație. Unitatea va deservi pacienți din întreaga regiune, nu doar pe cei din județul Galați.

„Pentru pacienții din întreaga regiune, aceasta înseamnă șanse reale de viață, acces mai rapid la tratament în momente critice și echipe medicale pregătite să intervină la secundă. De prea multe ori, diferența dintre viață și moarte a fost dată de distanța până la un spital pregătit să intervină. Astăzi, Galațiul devine un punct esențial pe hartă pentru tratarea pacienților cu IMA cât mai aproape de casă. Cred cu tărie că nu există investiție mai valoroasă decât aceea care salvează vieți”, a adăugat Alexandru Rogobete.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că este nevoie de schimbări rapide și de reforme pentru a reduce cheltuielile statului și pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă a țării.

Liberalul a publicat un mesaj pe pagina de Facebook a Partidului Național Liberal pentru a explica de ce amânările nu mai pot fi o opțiune.
„De ce se tot vorbește în ultima vreme de nevoia unei schimbări rapide, de reforme și de reducerea cheltuielilor statului? Pentru că suntem la o răscruce de drumuri și nu mai avem luxul amânărilor. România nu mai poate rămâne captivă unui deficit care ne sufocă și ne condamnă la stagnare. Un stat greoi, risipitor și ineficient nu poate să fie motor al dezvoltării. El devine doar o povară care trage în jos economia, antreprenorii și fiecare familie care plătește corect taxe”, a scris Mircea Abrudean.

El le-a solicitat partenerilor să nu amâne reformele.
„E nevoie să scădem cheltuielile statului. Doar așa putem fi siguri că România are șansa unei dezvoltări sănătoase. De 35 de ani ni se tot promite schimbarea. Astăzi nu mai e timp de promisiuni. Dacă nu susținem reformele acum, riscăm să pierdem încă o generație întreagă până când cineva va avea determinarea de a le face”, a precizat Mircea Abrudean.

Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Răsvan Angheluță” Galați își va redeschide porțile, sâmbătă, 20 septembrie. Asta după lucrările de modernizare. Acum clădirea are o nouă înfățișare – mai veselă și mai tinerească, dar este și mai eficientă din punct de vedere energetic.

Transformarea a fost posibilă grație unei investiții de peste 15,1 milioane lei (3 milioane de euro), realizată de Consiliul Județean Galați printr-un proiect finanțat prin PNRR. Anual, peste 100.000 de vizitatori trec pragul muzeului, care include expozițiile temporare, Acvariul, Observatorul Astronomic și Planetariul.

„Complexul Muzeal de Științe ale Naturii este unul dintre locurile de suflet ale gălățenilor, un spațiu unde vizitatorii descoperă frumusețea naturii și misterele științei. Prin această investiție ”verde”, una dintre cele mai mari de acest fel din țară, adăugăm muzeului o nouă dimensiune: aceea a unei ”clădiri inteligente”, la cele mai înalte standarde de mediu, unde am reușit să reducem cu peste 90% consumul de energie și cu aproape 97% emisiile de carbon comparativ cu perioada de dinainte de modernizare. Dincolo de parametrii tehnici, la fel de importantă este și noua înfățișare cu care muzeul îi va întâmpina pe vizitatori. Noua fațadă plină de culoare, reconfigurarea unor spații interioare și elementele arhitecturale personalizate transformă clădirea într-un loc care te invită să intri cu bucurie și optimism. Am gândit această investiție pentru toate categoriile de vârstă, dar în primul rând pentru copii și tineri, pentru ca muzeul să fie un spațiu al științei și cunoașterii, dar și unul plăcut, atractiv și plin de energie pozitivă”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Modernizarea clădirii de 5.688 mp a inclus reabilitarea termică integrală, înlocuirea sistemelor de încălzire și climatizare, modernizarea instalațiilor de iluminat și de prevenire a incendiilor, dar și implementarea unor soluții de energie regenerabilă: panouri fotovoltaice, pompe de căldură, captatoare solare și un sistem de stocare a energiei electrice. Clădirea dispune acum și de trei stații de încărcare pentru mașini electrice.

Nu în ultimul rând, muzeul va dispune de sisteme inteligente de umbrire a clădirii în sezonul cald și de sisteme de monitorizare și gestionare eficientă a consumului de energie, astfel încât managementul resurselor să fie în permanență optimizat.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a analizat marți date privind 100 de conturi de TikTok identificate cu „comportament inautentic coordonat”. La data de 15 septembrie 2025, 84 dintre aceste conturi erau încă active pe teritoriul României.

Pentru protejarea spațiului informațional online, CNA a decis să solicite oficial platformei TikTok analiza acestor conturi și eliminarea lor.
„Ce înseamnă „comportament inautentic” ?
Un cont are comportament inautentic atunci când:
1. pare real, dar nu este – folosește poze false sau generate automat, descrieri copiate, identități inventate;
2. acționează coordonat – postează sau comentează în același timp, cu aceleași mesaje, pentru a manipula algoritmul și a amplifica artificial anumite teme;
3. evită dialogul autentic – distribuie masiv conținut politic, emoțional sau alarmist, dar fără interacțiuni personale.”

