Palatul Comisiei Europene a Dunării, una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din Galați, ce găzduiește în prezent sediul Bibliotecii Județene ”V.A.Urechia”, a devenit vedeta unei emisiuni filatelice având ca temă Istoria Navigației Dunărene.

Romfilatelia a introdus în circulație începând de astăzi, 24 iunie, două timbre și un plic „prima zi”, foarte apreciate de colecționari, dedicate înființării Comisiei Europene a Dunării, la care se adaugă împlinirea a două secole de la nașterea celui numit și ”Părintele Dunării”, celebrul inginer britanic Charles Augustus Hartley, care și-a pus în practică, la Galați, unele dintre proiectele sale privind navigația.

Unul dintre timbre ilustrează Palatul Comisiei Dunării de la Galați, monument istoric care a primit în 2022 prestigioasa Marcă a Patrimoniului European, în urma demersurilor Consiliului Județean și ale Bibliotecii „V.A. Urechia” pentru recunoașterea valorii sale istorice și culturale.

Al doilea timbru prezintă „sediul-soră” al Comisiei, aflat la gurile Dunării, în Sulina.

Conceptul grafic al seriei filatelice include și alte comori din patrimoniul Bibliotecii „V.A. Urechia”, precum fotografii de epocă cu membrii Comisiei Dunării sau o gravură de secol XIX ce înfățișează Galațiul.

„Grație unui proiect derulat de Consiliul Județean, sediul Bibliotecii V.A. Urechia se află în prezent foarte aproape de finalul unui amplu proces de consolidare și reabilitare. Clădirea își va recăpăta astfel strălucirea din perioada în care servea ca sediu administrativ pentru prima instituție cu adevărat europeană, precursoare a Uniunii Europene de astăzi”, a precizat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Bogdan Ivan a anunță intenția României de a găzdui Black Sea AI Gigafactory, o fabrică AI de ultimă generație care va deservi inclusiv Republica Moldova și întreaga regiune a Mării Negre.

Fostul ministru al Economiei a anunțat luni transmiterea de Autoritatea pentru Digitalizarea României a scrisorii de intenție pentru găzduirea Black Sea AI Gigafactory, parte a unei inițiative strategice europene care vizează consolidarea suveranității tehnologice și a capacităților continentale în domeniul inteligenței artificiale, în deplină conformitate cu AI Act și obiectivele Uniunii privind suveranitatea tehnologică. Documentul a fost a transmis Comisiei Europene, prin EuroHPC Joint Undertaking.

„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generație pentru frații noștri din Republica Moldova, pentru statele din zona Mării Negre – și aici trebuie să menționez Ucraina și Turcia – care și-au exprimat susținerea fermă față de această nevoie comună. Această inițiativă este despre aducerea valorilor europene la Marea Neagră: valori precum cooperarea, inovația, suveranitatea tehnologică, securitatea cibernetică, incluziunea și reziliența. Este despre a ne asigura că nicio țară din această regiune nu rămâne în urmă. Nu construim doar o fabrică de AI, punem bazele unei regiuni a Mării Negre conectate, sigure și pregătite pentru viitor, ancorate în spiritul unității europene comune”, a precizat Bogdan Ivan.

Propunerea României este susținută de un consorțiu național reprezentativ, format din actori publici, privați și academici de mare prestigiu și vizează dezvoltarea unei infrastructuri AI de ultimă generație, cu arhitectură hibridă, capabilă să deservească atât procese complexe de antrenare, cât și de inferență AI, într-un cadru operațional robust, sigur și sustenabil.

Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații distincte: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), ambele selectate pentru avantajele strategice în materie de energie, infrastructură digitală și acces la conectivitate internațională de înaltă capacitate. Astfel, vorbim de un proiect ce va fi alimentat de un mix energetic de până la până la maxim 1.500 MW, sigur, accesibil și sustenabil, care poziționează România ca un centru strategic pentru calculul de înaltă performanță, respectând mediul, cu energie nucleară fără emisii de carbon.

