Premierul Marcel Ciolacu va găzdui mâine, 12 martie 2024, la Palatul Victoria, evenimentul de lansare a Studiului Economic 2024 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în prezența Secretarului General al OCDE, Mathias Cormann.

”Obținerea statutului de membru al OCDE rămâne cel mai important obiectiv strategic al României, după aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, asumat de întreaga clasă politică. Guvernul României este deplin angajat să facă progrese atât în ceea ce privește dimensiunea ce implică reforme, modernizare, dezvoltare, cât și printr-un dialog susținut cu Organizația și cu statele membre”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

La eveniment vor fi prezenți oficiali români, membri ai Comitetului Național pentru Aderarea României la OCDE, reprezentanți ai instituțiilor publice implicate în realizarea Studiului, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sindicatelor.

Studiul Economic pentru România 2024 include o analiză macroeconomică a politicilor structurale, precum și un capitol special dedicat unei tematici orizontale relevante. În cadrul ediției curente, capitolul special se axează pe decarbonizarea economiei.

Studiile economice ale OCDE sunt analize periodice, elaborate o dată la doi ani, ale economiilor statelor membre OCDE, statelor partenere și candidate. De asemenea, Studiul urmărește să promoveze o mai bună înțelegere a situației economice și a provocărilor-cheie, indicând modalitățile de îmbunătățire a performanței economice generale, prin adresarea de recomandări specifice astfel încât să sprijine procesul de alinierea a României la standardele Organizației.

Pentru România, aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major, de importanță strategică. În calitate de stat candidat la OCDE, Studiul Economic 2024 reprezintă un instrument esențial pentru evaluarea performanței economice și orientarea politicilor în domenii de o importanță deosebită pentru România.

În prezent, România se află în plin proces de aderare la OCDE, fiind evaluată în cadrul a 26 de comitete sectoriale ale organizației conform Foii de Parcurs, document ce stabilește termenii și condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru aderare.

După depunerea Memorandumului Inițial la Paris în luna decembrie 2022, care cuprindea o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, raportat la instrumentele juridice ale OCDE, România a intrat în cea de-a doua etapă a procesului de aderare. Autoritățile naționale au răspuns la peste 50 de chestionare și peste 30 de misiuni ale experților OCDE au vizitat deja țara noastră. De asemenea, România participă cu regularitate la dialogul pentru aderare în cadrul comitetelor și al structurilor de lucru ale OCDE.

În acest context, România a primit recent primul „aviz formal”, din cele 26 pe care trebuie să le obțină de la comitetele implicate în procesul de aderare, ca urmare a evaluării în cadrul Comitetului Înalților Funcționari pentru Buget.

Totodată, un succes major de etapă a fost reprezentat de ratificarea de către România a Convenției privind combaterea coruperii funcționarilor publici în tranzacțiile economice internaționale/Convenția anti-mită (din septembrie 2023), unul dintre cele mai importante instrumente multilaterale anti-corupție.

Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, anunță că au fost avizate documentațiile tehnice ale celor patru pasaje rutiere care urmează să fie construite la ieșirile din Oradea. „Este ultimul aviz necesar pentru a încheia procedura de promovare a acestor proiecte”, susține Bolojan.

Cele patru pasaje urmăresc să descongestioneze circulația la ieșirea spre Cluj, Arad și Satu Mare, amplasamentul fiind prezentat în hărțile alăturate. 

Până la începerea efectivă a lucrărilor, estimată în vara acestui an, mai avem de parcurs următoarele etape:

-Emiterea Ordinului Ministrului Transporturilor pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai celor 4 pasaje, în cursul săptămânii viitoare;

-Finalizarea de către proiectanți a proiectelor tehnice și realizarea auditului de siguranță rutieră, până la sfârșitul lunii martie;

-Avizarea proiectului tehnic în CTE CNAIR și emiterea autorizațiilor de construire, până la jumătatea lunii aprilie;

-Organizarea procedurilor de licitație pentru selectarea constructorilor pasajelor. Până la sfârșitul lunii aprilie ne propunem să publicăm documentațiile de licitație;

-Stabilirea câștigătorilor și începerea lucrărilor. Ne propunem ca până la sfârșitul lunii august să începem lucrările.

 Aceste proiecte sunt rezultatul unui parteneriat între Consiliul Județean Bihor, Primăria Oradea și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), finanțarea urmând să fie asigurată din fonduri europene. La sfârșitul anului viitor, după finalizarea pasajelor, circulația la ieșirile din Oradea se va face mai fluent, cel mai mare câștig fiind pe Calea Aradului”, a transmis șeful CJ Bihor. 

Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, susține că Primăria este într-un blocaj fără precedent deoarece a fost lăsată fără buget chiar de către primarul general. Bugetul propus de Nicușor Dan nu a trecut de votul consilierilor generali.

„Când vii cu un proiect nerealist, nu poți avea pretenția să fie aprobat. Trebuie să te gândești la toți bucureștenii, dacă vrei să fii sprijinit. Este clar un moment zero pentru Capitală! Dreapta Unită s-a destrămat și Nicușor Dan nu mai are majoritate în Consiliul General al Municipiului București. Este nevoie de o nouă majoritatea, a bucureștenilor, nu a primarului general”, a declarat Gabriela Firea, fostul primar general al Capitalei.

Aceasta spune că PSD București a fost mereu alături de toți bucureștenii.

„Nici acum Nicușor Dan nu a fost serios și a chemat consilierii la discuții doar de fațadă, de pe-o zi pe alta. Cred că ne-am convins despre bunele sale intenții pentru bucureșteni și oraș. Soluția poate veni acum doar de la echipa social-democrată! Bucureștenii nu trebuie să fie pedepsiți din cauza incapacității lui Nicușor Dan de lucra pentru oameni. Așa cum s-a creat o coaliție de guvernare națională, avem nevoie de un consens politic pentru bugetul Capitalei”, a precizat Firea.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că prețurile la energie și gaze vor fi plafonate cel puțin încă un an. Mecanismul va continua cel puțin până în primăvara anului 2025, a explicat prim-ministrul.

Măsura a fost stabilită în cadrul ședinței de Guvern.

„Mecanismul de plafonare a prețurilor la energie și gaze va continua cel puțin până în primăvara anului 2025. Atât populația, cât și companiile trebuie să aibă această garanție foarte clară că vor fi protejați”, a explicat Marcel Ciolacu.

El a precizat că Guvernul a alocat 500 de milioane ca să compenseze costurile plafonării pentru clienții casnici.

Președintele PNL București, Sebastian Burduja, a declarat că bucureștenii ar putea să rămână fără transport public, căldură și apă caldă. Declarația a fost făcută în contextul în care bugetul Capitalei nu a fost aprobat. De vină este primarul general care a trimis bugetul cu întârziere și fără transparență, a spus Burduja.

„Bucureștenii pot rămâne fără transport public, căldură și apă caldă, atât cât (nu) aveau, oricum. Bugetul Capitalei este în continuare complet blocat. Mii de angajați ai Primăriei Generale nu-și vor încasa salariile, iar situația se va răsfrânge și asupra termoficării și transportului public din București. Am semnalat în repetate rânduri această situație gravă. Bugetul a fost propus de primar cu întârziere și fără transparență, pentru a ascunde de fapt nepriceperea. A mizat pe „șantajarea” consilierilor generali, invocând riscul blocării orașului. Altfel nu se explică întârzierea cu o lună a punerii în dezbatere publică a bugetului pentru 2024. Acum primarul general refuză bugetarea banilor necesari pentru termoficare și transport public, minim 1 miliard de lei, așa cum a solicitat PNL București. Spune că sumele se vor completa pe parcursul anului, dar nu există nicio garanție în acest sens în afară de obișnuitul „așa s-a mai făcut”. Bucureștenii au nevoie de transport public, căldură și apă caldă. Aceste lucruri nu sunt negociabile”, a transmis Sebastian Burduja pe Facebook.

Președintele PNL București a prezentat cifre pentru a demonstra că există bani.

„Banii există. Spre exemplu, primarul general a crescut în proiectul pentru 2024 cheltuielile cu bunuri și servicii cu peste 863 milioane lei față de execuția din 2023. Mai mult, în bugetul pe 2024 fondurile europene bugetate sunt de doar 15,38%, în comparație cu Oradea (31%), Constanța (46%), Sectorul 6 (37%) și Cluj-Napoca (57%), toate administrații liberale, care au ca priorități dezvoltarea și investițiile. O creștere de peste 80% a cheltuielilor prognozate pentru anul 2024, comparativ cu execuția anului 2023, poate fi observată în cazul asistenței sociale, pentru care bugetul propus este de 566,74 milioane lei.”, a concluzionat Burduja.

Președintele României, Klaus Iohannis, a ținut un discurs în ultima zi a Congresului Partidului Popular European de la București. Șeful statului a vorbit despre criza din ucraina, extinderea UE și alegerile europarlamentare.

