Premierul Marcel Ciolacu a avut o întrevedere cu reprezentanții Google și a participat la semnarea unui memorandum de înțelegere între Guvernul României și această companie, în contextul proiectelor pe care țara noastră le va dezvolta în infrastructura digitală, inovare și cercetare. Memorandumul de înțelegere a fost semnat, din partea Guvernului, de ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan.

„Avem proiecte ambițioase de reformă a administrației publice, care implică utilizarea tehnologiilor moderne precum Inteligența Artificială, îmbunătățirea eficienței operaționale, creșterea securității digitale, promovarea inovației în sectorul public și adoptarea cloud-ului. Avansăm în ceea ce privește transformarea digitală a serviciilor publice, suntem în linie dreaptă cu modernizarea sistemului fiscal pentru detectarea fraudelor și creșterea colectării, iar fiecare zi ne arată cât este de importantă creșterea rezilienței cibernetice. De asemenea, ne-am asumat operaționalizarea cloud-ului guvernamental. Expertiza și contribuția Google sunt esențiale pentru a pune în practică servicii publice performante și sigure pentru români", a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul a subliniat că România este o piață atractivă pentru investitorii din domeniul tehnologiei informațiilor, atât prin oportunitatea proiectelor majore în centre de date și servicii de cloud, cât și datorită specialiștilor cu înaltă formare profesională și a legislației avansate.

„A fost o onoare să mă întâlnesc cu Marcel Ciolacu, premierul României, și cu ministrul digitalizării, Bogdan Ivan, pentru a discuta despre accelerarea transformării digitale pentru serviciile publice din România și oportunitățile de implementare a inteligenței artificiale”, a spus Thomas Kurian, CEO al Google Cloud. „Google Cloud este dedicat să contribuie la creșterea adoptării tehnologiilor cloud și la facilitarea serviciilor publice digitale inovatoare, în conformitate cu obiectivele României de transformare digitală și cu țintele Deceniului Digital al Europei pentru 2030”.

Reprezentanții Google și-au reafirmat, de asemenea, sprijinul pentru a contribui la creșterea rezilienței cibernetice a structurilor guvernamentale prin schimbul de bune practici, consolidarea competențelor digitale de bază și avansate și adoptarea tehnologiilor de cloud computing.

Această colaborare vizează utilizarea tehnologiilor moderne precum Inteligența Artificială, îmbunătățirea eficienței operaționale, îmbunătățirea experiențelor cetățenilor, sporirea securității digitale a Guvernului și promovarea inovației în sectorul public.

România, Bulgaria și Grecia au semnat un acord militar. Acesta prevede înființarea unui Coridor de Mobilitate Militară între cele trei țări.
Partea română a fost reprezentată de ministrul apărării, Angel Tîlvăr.

„Alături de miniștrii apărării din Bulgaria și Grecia, am semnat Scrisoarea de Intenție pentru crearea unui Coridor de Mobilitate Militară între țările noastre. Colaborarea strânsă cu Bulgaria și Grecia ne va permite să răspundem mai eficient provocărilor de securitate actuale și viitoare. Vom continua discuțiile și vom rămâne deschiși și altor inițiative similare, care să ducă la consolidarea rolului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice”, a explicat ministrul român.

Proiectul propune crearea unor rute principale de aprovizionare între statele participante, prin reducerea birocrației în timp de pace și eficiență maximă în situații de urgență și criză, ținând cont de inițiativele NATO și naționale.

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat că Parteneriatul Strategic România-SUA este pilonul central al politicii noastre externe. Săptămâna trecută Ciucă a participat la Summitul NATO de la Washington.

Potrivit lui Ciucă, Parteneriatul va fi folosit și pentru sprijinirea Ucrainei.
„Parteneriatul Strategic România-SUA este pilonul central al politicii noastre externe. În jurul său s-a construit drumul României către NATO, alianță care ne oferă umbrela de securitate ce ne-a ajutat să creăm un mediu politic stabil și un climat economic de dezvoltare. Împreună cu SUA și cu ceilalți aliați, vom continua să sprijinim Ucraina și partenerii vulnerabili de la Marea Neagră”, a transmis Nicolae Ciucă.