Propunerea României este unică la nivel european prin facilitățile oferite: Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare și de infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică și cabluri submarine, în timp ce Doicești oferă un sit industrial cu potențial de co-localizare SMR, răcire hibridă și integrare în rețeaua națională de comunicații de mare viteză.
Consorțiul implică parteneri strategici din mediul privat și sectorul public, alături de cele mai importante universități din România; beneficiari strategici precum companii din domenii precum energie, bunuri de larg consum, tehnologii avansate, dar și startup-uri inovatoare și institute de cercetare. Consorțiul va fi extins și consolidat pentru a reflecta mai bine cerințele pieței și amploarea acțiunii planificate.
În elaborarea acestei aplicații, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a beneficiat de sprijinul experților internaționali din cadrul Băncii Mondiale și a biroului din România al organizației.
România își asumă un rol activ în susținerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene în materie de AI, cloud federat și infrastructură HPC, oferind un model operațional bazat pe un vehicul juridic dedicat (SPV), guvernanță neutră și acces transparent, iar accesul în consorțiu este deschis si celorlalte companii interesate și state din UE.
Dimensiunea de securitate cibernetică este una prioritară, fiind sprijinită de expertiza acumulată de România în acest domeniu, inclusiv prin găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC).
Pe lângă contribuția la consolidarea capacității AI europene, proiectul propus va funcționa ca un catalizator pentru inovare în Europa Centrală și de Est, cu impact direct asupra proceselor de reconstrucție digitală din Ucraina, integrare tehnologică în Republica Moldova și extindere a serviciilor AI către Serbia și Turcia.
Candidatura României reflectă un angajament ferm față de valorile europene și un plan solid de execuție. AI Gigafactory va constitui un punct de referință pentru suveranitatea digitală a Uniunii Europene și un instrument operațional pentru accelerarea transformării digitale în regiune, a precizat Ministerul Economiei.

La Spitalul Județean Galați a fost lansat proiectul Onco Multi Suport – Îmbunătățirea calității vieții pacienților oncologici. Este un proiect derulat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), în parteneriat cu Asociația Câștigă Viața.

„Consiliul Județean este alături de pacienți, de medici, de asociațiile care se implică în lupta împotriva cancerului. Împreună putem învinge această cumplită maladie! La Spitalul Județean Galați a fost lansat proiectul Onco Multi Suport – Îmbunătățirea calității vieții pacienților oncologici, un program unic în România, de consultanță nutrițională, consiliere psihologică, recuperare medicală, derulat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), în parteneriat cu Asociația Câștigă Viața”, a transmis Consiliul Județean Galați.

CJ a investit peste 30 milioane de lei penrtru echipamentele necesare înființării unui Centru regional de excelență în tratarea cancerului.

„Asigurarea celor mai bune condiții pentru tratarea afecțiunilor oncologice este o prioritate pentru noi. Peste 30 milioane de lei s-au investit prin proiectele Consiliului Județean pentru achiziția de echipamente de ultimă generație și pentru a avea aici, la Galați, un Centrul regional de excelență în tratarea cancerului. În acest an vom demara lucrările și la un modern Centru integrat de îngrijiri paliative, o investiție de peste 28 milioane lei. Toate aceste demersuri înseamnă servicii medicale moderne, înseamnă viață, înseamnă speranță! Iar speranța înseamnă primul pas spre vindecare! Felicitări voluntarilor, medicilor implicați în proiectul Onco Multi Suport. Nu există vocație mai nobilă decât aceea de a avea grijă de suferința altora! Continuăm să luptăm împreună pentru viață, pentru sănătate”, a precizat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Mihai Busuioc este propunerea PSD pentru postul de judecător la Curtea Constituțională. Anunțul a fost făcut de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, luni dimineață, înainte de semnarea protocolului coaliției de guvernare.

Mihai Busuioc, Robert Cazanciuc și Corina Corbu s-au luptat pentru a fi propunerea PSD pentru funcția de judecător al Curții Constituționale. Social-democrații l-au ales pe Mihai Busuioc, cu 20 de voturi.
Mihai Busuioc ocupă funcția de președinte al Curții de Conturi din octombrie 2017.

De asemenea, Grindeanu a mai anunțat că Radu Oprea este susținut pentru funcția de secretar general al Guvernului, a mai transmis șeful interimar al PSD.

Europarlamentarul Victor Negrescu a prezentat cinci direcții esențiale de acțiune pentru viitorul Guvern. Țara are nevoie de rezultate, nu de promisiuni”, și-a justificat Negrescu demersul.

Europarlamentarul român, care ocupă funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, a transmis un mesaj pentru colegii săi din PSD care vor face parte din Guvernul Bolojan.

„România urmează să aibă un nou Guvern. Le urez mult succes colegilor mei social-democrați care preiau această responsabilitate într-un context complicat, marcat de provocări interne și internaționale. Votul care a avut loc a confirmat importanța democrației interne și faptul că avem colegi valoroși și determinați. Astăzi, trebuie uniți să ne impunem perspectiva în actul de guvernare, în interesul românilor”, a declarat Victor Negrescu

Victor Negrescu a prezentat cinci direcții esențiale de acțiune pentru noul Guvern.

