„Nu putem vorbi terminarea primului val. După ce vom fi siguri că s-au respectat aceste reguli şi vom avea un număr mai mic de cazuri, atât cazuri noi, cât şi cazuri în terapie, putem spune că am gestionat o primă etapă, sau un prim val".

Tătaru a spus că vârful acestui prim val a fost atins. „Când am început să gestionăm acest prim val previzionam 10-12.000 de îmbolnăviri, în condiţiile sărbătorilor pascale sau a zilelor libere de 1 mai, momente greu de gestionat. Am trecut de vârful de 15.000. Suntem într-o scădere a numărului de cazuri active, de la o zi la alta", a adăugat oficialul... mai multe aici.

"Constituția este piatra de temelie a unei țări. Aceasta trebuie respectată, indiferent de starea prin care trece o națiune. Cu atât mai mult, în vremuri tulburi, cum este cea ce acum. Este singurul reper fix pe care îl avem. Desigur, Constituția trebuie respectată și aplicată, îndeosebi de instuțiile fundamentale în stat cum sunt zilele acestea Președinția, Guvernul și Parlamentul. În momentul în care Constituția sau deciziile gardianului acesteia, Curtea Constituțională, sunt citite cu rea credință, nu juridic ci politic, suntem la sfârșitul democrației. După cum suntem la sfârșitul democrației dacă, din calcule electorale cinice, aruncăm în derizoriu orice discuție cinstitită, cu argumente, despre legile din țara asta.

În fapt, situația, din punct de vedere constitutional, este foarte simplă: nu se poate restrânge exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale decât prin LEGE (nu se poate prin OUG ori prin HG, cu atât mai puțin prin hotărâri ale diferitelor comitete și comisii). Și pentru asta au murit oameni acum 30 de ani. Se cheamă domnia legii. Cum starea de alertă nu are consacrare constituțională (asemenea stării de urgență sau de asediu) și dacă avem (?) nevoie de o astfel de stare, aceasta trebuie să se circumscrie cadrului constituțional. Punct.

Desigur, putem observa că, pe fond, nu e nicio deosebire între starea de urgență și starea de alertă. Observăm un cadru legislativ haotic, cu ordonanțe militare, comandant al acțiunii și alte lucruri cazone. Ulterior, acestea sunt înlocuite de comitete. Această zonă, cu puternice nuanțe militare, este specifică României și nu avem cunoștințe de lucruri similare într-o altă țară membră a U.E. Legiuitorul pare că a uitat că Poliția s-a demilitarizat de aproape 20 de ani.

Din haosul legislativ produs în toată această perioadă, putem înțelege, cu referire la emanațiile normative din această săptămână, următoarele:

1. Începând cu ziua de astazi, exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale este restrâns printr-o hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (Hotărârea nr.24/2020 privind institurea stării de alertă la nivel național) pentru 30 de zile, deși Constituția României spune, la art.53, ca acest lucru nu este posibil decât prin LEGE.

Curtea Constituțională nu a făcut decât să reamintească acest fapt, ultima decizie în acest sens fiind pronunțată miercuri, 13 mai și adusă la cunoștința publicului în aceași zi. Spune, următoarele: “Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt constituționale în măsura în care acțiunile și măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți fundamentale” și explică faptul că” o reglementare cu un atare obiect nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului.”

A te prevala ca Guvern de împrejurarea că această decizie nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial (desi Curtea face trimitere explicită la raționamentul extrem de simplu din Decizia nr.152/6 mai 2020) este, pentru a folosi un termen elegant, cel puțin lipsit de loialitate față de Constituție. Știind, mai cu seamă că o astfel de hotărâre nu poate fi atacată la Curtea Constituțională.

2. Conform Legii nr.55/2020 adoptată de Parlament miercuri, 13 aprilie și care va intra în vigoare luni, 18 mai, lege care prevede cadrul general pentru instituirea stării de alertă precum și regimul sancționator aferent, entitatea care poate institui starea de alertă este Guvernul României, prin Hotărâre de Guvern, și nu Comitetul Național pentru Situații de Urgență (așa cum prevede Hotărârea 24/2020). În situația în care starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul țării sau pe mai mult de jumătate din teritoriul acesteia, măsura se supune încuviințării Parlamentului, în ședință comună, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviințare (art.4 din Legea 55/2004).