Președintele Senatului a vorbit și despre rolul pe care îl va juca NATO în viitor.
„Așa cum s-a subliniat la Summitul NATO care tocmai s-a încheiat, Alianța Nord-Atlantică a apărut în urmă cu 75 de ani pentru a apăra Europa de armatele Moscovei. Astăzi, continentul se confruntă cu aceeași amenințare și membrii NATO trebuie să se protejeze de provocările rusești. Sunt sigur că România va avea parte în următorii 75 de ani de pace și prosperitate, doar ca parte a NATO și alături de partenerul strategic american, așa cum întreaga Europă de Vest a avut parte în ultimii 75 de ani”, a precizat Ciucă.

Ministrul Economiei, Radu Oprea, anunță că 100 miliarde EURO reprezintă ținta exporturilor României pentru anul acesta. Este o țintă care poate fi atinsă prin dialog și susținere a intereselor industriei românești, dar și prin deschiderea de piețe noi.

Anul trecut, valoarea exporturilor a fost de 93 miliarde de EURO.
„100 miliarde EURO Aceasta este ținta exporturilor României pentru anul acesta.În 2023 am atins valoarea de 93 miliarde de Euro. Industria auto a fost principalul exportator, de aceea am susținut poziția ACAROM ( Asociația constructorilor de automobile din România) la Budapesta la reuniunea miniștrilor economiei din UE. De regula, mă întâlnesc cu reprezentanții industriei înainte de reuniunile interministeriale pentru a defini poziția de țară, dar și după aceea pentru a-i informa despre discuțiile avute și poziționarea celorlalte state membre”, a explicat Radu Oprea.

Ministrul Economiei a arătat cum pot crește exporturile României.
„Prin dialog și susținere a intereselor industriei românești putem crește valoarea exporturilor, dar și prin deschiderea de piețe noi. Iar acest lucru l-am reușit împreună cu Florin Barbu ministrul agriculturii, cu ANSVSA. Am deschis anul acesta piețe noi pentru carnea de pasăre sau cerealele din România, de la țări din zona Golfului până în Vietnam. Iar pentru cei care uită ca marea este făcută din picături le spun că sunt antreprenori care au debutat prin Start Up Nation și care exportă prin intermediul platformelor digitale. E-comerțul este o soluție foarte comodă pentru IMM-urile românești și poate fi o platformă de export a produselor "Fabricate în România", a mai spus Oprea.
Marți, Radu Oprea va avea o discuție cu reprezentanții marilor rețele de magazine
„Ne dorim la nivelul Guvernului Marcel Ciolacu să încurajăm exportul de produse românești prin intermediul acestor rețele. În imagini sunt pepeni produși la Însurăței - Brăila care sunt exportați în Polonia. Dacă avem un dialog bun cu mediul de afaceri, țintele propuse pot fi atinse pentru că sunt win-win-win. Câștigă toți cei implicați în proces: producătorii, rețelele de magazine și cetățenii”, a precizat ministrul Economiei.

USR anunță că a depus mai multe amendamente la proiectul privind gestionarea populației de urși astfel încât primarii să aibă pârghii mai multe și mai ușor de accesat atunci când trebuie să intervină în cazurile în care urșii vin în intravilan și pun în pericol viețile oamenilor. USR mai susține că nu va susține propunerile formulate exclusiv în interesul vânătorilor și care nu rezolvă deloc problema de fond.

„Iubim urşii, dar ţinem la vieţile oamenilor! Din păcate, a fost nevoie de tragedia de pe Jepii Mici, unde Diana, o tânără de doar 19 ani a sfârşit sfâşiată de urs, pentru ca România să înceapă să facă paşii necesari pentru a simplifica intervenţia în cazul atacurilor urşilor. În astfel de situaţii pe viaţă şi pe moarte, cei responsabili trebuie să ia măsuri cât mai rapid cu putinţă. Nu trebuie să mai aşteptăm fel şi fel de avize, un lung şir de telefoane, adrese şi aprobări, în timp ce oamenii sunt în primejdie să moară din cauza sălbăticiunilor care au ajuns pe străzi, în oraşe şi în curţile noastre”, declară deputatul USR Daniel Blaga, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și membru în Comisia pentru administrație.

Prin amendamentele depuse înaintea ședinței comune de azi a Comisiilor pentru agricultură și pentru administrație, USR vrea ca viețile oamenilor să fie apărate prin măsuri eficiente de intervenție, dar și prin prevenție și educație”.