Potrivit CNA, aceste semne pot fi observate de oricine: profiluri cu foarte puține informații reale, dar cu vizualizări uriașe, comentarii repetitive sau identice, ori postări care apar simultan pe mai multe conturi.
„Iată un exemplu concret al efectelor periculoase care pot fi provocate de astfel de conturi. Imaginați-vă că mai multe conturi false, care par a fi utilizatori reali din România, încep simultan să distribuie videoclipuri alarmiste despre „închiderea băncilor” folosind aceleași mesaje și hashtaguri. În câteva ore, aceste postări pot ajunge la sute de mii de oameni, determinând panică și pierderea încrederii în sistemul bancar, chiar dacă informația este complet falsă. Efectul real: oamenii iau decizii greșite (cum ar fi retragerea masivă de bani) nu pe baza unor fapte, ci a unei campanii coordonate, creată de conturi care nici măcar nu aparțin unor persoane reale. Acesta este motivul pentru care monitorizarea și eliminarea conturilor inautentice este esențială pentru protejarea spațiului online și a democrației”, a transmis CNA.

CNA susține că prin această măsură „sprijină curățarea mediului online de rețele ascunse care pot influența opiniile publice, colaborează direct cu platformele pentru a înlătura conținutul manipulator și demonstrează că instituțiile românești veghează la integritatea spațiului informațional”.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a primit marți, la Palatul Victoria, o delegație a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), condusă de Charlotte Ruhe, Managing Director pentru Europa Centrală și de Sud-Est, aflată în vizită oficială în România.

Obiectivul vizitei a fost discutarea progresului operațiunilor BERD în România, prezentarea priorităților strategice și identificarea de noi oportunități de cooperare. Au fost discutate proiectele de investiții aflate în derulare și inițiativele prioritare viitoare, sprijinul BERD pentru infrastructura municipală și pentru creșterea absorbției fondurilor europene, precum și schimbul de bune practici privind parteneriatele public-private și eficientizarea activității companiilor de stat.
Aceste inițiative urmăresc o gestionare mai bună a resurselor financiare, susținerea creșterii economice durabile și implementarea eficientă a proiectelor, în beneficiul comunităților locale și al economiei naționale.

Un alt subiect abordat a vizat Portul Giurgiulești din Republica Moldova, aflat într-un proces de achiziție internațională inițiat de BERD. Partea română a exprimat interesul pentru implicarea în acest demers, în coordonare cu Republica Moldova, cu obiectivul comun de a sprijini dezvoltarea regională și conectivitatea pe Dunăre și la Marea Neagră.

Prim-ministrul a salutat implicarea BERD în România de până acum și recentele investiții aprobate, printre care programul de eficiență energetică a clădirilor publice din Brașov, modernizarea sistemului de termoficare și regenerarea urbană din Timișoara și sprijinul pentru dezvoltarea energiei regenerabile prin proiecte fotovoltaice în județele Dolj și Olt.
La întrevedere au mai participat, din partea Guvernului României, Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, și Ciprian-Constantin Șerban, ministrul Transporturilor și Infrastructurii.

 Lucrările la noul spital din Tecuci avansează rapid. Constructorul se pregătește pentru operațiunea de turnare a celui de al treilea etaj al noii clădiri. Lucrarea a fost comandată de Consiliul Județean Galați.
Anunțul a fost făcut de președintele CJ Galați, Costel Fotea.

„Pe șantierul noului spital din Tecuci se pregătește o nouă etapă importantă - turnarea plăcii celui de-al treilea etaj al viitoarei unități medicale. În prezent, sunt în curs de desfășurare operațiunile de cofrare și fixare a armăturii – pe o suprafață de 2.300 mp, urmând ca ulterior să se treacă la turnarea a 500 mc de beton pentru completarea structurii de rezistență. De asemenea, în paralel au început și lucrările de zidărie de la parter și primele două etaje ale spitalului”, a transmis Costel Fotea.

Noua unitate medicală –o investiție a Consiliului Județean Galați în valoare de 40 milioane de euro - va avea o suprafață desfășurată de 10.000 mp și va fi gata în 2026. Acolo vor fi mutate 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu”, într-un spațiu modern, sigur și adaptat nevoilor pacienților.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) anunță că a decontat noi sume de bani pentru lucrări realizate prin PNRR.

MDLPA a decontat lucrări în valoare totală de 655.502,32 de lei pentru 25 de investiții realizate prin componenta C5 – Valul renovării din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Facturile depuse au ca obiective creșterea eficienței energetice, reabilitarea termică, consolidarea, modernizarea și renovarea seismică a unor clădiri publice și blocuri de locuințe.

Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat ANAF să verifice, prin controale, dacă adaosul comercial practicat de comercianţi pentru alimentele de bază se încadrează în limita maximă de 20%, iar cel pe lanţul de distribuţie în maximum 5%.