Accesarea fondurilor europene – „Avem obligația să accelerăm absorbția fondurilor europene și să nu mai ratăm nicio oportunitate pentru dezvoltarea comunităților noastre.”
Politici sociale solide – „Educația, sănătatea, combaterea inegalităților și sprijinul pentru cei vulnerabili trebuie să fie prioritare.”
Politică externă activă și susținerea industriei de apărare – „Este nevoie de o acțiune coerentă pe zona de comerț exterior și dezvoltarea industriei militare pentru a întări parteneriatele externe și a accesa noi piețe.”
Transparență și dialog real cu cetățenii – „Consultarea cetățenilor și dialogul social trebuie să devină normă. Guvernarea se face cu oamenii, nu peste capul lor.”

Modernizarea administrației și digitalizarea serviciilor publice – „O administrație eficientă și digitalizată trebuie să răspundă rapid nevoilor cetățenilor și mediului economic.”

Consiliul Județean Galați a dotat Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați cu un nou echipament de ultimă generație: RMN 3 Tesla, în valoare de 6,34 milioane de lei (1,2 milioane de euro). Aparatul a fost instalat, iar în scurt timp va fi pus în funcțiune.

 „Facem tot ce este necesar pentru ca toți gălățenii să beneficieze, la ei acasă, de cele mai bune servicii medicale! Mai ales în cazul unor afecțiuni grave, fiecare șansă în plus de vindecare, fiecare viață salvată, contează! Este un echipament extrem de performant - dotat inclusiv cu un sistem de Inteligență Artificială pentru prelucrarea datelor - ce ajută medicii să depisteze rapid și cu precizie boli grave, precum cancerul, încă din stadii incipiente”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Noul aparat este indicat pentru investigații complexe, precum neuroimagistica, imagistica inimii, a oaselor și a organelor interne.

Ce înseamnă noul echipament pentru pacienți?

-Timp de așteptare redus și investigații mai rapide

-Imagini clare și detaliate, care ajută la un diagnostic sigur

-Accesibilitate crescută, inclusiv pentru persoanele cu implanturi metalice sau stimulatoare cardiace

-Rezultate mai precise, cu ajutorul tehnologiei cu inteligenței artificiale.

Aparatul a fost instalat, iar în scurt timp va fi pus în funcțiune.

„Continuăm să investim în spitale, în tehnologie modernă și, mai ales, în sănătatea oamenilor! Pentru că ne pasă!”, a adăugat Fotea.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, avertizează că Europa riscă să piardă cursa pentru competitivitate dacă nu investește serios în oameni. Este vorba despre investiții pentru obținerea de competențe digitale.

„Fără specialiști, fără competențe digitale, fără educație adaptată noilor realități, tranziția tehnologică și cea digitală rămân doar planuri pe hârtie. Câți dintre noi avem o pregătire în domeniul inteligenței artificiale sau o formare pentru situații de urgență? În România și Bulgaria, mai puțin de o treime din populație are competențe digitale de bază. Iar multe regiuni rămân în afara acestor procese”, a explicat europarlamentarul român Victor Negrescu.
Acesta a cerut un Erasmus 2.0, mai inclusiv, accesibil tinerilor fără studii superioare și regiunilor mai puțin dezvoltate, 20% din următorul buget european pe termen lung pentru educație și formare și lansarea unei inițiative regionale pentru educație și inovație în Europa Centrală și de Est.

„Am transmis aceste idei la Green Transition Forum 5.0, desfășurat la Sofia, în deschiderea căruia a vorbit fostul premier italian Enrico Letta. M-am bucurat să fiu în același pannel cu colega mea, comisarul european Roxana Mînzatu. Mulțumesc pentru invitație fostului lider PES, Sergei Stanishev! Ca negociator-șef al bugetului UE 2025: am obținut +422 milioane € pentru Erasmus+, am lansat proiecte pilot în valoare de 90 milioane € pentru educație, sănătate, digital și antreprenoriat, am propus creșterea finanțării pentru educația digitală și formarea în AI, în special în zonele rurale sau izolate. Europa are nevoie de mai puțină birocrație și mai mult curaj. Dacă vrem să fim pregătiți pentru viitor, trebuie să pregătim oamenii care îl vor construi. Fără investiții în competențe, nu putem vorbi despre o Europă competitivă”, a precizat vicepreședintele PE.