USR cere să fie extrase doar exemplarele de urși care coboară în intravilan sau care creează probleme, iar procedura de intervenție să fie simplificată astfel încât primarii să poată adopta rapid măsuri eficiente de protejare a comunității.

Concret, USR propune modificarea OUG 81/2021 astfel încât să nu fie obligatorie intervenția graduală:
Art. 5. (1) Intervenția imediată asupra exemplarelor de urs aflate în intravilanul localităților se efectuează începând cu metoda alungării.
(2) În cazul în care exemplarul alungat revine în 24 de ore în intravilanul localităților, echipa de intervenție procedează la tranchilizarea și relocarea acestuia, dacă se îndeplinesc condițiile relocării, sau la extragerea ursului prin eutanasiere sau împușcare.

Extragerea ursului prin eutanasiere sau împușcare ar urma să se facă în anumite condiții, ca și până acum.
În ceea ce privește cota de prevenție, adică numărul de exemplare de urs brun care pot fi împușcate anual în scopul prevenirii atacurilor și a pagubelor materiale, USR cere ca aceasta să se realizeze exclusiv prin personalul tehnic al fondurilor de vânătoare, nu prin vânători.

De asemenea, USR cere urgentarea rezultatului recensământului științific pe probe genetice pentru a putea ști câți urși avem în România și câți trebuie recoltați.
„Noi, USR, am scris amendamente care o să rezolve o parte din problemele create de urși. Mi-e teamă însă că interesele vânatorilor, reprezentate de PSD-PNL, vor fi satisfăcute foarte curând. Nu va conta că cetățenii nu vor fi protejați și nu se vor rezolva incidentele și pagubele provocate de ursul brun. Se dorește ca fondurile de vânătoare să poată să vândă exemplare de urs cu bani frumoși. Iar asta înseamnă că vânătorii vor împușca exemplare mari, în inima padurii, care nu au coborât în intravilan și nu au creat niciodată probleme”, afirmă senatorul USR Aurel Oprinoiu, președintele Comisiei pentru mediu din Senat.
Legea privind urșii va fi dezbătută luni, de deputații convocați într-o sesiune de urgență.

Premierul Marcel Ciolacu a solicitat autorităților centrale și locale să ia măsuri pentru a proteja populația în contextul valului de caniculă din weekend. Meteorologii au emis un cod roșu de caniculă care va fi valabil sâmbătă și duminică, în aproape toată țara.

Premierul a solicitat miniștrilor să vorbească cu toți prefecții din țară.

„Pentru că urmează zile în care avem cod roșu de caniculă, solicit Ministerului Sănătății și Ministerului Afacerilor Interne, să convoace de urgență o videoconferință cu prefecții și reprezentanții administrației locale. Trebuie luate toate măsurile pentru protejarea populației și pentru adaptarea programului de lucru al agenților economici conform legislației în vigoare”, a declarat Marcel Ciolcu

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, joi dimineața, o atenționare cod roșu de caniculă, care sâmbătă și duminică va afecta aproape toată țara.

Premierul Marcel Ciolacu a solicitat autorităților centrale și locale să ia măsuri pentru a proteja populația în contextul valului de caniculă din weekend. Meteorologii au emis un cod roșu de caniculă care va fi valabil sâmbătă și duminică, în aproape toată țara.

Premierul a solicitat miniștrilor să vorbească cu toți prefecții din țară.

„Pentru că urmează zile în care avem cod roșu de caniculă, solicit Ministerului Sănătății și Ministerului Afacerilor Interne, să convoace de urgență o videoconferință cu prefecții și reprezentanții administrației locale. Trebuie luate toate măsurile pentru protejarea populației și pentru adaptarea programului de lucru al agenților economici conform legislației în vigoare”, a declarat Marcel Ciolcu

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, joi dimineața, o atenționare cod roșu de caniculă, care sâmbătă și duminică va afecta aproape toată țara.

Premierul Marcel Ciolacu a comentat ultimele statistici privitoare la inflația din România. Scăderea, pentru a patra lună consecutiv, a inflației, este confirmarea că acest Guvern este pe traseul corect, a spus premierul.

Declarațiile au fost făcute joi în timpul ședinței de Guvern.