„Măsura plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost o decizie corectă, care a contribuit la scăderea inflației și a protejat puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii. Aceste date sunt publice, sunt cunoscute și nu lasă loc la niciun fel de interpretări! Există suspiciuni că unii comercianți deja au majorat prețurile, ignorând prevederile legale, pentru a justifica o eventuală neprelungire a acestei măsuri de la 1 octombrie”, a scris Sorin Grindeanu, pe FB.

Liderul PSD solicită conducerii ANAF „să demareze de urgență acțiuni de control”.

„Solicit conducerii ANAF – instituţia responsabilă să verifice respectarea prevederilor legale privitoare la plafonarea adaosului comercial – să demareze de urgenţă acţiuni de control şi să verifice dacă:

1.⁠ ⁠Adaosul comercial practicat de către comercianţi pentru alimentele de bază se încadrează în limita maximă de 20%

2.⁠ ⁠Adaosul comercial practicat pe lanţul de distribuţie se încadrează în maximum 5%

3.⁠ ⁠Pe întreagă perioadă de valabilitate a măsurii, comercianţii au respectat interzicerea refacturării produselor agricole şi alimentare către procesatori precum şi a serviciilor aferente livrării şi comercializării acestor produse”, a arătat Grindeanu, în acest context”, a transmis Grindeanu.

Potrivit acestuia, rezultatele controalelor trebuie incluse într-un raport care să fie urgent prezentat coaliţiei de guvernare.

Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, 11 septembrie, Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la „Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu” 2025 – 2035. Decizia a fost luată în urma propunerii Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Programul Strategic prevede:
-creșterea capacității operaționale a aeroportului prin reorganizarea terminalului de pasageri (asigurarea unei capacități de procesare de minimum 800 de pasageri/oră de vârf);
-dezvoltarea unui nou terminal de procesare pasageri, cu facilitățile necesare, cu o capacitate de minim 800 de pasageri/oră de vârf și amenajarea terenului adiacent, în proximitatea terminalului existent la est de acesta, care să aibă acces la platformă; la pistă, platforme și sistemul de căi de rulare;
-modernizarea suprafeței de mișcare AIBB-AV.

În prezent, terminalul existent permite procesarea unui total de 600 pasageri/oră de vârf, în conformitate cu standardele IATA, repartizați astfel: 200 pasageri pe fluxul de plecări (160 non-Schengen, 40 Schengen) și 400 pasageri pe fluxul de sosiri (200 Schengen, 200 non-Schengen).
Prin reorganizarea terminalului existent, se echilibrează capacitățile de procesare între fluxurile de plecări și sosiri, în vederea asigurării unui nivel de servicii ridicat și a unei utilizări eficiente a infrastructurii. Capacitățile vizate în urma acestei reorganizări sunt de 200 pasageri/oră pentru plecări Schengen, 200 pasageri/oră pentru plecări non-Schengen, 200 pasageri/oră pentru sosiri Schengen și 200 pasageri/oră pentru sosiri non-Schengen.

Dezvoltarea unui nou terminal împreună cu infrastructura suport aferentă - căi de acces, parcare publică și zone tehnice - va asigura o capacitate suplimentară de procesare estimată la minim 800 pasageri/oră de vârf. Vor fi analizate soluții de dezvoltare a noului terminal în perimetrul aeroportului sau prin preluarea unor imobile din apropierea acestuia, prin achiziționare sau expropriere în condițiile legii.
Platformele sunt zonele de operațiuni aeriene unde se desfășoară activitățile de manevrare și parcare a aeronavelor, de îmbarcare, debarcare, precum și alte servicii de handling, iar sistemul de căi de rulare aferent platformelor permite manevrarea aeronavelor pe platformă și în pozițiile de parcare.

Platforma existentă (zona de operațiuni aeriene unde se desfășoară activitățile de manevrare și parcare a aeronavelor, de îmbarcare, debarcare, precum și alte servicii de handling) va intra într-un proces de reparație capitală, iar platformele noi vor fi planificate în relație cu facilitățile noi create (terminale, spații de hangarare, zone tehnice etc), dar și cu sistemul de căi de rulare, în vederea asigurării unor niveluri maxime de eficiență și siguranță.

În același timp, pentru buna funcționare a aeroportului și pentru maximizarea capacităților operaționale, se va dezvolta infrastructura adiacentă și facilitățile de hangarare și întreținere aeronave pentru aviație generală.
Pentru construirea unui hangar dedicat aviației generale, vor fi analizate mai multe souluții, inclusiv posibilitatea preluării unor imobile din apropierea aeroportului.
În cadrul proiectelor de dezvoltare se va ține cont de un program de măsuri privind reducerea impactului de zgomot asupra comunității din imediata vecinătate a aeroportului.
Finanţarea obiectivelor de investiții prevăzute în Programul strategic se realizează din surse proprii ale beneficiarului, credite bancare, fonduri publice obţinute în condiţiile legii şi alte surse legal constituite, pe bază de documentații tehnico-economice aprobate conform legislației în vigoare, cu respectarea reglementărilor în domeniul ajutorului de stat.