Liderul senatorilor PSD, Radu Preda, îi cere premierului Ludovic Orban să spună dacă i-a sunat pe medici să vadă de ce demisionează înainte să anunțe că ia în calcul posibilitatea de a le retrage dreptul de liberă practică.

Radu Preda spune că Orban nu ştie „cum e să fii pus în faţa faptului împlinit şi să fii aruncat drept carne de tun”.

„Eu mă întreb dacă oamenii ăştia n-or să mai meagră la serviciu deloc, ce o să le facă domnul Orban? O să trimită poliţia peste ei?”, spune Radu Preda.

Mai mult, acesta îl numeşte „dezertor” pe fostul ministru al Sănătăţii Victor Costache şi crede că lui ar trebui să i se interzică dreptul de a mai avea funcţii de conducere sau dreptul la liberă practică, pentru ca legea să se aplice pentru toţi.

"Manifest PRO medici!

Domnule Orban, cu ce drept vreți să le retrageți medicilor dreptul de liberă practică ?
Ați terminat și dumneavoastră Facultatea de Medicină, cu mii de nopți pierdute, sacrificii imense din partea familiei și sute de cărți învățate ?
Nu cred !
Știți dumneavoastră cum e să fii pus în fața faptului împlinit și să fii aruncat drept carne de tun ?
Nici asta nu cred !
Cine vă dă acest drept, de a-i condamna pe medicii care sunt epuizați și neprotejați și pur și simplu nu mai pot continua ?
Nu vă gândiți oare că aceste demisii au fost date tocmai pentru a trage un semnal de alarmă că este ceva greșit la nivel de conducere ?
Cine răspunde pentru potențialele pierderi ale familiilor dumnealor ?
Dacă ar fi să vorbim despre dezertori haideți să vorbim de domnul Costache, nu vreți ?
Haideți să-i luăm și dumnealui dreptul de a mai avea funcții de conducere sau de a fi angajat în instinuții mari, și eventual să-i luăm și dreptul de liberă practică. Nu așa ar fi corect ? Hai să fie lege pentru toată lumea !
Vă invit ca după ce se termină chestiunea asta să vă sancționați unul pe altul, să vă luați la rând, iar cine a greșit să plece și din funcție și din partid.
Nu așa ar fi corect ?
Medicii nu sunt marionete !
Ei sunt cei care și-au sacrificat mereu copiii, părinții și așa mai departe, în detrimentul pacienților.
Haideți să nu ne mai comportăm ca și cum spitalele au fost goale până acum și nu au fost pacienți și doctorii au stat degeaba, iar acum când a venit “greul” au dat bir cu fugiții.
Nu mai luați decizii pripite pentru că o să vă pară foarte rău !
Ați avut măcar curiozitatea să-i sunați pe acei medici și să înțelegeți de ce și-au dat demisia ?! Sunt convins că vă expuneau toate motivele și că erau bine întemeiate".

"Trebuie să facem tot ceea ce putem pentru a-i proteja pe eroii acestor zile, pe cei care au grijă de sănătatea oamenilor. De aceea, am alocat 500 de mii de lei Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă pentru servicii de cazare a personalului medical. Vor fi asigurate 38 de camere la un hotel din municipiul Galaţi.
Este vorba de 18 camere single, 16 camere duble şi patru apartamente.

Astfel, în acest moment putem asigura spaţii de cazare pentru 58 de persoane, pentru cel puţin 60 de zile. Camerele arată foarte bine şi dispun de toate utilităţile necesare. De asemenea, cei care vor fi cazaţi în aceste spaţii vor avea şi hrana asigurată în regim de catering.
În acest moment, am primit solictări doar din partea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, însă suntem pregătiţi să alocăm bani tuturor spitalelor din subordinea care vor avea solicita spaţii de cazare pentru personalul medical.

Din păcate, legislaţia nu ne permite să putem ajuta şi angajaţii de la Ambulanţa Galaţi şi SMURD, însă sper că Guvernul va apleca şi asupra acestor eroi şi va modifica de urgenţă cadrul legal, astfel încât să putem să alocăm bani şi pentru personalul de la Ambulanţă şi SMURD.

Trebuie să asigurăm spaţii de cazare pentru toate cadrele sanitare care sunt în prima linie de luptă cu acest coronavirus şi care, pentru a-şi proteja familiile, au nevoie de cazare în această perioadă extrem de dificilă. Managementul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă va decide cine, pentru ce perioadă şi după ce criterii se va putea caza în aceste camere de hotel.

De asemenea, la Spitalul Clinic Judeţean Galaţi a fost instalat primul tunel dezinfectant. A fost montat în secţia ATI, unde va separa spaţiul destinat pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus de zonă pacienţilor non Covid-19 care au nevoie de terapie intensivă", transmite gălățenilor, Costel Fotea, președintele CJ.