Prin urmare, Legea 55/2020 asigură un minim de garanții cu privire la entitatea care dispune limitarea exercițiului unor drepturi, implicând Guvernul, pe de o parte și Parlamentul, ca entitate supervizoare, pe de altă parte. Spunem un minim, pentru că actul normativ care se circumscrie exigențelor constituționale, în lipsa reglementării în Legea fundamentală a stării de alertă, este numai LEGEA.

3. Pentru ca Hotărârea nr.24/2020 să se poată baza pe ceva, Guvernul a inventat ieri, 14 mai 2020, OUG 68/2020 care modifică, printre altele, OUG 24/2020 privind Sistemul național de management al situațiilor de urgență (cea asupra căreia s-a pronunțat Curtea Constituțională în data de 13 mai 2020) și, operând asupra art.4, sfârșește așa:

Comitetul local pentru situații de urgență declară, cu acordul prefectului, starea de alertă la nivel local (…); comitetul județean pentru situații de urgență declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivel de localitate ori la nivelul întregului județ; Comitetul național pentru situații de urgență declară, cu acordul prim-ministrului, starea de alertă la nivelul mai multor județe sau la nivel național (…)

Întrucât starea de urgență înceta în noaptea zilei de 14 mai, deși acest lucru era știut de 2 luni de zile, Guvernul a învocat urgența, din perspectiva pandemiei, pentru a emite ieri, 14 mai, OUG 68/2020. Din punct de vedere legislativ, culpa Guvernului de a adopta ori propune acte normative la timpul cuvenit nu poate fi invocată ca temei al unei urgențe care să îi permită emiterea unei ordonanțe de urgență. Invocarea pandemiei pentru a ascunde culpa gravă constând în omisiunea legiferării la timp nu poate acoperi încălcarea Constituției.

Desigur, constituțional,un comitet, indiferent dacă e național sau local NU POATE limita exercitarea unor drepturi și libertăți prevăzute de Constituție.

4. Nu există sancțiune pentru încălcarea restricțiilor/limitărilor cuprinse în Anexa Hotărârii nr. 24/2020 a Comitetului național pentru situații de urgență întrucât cadrul normativ sancționator este cuprins în Legea nr.55/2020 care va intra în vigoare luni.

Desigur, luni, vom avea două acte normative care se vor bate cap în cap: Legea 55 care va intra în vigoare, OUG 68 pe baza căreia a fost emisă Hotărârea nr.24. Vom vedea atunci ce va fi", arată CJR.

"În luna aprilie, în plină criză suprapusă, şi economică şi de sănătate, am reuşit să încasăm mai mult la buget decât s-a încasat anul trecut. Luna mai nu o să arate foarte bine, intrăm acum în perioada aceasta - aprilie şi mai sunt două luni de foc, dar trebuie să repornim economia şi să relaxăm şi mai mult politica fiscală şi politica monetară, pentru că ne trebuie un iunie puternic ca să putem să evităm orice scădere anul acesta", a afirmat Florin Cîţu.Încasările bugetare în luna mai nu vor arăta foarte bine, astfel că politicile fiscală şi monetară trebuie relaxate şi mai mult, pentru ca încasările din iunie să fie foarte bune, ... citeste  mai multe aici.

Florin Cîțu a subliniat că în luna aprilie încasările la buget au fost mai mari cu aproximativ un miliard de lei faţă de aceeași perioadă a anului trecut,„în condițiile în care în 2019 România nu se confrunta cu o situație de criză”.  Întreaga economie se va stabiliza până în iulie, a apreciat Cîțu într-o intervenție la Digi24. 