Europarlamentarul Dan Nica a transmis un mesaj ferm în plenul Parlamentului European, adresându-se Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă și Securitate, Kaja Kallas. Acesta a subliniat că flancul estic al Uniunii Europene trebuie tratat ca o prioritate strategică în actualul context de securitate. În cadrul aceleiași intervenții, liderul Delegației PSD în Parlamentul European, Dan Nica, a mai semnalat vulnerabilități majore în sectorul energetic european, menționând că 80% din invertoarele utilizate în UE sunt produse în afara blocului comunitar, iar datele colectate de acestea sunt transmise tot în afara Uniunii.

„Flancul estic trebuie tratat ca o prioritate strategică în arhitectura de securitate a Europei. România, ca stat aflat în prima linie a frontierelor NATO și Uniunii Europene, are nevoie de o prezență consolidată, inclusiv prin investiții în infrastructura militară, mobilitate și interoperabilitate pentru a răspunde amenințărilor convenționale și hibride. Securitatea cibernetică și războiul hibrid nu mai sunt riscuri viitoare. Le-am trăit și le trăim în prezent. România a fost ținta acestor atacuri hibride, inclusiv în timpul campaniilor electorale care s-au desfășurat în ultimele luni în România.

Avem o mare vulnerabilitate în sectorul energetic. 80% din invertoarele care sunt folosite în sistemele energetice din Uniunea Europeană sunt din afara UE. Mai mult decât atât, toate datele sunt colectate și transmise în afara Uniunii Europene. Este inacceptabil pentru industria strategică, care are atât de mare impact și poate avea un impact negativ catastrofal, să acceptăm aceste lucruri. Consolidarea capăcităților de apărare și nevoie de a investi în industria de Apărare este o necesitate atât pentru România, cât și pentru celelalte state. Vreau să vă atrag atenția asupra noilor tehnologii. Uniunea Europeană trebuie să investească acolo unde avem nevoie de apărare la cel mai înalt nivel tehnologic pentru că doar așa putem să ne asigurăm că suntem protejați și democrația noastră nu poate fi suspusă niciunui fel de amenințări și nici nu poate fi pusă la îndoială identitatea noastră ca națiuni europene”, a susținut Dan Nica în plenul Parlamentul European.

Un lot de peste 33 de kilometri din drumul expres Arad-Oradea a primit autorizația de construire. Acesta va avea 32 de poduri și pasaje. Valoarea contractului este de 2,32 miliarde de lei, fără TVA, iar constructorul are la dispoziție doi ani pentru finalizarea lucrărilor.

„A fost emisă autorizația de construire pentru Lotul 1 al Drumului Expres Arad-Oradea, o legătură rutieră importantă care va lega nordul de sudul Europei și va asigura și conexiunea României cu granița ungară. Constructorul este Asocierea Precon Transilvania SRL – Automagistral Pivden SRL și are la dispoziție 24 luni pentru finalizarea lucrărilor. Principalele caracteristici prevăzute sunt: 33,7 km lungime traseu, 5,3 km lungime drum de legătură dintre DN79 și Salonta (5,3 km) și 32 de structuri (poduri și pasaje). Valoarea contractului aferent acestui prim lot este de 2,32 miliarde lei, fără TVA, iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027”, a anunțat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.

Drumul Expres Arad-Oradea va avea o lungime de 120,47 km, este împărțit în 3 loturi și va traversa județele Bihor (Oradea, Sânandrei, Nojorid, Sânnicolau Roman, Gepiu, Cefa, Mădăras, Salonta, Ciumeghiu, Avram Iancu) și Arad (Arad, Zerind, Chișineu-Criș, Socodor, Simand, Macea, Zimandu Nou, Sofronea).

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, anunță că Dragomirești intră pe harta strategică a apărării europene prin lansarea unuia dintre cele mai importante proiecte industriale de apărare din Europa.

Cu o investiție de 220 de milioane de dolari, la Uzina de Produse Speciale Dragomirești se implementează cel mai amplu program de producție de muniție standard NATO, într-un parteneriat între România și compania americană General Dynamics.

Centrul de Excelență pentru Muniție NATO, care va fi operaționalizat la Dragomirești, va produce muniții de 120 mm și 155 mm, destinate tancurilor Abrams și obuzierelor K9 Thunder – echipamente deja comandate de Armata Română.

„Această platformă industrială strategică este unică în Europa și marchează un pas decisiv în direcția consolidării securității regionale, contribuind direct la reziliența NATO și la creșterea capabilităților naționale de apărare. La Dragomirești nu doar investim – construim capabilități strategice pentru prezent și viitor”, a declarata ministrul Bogdan Ivan.