Președinta PSD București, Gabriela Firea, și președintele PNL București, Sebastian Burduja, au semnat protocolul de colaborare pentru alianța electorală la alegerile locale.
Cei doi lideri au explicat de ce s-au aliat cele două mari partide.

„Bucureștiul poate redeveni orașul dorit de oameni, o Capitală a viitorului. Pentru marile proiecte ale orașului este nevoie de o bună colaborare și acesta e sensul alianței electorale PSD PNL”, scrie într-un comunicat de presă semnat de ambii lideri..

Președinta PSD București, Gabriela Firea, și președintele PNL București, Sebastian Burduja, au semnat protocolul de colaborare pentru alianța electorală la alegerile locale între cele două organizații politice din Capitala.

Este un prim pas pentru formarea echipelor comune PSD PNL în consiliile locale ale celor șase sectoare și în Consiliul General al Municipiului București.
„În Consiliul General al Municipiului București, alianța dintre PSD și PNL își dovedește deja eficiența. Capitala are buget datorită votului consilierilor general social-democrați și a consilierilor generali liberali. De asemenea, nouă majoritate a reușit să închidă robinetul cheltuielilor inutile propuse de primarul general Nicușor Dan și să găsească resurse, de exemplu, pentru stimulentul destinat adulților cu dizabilități neplătit întreg de doi ani, pentru transportul public și pentru termoficare. Traficul și soluțiile pentru un transport public de calitate, combaterea poluării, investițiile în sistemul de termoficare, consolidarea clădirilor de patrimoniu și a celor cu risc seismic, investițiile în sănătate și educație, cultura sunt temele centrale ale alianței electorale PSD PNL pentru Capitală”, scrie în comunicatul de presă comun PSD-PNL.

Biroul Electoral Central pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru autoritățile administrației publice locale din anuI 2024 (BEC) informează că, în data de 10 aprilie a.c., ora 24:00, s-a încheiat perioada de depunere şi înregistrare a candidaturilor la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024.

Biroul Electoral Central urmează să se pronunțe privind admiterea sau respingerea candidaturilor depuse, după parcurgerea tuturor etapelor. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 199/2024 privind aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, termenul-limită pentru rămânerea definitivă a candidaturilor este data de 29 aprilie 2024.
Lista candidaturilor depuse și înregistrate la BEC pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024 este următoarea:
Formațiuni politice
1. Alianța Electorală PSD PNL
2. Alianța Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei
3. Alianța România Socialistă
4. Alianța AUR
5. Partidul S.O.S. România
6. Partidul Alternativa Dreaptă
7. Partidul Diaspora Unită
8. Partidul Umanist Social Liberal
9. Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER)
10. Partidul Oamenilor Liberi
11. Uniunea Democrată Maghiară din România
12. Partidul România Mare
13. Partidul Noua Românie
14. Partidul Patrioților
15. Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache
Candidați independenți
1. Jurma Paul-0ctavian
2. Pîrvănescu Paula-Marinela
3. Gheorghe Vlad-Dan
4. Mustățea Ilie-Cătălin
5. Ștefănuță Nicolae-Bogdănel
6. Mîndru Petru
7. Șoșoacă Dumitru-Silvestru

Europarlamentarul român Dan Nica, liderul grupului S&D în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, a solicitat explicații de la comisarul european pentru Piață Internă, Thierry Breton. Social democratul a făcut interpelările pe tema dependenței față de China în producția de panouri solare și a soluțiilor pentru sprijinirea industriei oțelului, aluminiului și cimentului.

„În această săptămână, din poziția de lider al grupului S&D în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, am cerut soluțiile comisarului european pentru Piață Internă, Thierry Breton, atât despre reducerea dependenței față de China în producția de panouri solare cât și sprijinul concret pentru industria oțelului, aluminiului și a cimentului”, a declarat Dan Nica.

Politicianul român a mai spus că importurile de oțel din afara UE nu reprezintă soluția așteptată de industria europeană.
„Prin Net-Zero Industry Act ne-am luat angajamentul că industriile care au emisii de dioxid de carbon vor avea sprijinul Comisiei Europene în drumul lor spre decarbonizare. Importurile de oțel din Turcia, Rusia sau Oman nu au fost și categoric nu vor fi soluția pe care ne-o dorim. Toate aceste lucruri subminează grav eforturile făcute în încercarea de a fi siguri că putem produce în UE toate elementele necesare pentru industriile strategice sau critice.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu ambasadorul SUA la București, Kathleen Kavalec. Întâlnirea a avut loc miercuri. Ciolacu și Kavalec au discutat despre parteneriatul strategi dintre cele două țări.