„Scăderea, pentru a patra lună consecutiv, a inflației, care a ajuns în iunie la 4.9% este confirmarea că acest Guvern este pe traseul corect pentru a-i proteja pe români de scumpiri. Sunt convins că prețurile vor scădea în continuare”, a declarat Marcel Ciolacu.

El a mai spus că Guvernul va continua să plafoneze prețurile la produsele românești.
„Totodată, sunt convins că măsurile de plafonare a prețurilor la energie și gaze, respectiv a adaosurilor comerciale la alimentele de bază vor continua să producă efectele dorite. Și anunț public că nu renunțăm nici la plafonarea adaosurilor pentru toate produsele românești”, a adăugat Ciolacu.
Rata anuală a inflatiei a coborât în luna iunie la 4,9%, după ce în luna mai a fost de 5,1%, iar în aprilie de 5,9%.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că încă 4 miliarde de euro au fost contractate în ultima lună pe programele din exercitiul financiar 2021-2027 aferente Politicii de Coeziune

Anunțul a fost făcut miercuri, pe Facebook.
„Daca ar fi să fac o comparație cu vechea perioadă de programare 2014-2020, în anul 3 de implementare (2016) Romania reușea să aibă contracte semnate de doar 1,5 miliarde euro (și, evident, ne întrebam cu toții când vom reuși să absorbim banii europeni destinați României). Iată că acum, în doar o lună, semnam contracte de peste dublul valorii pe care o semnau reprezentanții României din acea perioadă într-un an întreg”, a comentat Adrian Câciu.

Potrivit ministrului, valoarea totală a contractelor semnate în acest an este de 10 ori mai mare decât a fost în exercițiul anterior raportat la același moment al implementarii cadrului financiar multianual (iulie 2016).
„Valoarea contractelor semnate pe programele finanțate din Politica de Coeziune 2021-2027 a ajuns la 15 miliarde euro (33% din alocare) la această dată, iar încă 6 miliarde de euro sunt în curs de contractare. Dacă vrei să ai absorbție de fonduri europene trebuie să ai contracte și beneficiari care să implementeze proiectele. Și să ai proiecte mature care să aducă beneficiul calitativ al absorbției și anume dezvoltarea economică menită să asigure convergența către economiile dezvoltate ale Europei”, a explicat ministrul Câciu.

Partidul REPER solicită o anchetă guvernamentală privind organizarea sesiunii de vară a bacalaureatului 2024. Informațiile apărute în spațiul public indică posibile interferențe în procesul de elaborare a subiectelor de examen, punând sub semnul întrebării integritatea întregului proces educațional, este justificarea demersului.

„În cazul în care există și cele mai mici suspiciuni asupra unei intervenții politice în elaborarea subiectelor de examen, aceste informații pot periclita coerența, obiectivitatea și legitimitatea întregului demers. În ultimii doi ani, asistăm la o decredibilizare a evaluărilor standardizate și la o estompare a legitimității acestora în spațiul public, în tocmai din cauza acestei gestiuni deficitare a procesului de organizare a examenelor. Solicităm un audit guvernamental asupra situației organizării examenului de bacalaureat, precum și un dialog național cu privire la reforma evaluărilor standardizate și o strategie de sprijin pentru elevii care susțin aceste examene”, a declarat Simina Tulbure, deputată REPER și membră în Comisia pentru învățământ.
REPER propune 10 soluții:
1. Anchetă guvernamentală independentă asupra organizării bacalaureatului 2024
2. Reformarea urgentă și transparentă a procesului de elaborare a subiectelor de examen
3. Implementarea unor măsuri antifraudă avansate tehnologic
4. Inițierea unui dialog național pentru reforma evaluărilor standardizate
5. Dezvoltarea unor strategii de sprijin personalizat pentru elevii care susțin examenele naționale
6. Revizuirea curriculei școlare pentru a reflecta mai bine nevoile actuale ale societății și economiei
7. Investiții semnificative în formarea continuă a cadrelor didactice
8. Crearea unui sistem de monitorizare independent pentru asigurarea calității în educație
9. Dezvoltarea unei strategii naționale de digitalizare a educației
10. Salarii competitive pentru profesori și introducerea unor criterii de bonificare pe baza rezultatelor, diferențiate în funcție de parametrilor socio-economici ai localităților unde activează.