Klaus Iohannis susține că lumea se confrunta cu cea mai gravă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial

„Contextul internațional este complicat, complex și instabil. Ne confruntăm cu cea mai gravă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial. La doar câteva sute de kilometri de aici, vecinii noștri își dau viața pentru a-și ocroti familiile și pentru a-și apăra țara de invadatori care comit atrocități inimaginabile. Ucrainenii sunt în tranșee și depind de ajutorul nostru, iar noi, europenii, nu avem voie să obosim în efortul nostru de a le fi alături cu tot sprijinul de care au nevoie. Pentru noi, este vorba nu doar de suveranitatea unui popor, ci și de viețile unor oameni care sunt obligați să lupte într-un conflict pe care nu ei l-au declanșat. Avem, totodată, responsabilitatea și de a-i asigura pe cetățenii noștri că sunt protejați, pentru că, doar într-un climat de stabilitate și securitate, economiile noastre se pot dezvolta și să prospere, iar oamenii pot duce o viață mai bună”, a spus Klaus Iohannis.

Președintele României a mai vorbit despre extinderea UE care trebuie să cuprindă Republica Moldova, Ucraina, Georgia și țările din Balcanii de Vest. De asemenea, el a menționat așteptările cetățenilor europeni în ceea ce-i privește pe politicieni.

„Acest context complex în care ne aflăm aduce însă un risc politic suplimentar, criza de încredere în instituțiile europene, care este cauzată și de distanța tot mai mare dintre clasa politică și cetățenii europeni. Să ne reapropiem de cetățenii noștri, ei sunt cei care dau legitimitate actului politic. Să-i ascultăm cu atenție, să fim siguri că, înainte de a veni cu proiecte electorale, știm care sunt preocupările reale ale cetățenilor noștri. Pentru aceasta, clasa politică europeană trebuie să dea dovadă de maturitate. Cea mai eficientă metodă de consultanță politică este să acorzi atenție emoțiilor și așteptărilor oamenilor. Tinerii mai ales vor să simtă clasa politică și Uniunea Europeană mai aproape, vor să fie auziți și susținuți. Noi suntem cei care trebuie să găsim atitudinea cea mai potrivită pentru a le câștiga încrederea, pentru că avem nevoie de entuziasmul și creativitatea lor, iar ei au nevoie de măsuri concrete. Tinerii nu au nevoie de sentimentalisme sau de replici mecanice, așteaptă soluții și își doresc spațiu de afirmare, condiții pentru a investi în industriile viitorului”, a precizat Iohannis.

Preşedintele Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), Mihai Precup, a anunțat că instituția pe care o conduce este operaţională. Agenţia va controla toate companiile statului.

Anunțul a fost făcut în timpul unei conferinţe de presă organizate de AMEPIP.

Bugetul noii agenții va fi de cel mult 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat, iar finanţarea va veni din amenzi. AMEPIP se află în subordinea directă a premierului.

„Veniturile proprii ale agenţiei provin din cota de 30% aferentă amenzilor aplicate şi dintr-un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale stabilite prin situaţiile financiare anuale ale întreprinderilor publice, aprobate pentru anul precedent, stabilit anual prin ordin al preşedintelui agenţiei”, anunță AMEPIP.

Instituţia are rolul de a elabora şi de a propune Guvernului proiectul de lege privind politica de proprietate a statului, de a coordona şi monitoriza implementarea acţiunilor şi politicilor de guvernanţă corporativă la nivelul companiilor publice.

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a primit la Palatul Cotroceni, pe cancelarul austriac Karl Nehammer. Cei doi au discutat o oră subiectul central fiind aderarea deplină la Spațiul Schengen a României.

Potrivit președintelui român, părțile au decis să continue procesul pentru aderarea completă a României la Schengen.
„În discuțiile avute astăzi, la Cotroceni, cu Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, am convenit să continuăm procesul pentru aderarea completă a României la Schengen până când vom avea rezultatul final dorit de toți”, a comunicat președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a mai spus că Uniunea Europeană trebuie să fie unită și că „intrarea deplină a României în Schengen va consolida securitatea Uniunii, în beneficiul tuturor cetățenilor”.
Cancelarul Karl Nehammer se află la București pentru a participa la congresul PPE.

Premierii României și Poloniei s-au întâlnit joi la Palatul Victoria. Marcel Ciolacu și Donald Tusk au discutat despre obiectivele comune și despre problemele fermierilor.

După întâlnire, Marcel Ciolacu a transmis un mesaj pe rețelele de socializare.

„O întâlnire foarte bună cu premierul Poloniei, Donald Tusk, în cadrul căreia am discutat despre obiectivele noastre comune și nevoia de a sprijini și proteja fermierii din țările noastre. România și Polonia sunt ferm angajate în a sprijini Republica Moldova și a condamna atacul ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Cei doi lideri au decis să intensifice cooperarea pentru „a crește influența comună la nivel european și internațional în vederea protejării intereselor legitime” ale celor două țari.