Premierul Marcel Ciolacu a dezvăluit ce a discutat cu ambasadorul SUA.

„Discuție fructuoasă cu Kathleen Kavalec, ambasadorul SUA în România, pentru stimularea creșterii economice a României și a alianței noastre vitale NATO. Astăzi, România este un actor strategic pe Flancul Estic. Întărirea parteneriatului este cheia pentru prosperitatea și securitatea națiunii noastre”, a scris Marcel Ciolacu pe platforma X.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, anunță că Arhiva Națională de Filme va renunța la contractul pentru difuzarea a două filme considerate propagandă rusă. Filmele urmau să fie difuzate în cinematografe din România.

Anunțul a fost făcut miercuri. Filmele urmau să fie proiectate la Cinema Eforie și Cinema Union.
„Este inacceptabil ca astfel de producții cinematografice, vădit propagandistice, finanțate de statul rus, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, să beneficieze de spații de difuzare în cinematografe publice”, a declarat ministrul Raluca Turcan.

Ministrul Sănătății Alexandru Rafila nu vrea să comenteze taxa pe boală. Politica fiscală nu o face Ministerul Sănătății, a spus ministrul.

El a răspuns unei întrebări referitoare la eliminarea taxei pe boală pentru mai multe categorii de pacienți.
„Politica fiscală a statului român nu o face Ministerul Sănătății”, a răspuns Rafila.

Guvernul a eliminat taxa în discuție pentru mai multe categorii de pacienți. Ministrul Rafila a mai spus că se poartă discuții pentru o formă finală a ordonanței.

Europarlamentarul Victor Negrescu anunță că au început negocierile pentru bugetul UE de anul viitor. Trebuie să trecem de la teorie la practică pentru ca oamenii să simtă beneficiile apartenenței la UE, a spus Negrescu.

Victor Negrescu este negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul european.

„S-a dat startul negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Consiliului Uniunii Europene privind bugetul UE pentru anul 2025. În calitate de negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul european voi susține cu tărie necesitatea unei bugetări axate pe nevoile cetățenilor în jurul a trei principii cheie: finanțarea programelor prin care creștem nivelul de trai al cetățenilor și dezvoltăm componenta socială prin care nu lăsăm pe nimeni în urmă, să ne asigurăm că banii europeni ajung acolo unde este nevoie de ei, printr-o mai bună implementare, flexibilizarea și simplificarea regulilor, combaterea corupției și prioritizarea finanțărilor şi către obiective noi de finanțare, iar protejarea modului nostru de viață, prin creșterea investițiilor în zone de siguranță și de securitate, pornind de la apărarea noastră comună până la reziliența societății pe componente precum combaterea traficului de droguri sau investițiile în educație și sănătate”, a scris pe Facebook europarlamentarul Victor Negrescu.

Politicianul român a mai spus că cetățenii așteaptă lucruri concrete.
„I-am explicat comisarului european pentru bugete faptul că trebuie să trecem de la teorie la practică, de la programe pe hârtie la acțiune în teren pentru ca oamenii să simtă beneficiile apartenenței la UE”, a precizat Victor Negrescu.

Premierul Marcel Ciolacu și reprezentanți ai statului român au avut astăzi o întâlnire cu reprezentanți ai cultelor religioase recunoscute din România.Au fost abordate teme care privesc viața religioasă din România, precum și perspectivele consolidării parteneriatului dintre stat și culte.

„Am convingerea că prin instituțiile abilitate, în mod deosebit Secretariatul de Stat pentru Culte, vom reuși să diversificăm modalitățile prin care Guvernul va sprijini activitățile cultelor, împlinind astfel promisiunea făcută în octombrie 2023 de a valorifica într-o și mai mare măsură potențialul pe care cultele îl au în domeniul social-filantropic, medical și educațional. În plus, există oportunități concrete în accesarea de fonduri europene pentru proiecte comune în ceea ce privește asistența persoanelor dependente sau sprijinirea familiilor monoparentale sau vulnerabile”, a subliniat premierul României.

În ultimele luni au avut loc mai multe schimbări legislative cu impact în domeniul vieții religioase, printre care cele mai importante privesc sprijinul pentru salarizarea personalului clerical și neclerical, diversificarea sprijinului financiar acordat cultelor, conform nevoilor și solicitărilor acestora, în mod deosebit în domeniul asistenței sociale și medicale, precum și reorganizarea Secretariatului de Stat pentru Culte.