Dan Nica , liderul Delegației PSD din Parlamentul European, susține ca România și celelalte state din afara Zonei Euro să aibă acces la întreaga asistență financiară mobilizată de UE, ca răspuns la criza cauzată de coronavirus.

”Există riscul ca unele decizii de sprijin economic european să lase pe dinafară cele opt state membre ale UE care nu au adoptat încă moneda unică”, a atras atenția europarlamentarul.

În acest context, Dan Nica cere Comisiei Europene sprijin pentru România și celelate țări europene din est.

"UE trebuie să intervină prompt şi concret pentru a compensa vulnerabilitatea sistemelor medicale şi a economiei statelor din Flancul Estic. Cu toţii, în UE, suntem loviţi de criză, dar România şi statele care au aderat recent dispun de resurse limitate pentru a face faţă acestei provocări. Iar consecinţele, în partea noastră de Europă, pot fi de ordin geopolitic, cu risc de impact asupra stabilităţii regionale", a avertizat europarlamentarul PSD. 

Aproape 300.000 de persoane, dintre care peste 250.000 de cetăţeni români, au intrat în luna martie în România prin punctele de trecere a frontierei din vestul ţării, a declarat, miercuri seară, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI) Bogdan Despescu.

"În ultimele zile, afluxul de cetăţeni români care intră în România este în scădere. Nu putem spune acest lucru despre perioada anterioară. Dacă e să vorbim statistic, în luna martie aproape 300.000 de cetăţeni au intrat în România. Din aceştia, peste 250.000 sunt cetăţeni români", a afirmat Despescu la postul de televiziune România TV.

"Luăm în calcul ca în perioada următoare, mai ales că se apropie sărbătorile pascale, traficul în punctele de trecere a frontierei să fie unul în creştere. Vom aloca forţe suficiente pentru a gestiona foarte bine această situaţie. Luăm în calcul ca aceia care vin să fie direcţionaţi, aşa cum am făcut, pe culoare sanitare, pe culoare spre judeţele de domiciliu sau la locurile unde declară că vor fi izolaţi. Fac precizarea că prin ordonanţele militare s-a stabilit ca toţi cetăţenii români care intră în ţară să fie izolaţi sau carantinaţi, după caz", a precizat oficialul MAI.

"Toţi cetăţenii care vin pe jos sau cu diferite mijloace şi coboară înainte de graniţă şi trec graniţa pe jos, pedestru, sunt opriţi în punctele de trecere a frontierei până când sunt solicitate mijloace de transport pentru a fi deplasaţi, nu individual, ci sub formă de protecţie, de însoţire pe anumite trasee, până la locurile de izolare sau carantină, în funcţie de decizia medicilor care acţionează în aceste puncte de frontieră", a mai adăugat Despescu.

Se pare că valoarea portofoliilor deținute de cei 7,5 milioane de români care contribuie la fondurile de pensii de la Pilonul II s-a micșorat cu mai bine de 10% după declanșarea pandemiei de coronavirus, ca urmare a scăderii burselor și acțiunilor în care fondurile de pensii investesc, iar această scădere are un impact direct, doar pentru un număr limitat de persoane, pentru că banii nu pot fi retrași.

Fondurile de pensii din Pilonul II, în care cotizează 7,5 milioane de români, investesc o parte din bani în acțiuni. Acestea au scăzut, în contextul pandemiei, cu 30-40%, ceea ce a făcut să scadă activele fondurilor de pensii cu 10-12%.

În 2008, când s-a înființat Pilonul II de pensii, au fost obligați să contribuie cei până în 35 de ani. Opțional, puteau contribui și cei care aveau între 35 și 45 de ani. Astfel, scăderea de acum are un impact mai degrabă psihologic, pentru că banii pot fi accesați, pentru majoritatea, peste 20-30 de de ani, la pensionare.

Sunt afectate direct doar persoanele mai în vârstă care au cotizat voluntar la Pilonul II și în acest an ies la pensie. 

Potrivit ASF, au mai fost perioade de volatilitate în trecut, însă scăderile se pot corecta în timp. Lună de lună, fiecare angajat român contribuie cu 15% din salariu către sistemul de asigurări sociale. Un procent de 3,75% este direcționat de către stat către Pilonul II de pensii private obligatorii și dă asigurări că nu sunt probleme.

Autoritatea de Supraveghere Financiară arată că s-au mai înregistrat scăderi în ultimii ani: în august 2015, ianuarie 2016, iunie 2016, iunie 2017 și în decembrie 2018. ”În ciuda acestor episoade temporare de volatilitate, activele totale ale fondurilor de pensii private au crescut de la an la an”.

ASF a mai transmis că România are unul dintre cele mai moderne și mai sigure sisteme de pensii private.