„Am returnat în economie prin rambursări de TVA 6 miliarde de lei în două luni. Am decontat concedii medicale în medie de 400 de milioane de lei în martie şi aprilie. Până am venit noi la guvernare erau şi de 50 de milioane de lei. Am dat banii companiilor înapoi, banii lor de drept, iar companiile au răspuns, au plătit la rândul lor alte facturi şi acei bani s-au întors către buget”, a explicat Cîţu.„Avem acum IMM Invest, urmează şi fratele mai mare al lui IMM Invest, prin Eximbank, pentru companii mari şi vor urma şi alte produse. Să comparăm cu celelalte proiecte implementate în România în ultimii trei ani de zile când doi trei ani la rând stăteau companiile respective şi nu primeau banii de la stat. Aici vorbim de câteva zile. Start-up Nation, un program implementat de socialişti în ultimii ani. Când am venit la guvernare, în noiembrie, erau în buget 50 milioane de lei pentru Start-up Nation, iar facturile pentru 2017, 2018 şi 2019 erau de aproape un miliard 500 de milioane de lei. A trebuit să punem bani în buget, la rectificarea bugetară, a crescut deficitul bugetar, dar trebuia să plătim acele facturi. Oamenii luaseră împrumuturi de la bănci ca să-şi finanţeze afacerea pe promisiunea că o să fie plătiţi de la stat. Noi nu facem aşa. A durat câteva zile şi companiile veţi vedea că îşi primesc banii. Eu spun că IMM Invest este un program de succes şi dacă merge la fel de bine pe cât ne aşteptam că merge suntem pregătiţi să creştem plafonul mai sus de 15 miliarde de lei ca tot mai multe companii din România să aibă acces la acest produs”, a spus Cîțu.

„Probabil în a doua etapă de relaxare, să vedem ce se întâmplă după două săptămâni în această stare de alertă, epidemiologii vor analiza, şi voi da un răspuns şi cu privire la transportul cu microbuze”, a spus Vela prin intermediul unui mesaj video postat pe pagina sa de Facebook.

Legat de nelămuririle privind declarația pe proprie răspundere pentru deplasările în afara localităților de domiciliu, acestea vor putea fi completate cu specificația „pentru nevoi speciale”.

„Declaratia va fi completată inclusiv cu aceste motive de deplasare. Vă veți putea deplasa pentru nevoie personale și pentru nevoile animalelor de companie, daca produsele căutate nu se gasesc pe raza localității de domiciliu”, a spus Vela... citeste mai multe aici.

Legea inițiată de PSD prevede:

- plafonarea prețurilor asupra acelor produse care au legătură cu starea de urgență, respectiv medicamente OTC incluse în protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-Cov-2 (dispozitivele medicale de protecție, materiale sanitare, precum și unele suplimente alimentare), stabilindu-se la prețul de producție/import un adaos comercial pe lanțul de distribuție și vânzare cu amănuntul de maximum 10% pe toată perioada stării de urgență și pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării acesteia;

- plafonarea prețurilor la raft ale alimentelor care fac parte din coșul minim de consum lunar, stabilindu-se la prețurile de livrare ale producătorului un adaos pe lanțul de distribuție și vânzare cu amănuntul de maximum 10% pe toată perioada stării de urgență și pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării acesteia.

Adoptată de Senat, legea mai trebuie votată de Camera Deputaților ca să ajungă spre promulgare la Președintele României.

Guvernul spune însă că plafonarea prețurilor de către Parlament ar reprezenta o încălcare a Constituției.

„II.Observații

1. Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede, la art. 4 alin. (3), că: „Pentru sectoare economice determinate şi în împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri”. De asemenea, potrivit alin. (4) al aceluiași articol: ,,Intervenţia Guvernului în situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) se face cu avizul Consiliului Concurenţei”.

Astfel, potrivit prevederilor anterior citate, competenţa de a dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora, în situaţii de criză ori dezechilibru major între cerere și ofertă, revine Guvernului. În acord cu dispoziţiile sus-menţionate, astfel de măsuri se dispun prin acte de nivel secundar, respectiv prin hotărâri de Guvern.

În considerarea celor anterior expuse, apreciem că adoptarea prezentelor măsuri, prin lege, de către Parlament, ar constitui, implicit, o încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituția României, republicată, referitoare la principiul separației și echilibrul puterilor în stat. Astfel a statuat și instanța de contencios constituțional, în jurisprudența sa, reținând, într-un caz similar, încălcarea competenței Guvernului de către Parlament: „înfiinţarea unei societăţi, precum cea de faţă, se dispune printr-un act de reglementare secundară, care se subsumează competenţei autorităţii administraţiei publice centrale.

Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare a actelor cu caracter infralegal, administrativ şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii. Din această perspectivă, Curtea reţine că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competenţă a autorităţii executive, singura autoritate publică cu atribuţii în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ”

De asemenea, într-o altă decizie, Curtea a mai reţinut că „acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă. Or, o astfel de interpretare este contrară celor statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa şi, prin urmare, în contradicţie cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curţii Constituţionale”, scrie Guvernul Ludovic Orban, într-un punct de vedere asupra legii.

Guvernul Orban susține că 171 de parlamentari PSD în frunte cu liderul formațiunii, Marcel Ciolacu, sunt pe cale să adopte o lege neconstituțională dacă plafonează prețul la alimente și medicamente, motivația Executivului fiind că o asemenea decizie o poate lua doar Guvernul.

"Un nou drum judeţean intră în modernizare

Am demarat lucrările pe DJ254, pe ruta Iveşti – Călmăţui – Griviţa. Este vorba de drumul care leagă DJ251de DN25. Vom moderniza de la zero aproape 16 km de pe acest drum.
Vor fi realizate lucrări ample de consolidare a fundaţiei drumului, se va lărgi partea carosabilă, vom interveni la două poduri şi nu mai puţin de 52 de podeţe, vom amenaja trotuare pe o lungime de 8,5 km şi se vor realiza peste 26 de km de şanţuri din beton. Primele lucrări vor fi realizate la ieşirea din localitatea Griviţa spre Călmăţui, în zona localităţii Iveşti şi de la intersecţia cu DJ 251 către localitatea Griviţa. Este un proiect cu fonduri europene, în valoare de aproape 34 de milioane de lei(340 miliarde lei vechi)", a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Proiectul de modernizare este realizat de Consiliul Județean cu fonduri europene, iar termenul de finalizare a lucrărilor este de 18 luni.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 1,42 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni obligaţiuni de stat, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Astfel, Finanţele au atras 274 milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitate la 136 de luni, la un randament mediu de 4,77%, şi 1,15 miliarde de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont pe 12 luni, la un randament de 3,04%... continuarea aici.

"Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată prevăzut la art. 41 din Legea 22/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilii care plătesc impozit pe venitul microîntreprinderilor, care plătesc impozitul datorat la termenele scadente, 25 iulie 2020 inclusiv, pentru trimestrul II, şi 25 octombrie 2020 inclusiv, pentru trimestrul III, beneficiază de o bonificaţie de 10% calculată asupra impozitului pe profit datorat", prevede legea.

Prevederile se aplică în mod corespunzător şi pentru:

contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Aceşti contribuabili beneficiază de bonificaţia prevăzută de alin. (1) dacă plătesc impozitul datorat pentru trimestrul/plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie - 25 iunie 2020.
contribuabilii care intră sub incidenţa Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, pentru impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2020, determinat pentru activităţile desfăşurate, altele decât cele corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de lege.

Pentru plătitorii de impozit pe profit, bonificaţia calculată potrivit prezentului articol se înscrie în mod distinct în declaraţia anuală de impozit pe profit.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, care este for decizional. Au fost 258 de voturi pentru, 26 împotrivă, 4 abțineri, iar 3 parlamentari nu au votat.

Deputații au votat eliminarea amendamentului care prevede intrarea în vigoare a legii la momentul publicării în Monitorul Oficial. Legea intra în vigoare cel mai devreme luni. Deputații au aprobat legea care prevede măsurile dispuse în perioada stării de alertă. Conform actului normativ, în perioada stării de alertă, autoritățile pot impune carantina și izolarea, pot restrânge sau interzice circulația persoanelor și a vehiculelor și pot interzice organizarea de concerte, mitinguri sau procesiuni.

Totodata, legea prevede că pot fi deschise mall-urile mici și terasele. Cetățenii sunt obligați să poarte mască de protecție în spațiile publice închise, magazine și în transportul public în comun, iar sancțiunile ajung de la 500 de lei la 2.500 de lei.