Conducătorii cultelor din România au transmis mesajul lor, alături de sugestii privind formele concrete de manifestare ale dialogului dintre stat și culte. Aceștia au subliniat importanța promovării valorilor construite pe principiul iubirii aproapelui, nevoia de pace în lumea de astăzi, precum și păstrarea valorilor conservatoare care stau la baza societății românești.

Una dintre propunerile întâlnirii a constat și în inițierea declarării unei Zile a Libertății Religioase și a contribuției cultelor la binele social în România, data propusă fiind cea de 16 mai, pentru a marca semnarea de către toți reprezentanții cultelor din România, la Snagov, în 16 mai 2000, a unei declarații comune cu privire la integrarea României în Uniunea Europeană, o premieră în România post-decembristă.

La eveniment au mai participat președintele Senatului României, Nicolae Ionel Ciucă, vice-premierul Marian Neacșu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, secretarul de stat pentru culte, Ciprian-Vasile Olinici, Teodora Preoteasa, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, președintele UDMR, Kelemen Hunor, alături de reprezentanții ai Secretariatului de Stat pentru Culte și ai Institutului Național de Statistică.

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, anunță că salariul minim va fi stabilit printr-o formulă anuală. Îmi doresc să finalizăm acest mecanism de stabilire a salariului minim anul acesta, a declarat Bucura Oprescu.

Potrivit ministrului Muncii, salariul minim nu va mai fi stabilit doar printr-o negociere, ci va exista o formulă care se va folosi anual.

„Îmi doresc să finalizăm acest mecanism de stabilire a salariului minim anul acesta. În acest moment sunt analizate diverse formule, indicatorii luaţi în calcul fiind productivitatea, inflaţia şi corelarea cu nivelul salarial mediu. Partea bună este că odată cu stabilirea acestui mecanism, salariul minim nu va mai fi stabilit doar printr-o negociere, ci va exista o formulă care se va folosi anual, ceea ce va asigura predictibilitate atât pentru angajator, cât şi pentru angajat”, a explicat ministrul Simona Bucura Oprescu.

Ministrul Muncii a adăugat că de la 1 iulie 2024, salariul minim va creşte la 3.700 de lei.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a participat la ceremonia de certificare a detașamentului Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii. Evenimentul a avut loc marți la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

Detașamentul Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii se află în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită în comun cu Forțele Aeriene Române.

„Anul acesta sărbătorim 75 de ani de la înființarea NATO și 20 de ani de când România a devenit membră a familiei Aliate. Unitatea și solidaritatea sunt principiile fundamentale pe care a fost construită Alianța Nord-Atlantică. De la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în anul 2014, misiunile consolidate de poliție aeriană din România au fost esențiale pentru postura de descurajare și apărare regională a aliaților. Importanța desfășurării avioanelor de luptă din forțele aeriene aliate, pe bază rotațională, menite să completeze capacitățile proprii de poliție aeriană a României, a fost reconfirmată după 24 februarie 2022”, a spus ministrul apărării naționale.

Ministrul Tîlvăr a salutat revenirea în România a partenerului strategic al țării noastre, Marea Britanie, și a prestigioaselor sale Forțe Aeriene Regale. „Aceasta este o demonstrație clară a voinței colective a partenerilor din NATO de a lucra împreună sub umbrela celei mai mari alianțe de apărare”, a declarat ministrul Angel Tîlvăr în cadrul ceremoniei.
De asemenea, ministrul apărării naționale a mulțumit, deopotrivă, militarilor britanici și români pentru modul în care își execută misiunile „de securizare a cerului României și, implicit, pe cel al NATO” și a apreciat că aceștia, împreună cu partenerii spanioli care se află, în prezent, în țara noastră, „demonstrează abordarea de tip 360 de grade a NATO pentru apărarea cerului aliaților, de la vest la est, și de la Marea Baltică la Marea Neagră”.

Ceremonia a avut loc în prezența șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a ambasadorului Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti, reprezentanților Centrului NATO de Operații Aeriene (CAOC) Torrejon, ai Forţelor Aeriene Regale Britanice și a locţiitorului șefului Statului Major al Forțelor Aeriene Române.
Detașamentul britanic, format din aproximativ 220 de militari (piloți și personal tehnic) și şase aeronave Eurofighter Typhoon execută, timp de patru luni, împreună cu militari ai Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO. Aceasta este cea de-a cincea rotaţie la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Britanice, după cele executate în 2017, 2018, 2021 și 2022.