Consiliul Județean Galați anunță organizarea unui amplu traseu cultural cu acces gratuit la toate cele opt muzee aflate în subordinea instituției, în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor, programat sâmbătă, 23 mai, la Galați.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, publicul va avea acces gratuit la muzee de artă, istorie, științele naturii, etnografie și folclor, unde vor fi organizate expoziții speciale, ateliere creative, spectacole de teatru și dans contemporan.

Punctul central al programului va fi la Muzeul de Artă Vizuală Galați, deschis între orele 18:00 și 01:00, unde va fi prezentată, în premieră națională, o expoziție temporară cu 12 gravuri semnate de Rembrandt, provenite din colecțiile Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”.

De asemenea, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” va organiza vernisaje, expoziții dedicate istoriei navale, reconstituiri istorice și prezentări de uniforme militare în cele patru secții ale sale, inclusiv la Casa „Cuza Vodă” și Casa Colecțiilor – „Farmacia Ținc”.

La Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”, vizitatorii vor putea participa la activități interactive în cadrul Acvariului și Observatorului Astronomic, unde vor avea loc observații astronomice cu ajutorul telescoapelor.
Programul include și vizite la Muzeul Satului „Petru Caraman” și Muzeul Zonei Pescărești din Pădurea Gârboavele, unde publicul va putea descoperi gospodării tradiționale și aspecte ale vieții rurale din sudul Moldovei.
Evenimentul este organizat de Muzeul de Artă Vizuală Galați, cu sprijinul AFCN și în parteneriat cu Consiliul Județean Galați și Primăria municipiului Galați.

Reprezentantul PSD Marius Constantin Budăi a lansat un atac dur la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzând Guvernul de majorări de taxe și măsuri fiscale care afectează populația și mediul de afaceri.

Într-un mesaj public, social-democratul a catalogat tema „grelei moșteniri” drept „cel mai scump basm din România”, susținând că actuala conducere își asumă decizii care au dus la creșterea TVA, majorarea accizelor la carburanți, taxe mai mari pentru IMM-uri și scumpirea chiriilor prin taxarea proprietăților.

„TVA majorat – semnătura domnului Bolojan. Accize pe carburanți – semnătura domnului Bolojan. Taxe crescute pentru IMM-uri – semnătura domnului Bolojan. Chirii scumpite prin taxe pe proprietate – semnătura domnului Bolojan”, a transmis Marius Constantin Budăi.

Liderul PSD a respins argumentul potrivit căruia actualele măsuri fiscale ar fi fost necesare din cauza situației economice moștenite de la fostele guvernări.

„Domnule Bolojan, nu ați stins niciun incendiu. Ați dat foc la economie și acum arătați spre cenușă și spuneți că așa ați găsit-o”, a afirmat reprezentantul social-democrat.

Declarațiile vin în contextul disputelor politice privind politicile fiscale și măsurile de reducere a deficitului bugetar asumate de Guvern.

Președintele României, Nicușor Dan, a avut miercuri consultări bilaterale cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în marja Summitului B9 desfășurat la Palatul Cotroceni, discuțiile vizând consolidarea cooperării în domeniul apărării, securității energetice și relațiilor comerciale.

Ulterior, șeful statului român a anunțat, într-o postare publicată pe Facebook, că întâlnirea a continuat dialogul început în urmă cu două luni, cu ocazia vizitei oficiale efectuate de liderul ucrainean în România.
„Președintele Volodîmîr Zelenski a fost invitatul special al Summitului B9 de la Palatul Cotroceni. Cu această ocazie, am avut și consultări bilaterale excelente, continuând dialogul început în urmă cu două luni, în timpul vizitei oficiale a Președintelui Zelenski în România”, a transmis Nicușor Dan.

Potrivit președintelui României, cele două state vor continua implementarea noului Parteneriat Strategic, cu accent pe dezvoltarea relațiilor comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, industria de apărare și educație.
„Suntem hotărâți să facem pași concreți pentru implementarea noului nostru Parteneriat Strategic, cu accent pe consolidarea relațiilor comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, inovația în apărare și educație”, a precizat șeful statului.

Nicușor Dan a subliniat că Ucraina a acumulat experiență importantă în domeniul noilor tehnologii utilizate pe câmpul de luptă, în special în ceea ce privește dronele și sistemele anti-dronă, iar România intenționează să valorifice această expertiză în dezvoltarea industriei naționale de apărare.

„Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate, valorificând experiența acumulată în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, în special în domeniul dronelor și al măsurilor anti-dronă. Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea și producerea de noi tehnologii de apărare”, a adăugat președintele României.
Totodată, Nicușor Dan a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei.

Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Vidra, singurul depozit conform care deservește București și Ilfov, se apropie de limita legală de capacitate, iar Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cere autorităților locale să înceapă procedurile pentru dezvoltarea unor noi capacități de depozitare.

Ministerul a transmis joi că situația de la depozitul din Vidra este critică. Potrivit datelor oficiale ale Garda Națională de Mediu, gradul de ocupare este de 72,41% din capacitatea totală autorizată de 11,5 milioane de metri cubi. La Vidra ajung zilnic aproximativ 3.000 de tone de deșeuri municipale provenite din București și Ilfov.
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că legea obligă autoritățile locale să înceapă demersurile pentru deschiderea unui nou depozit atunci când capacitatea unui amplasament existent ajunge la 75% din nivelul proiectat.

„Există o serie de neconcordanțe între datele și rapoartele puse la dispoziție de operator. Tocmai de aceea am solicitat Gărzii Naționale de Mediu realizarea unei expertize externe, independente, pentru a avea o imagine obiectivă și completă asupra gradului real de umplere al depozitului”, a afirmat Diana Buzoianu.

Potrivit analizelor tehnice ale ministerului, situația operațională este mai complicată decât cea indicată în raportările oficiale. Din cele opt celule ale depozitului, doar două mai pot primi deșeuri în 2026: celula C8, aflată în exploatare din 2025, și celula C6, aflată încă în pregătire. Celulele C1–C5 sunt închise sau în curs de închidere, iar pe celula C7 activitatea de depozitare a fost sistată.
Ministerul avertizează că lipsa unor decizii rapide poate produce blocaje în gestionarea deșeurilor municipale, costuri suplimentare pentru populație și autorități, presiuni asupra infrastructurii existente și riscuri suplimentare în relația cu Comisia Europeană, în contextul procedurilor de infringement deja deschise pe tema gestionării deșeurilor.
În acest context, ministerul a solicitat o analiză suplimentară și o expertiză externă independentă privind gradul real de ocupare al depozitului de la Vidra. În funcție de concluzii, vor fi clarificate obligațiile autorităților locale.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat semnarea unui contract de finanțare din fonduri europene, în valoare de aproximativ 14,5 milioane de lei, pentru modernizarea Secției de Cardiologie din cadrul Spitalul Județean Galați.

Proiectul, intitulat „Inimi Sănătoase – Comunități Puternice”, prevede dotarea secției cu aproximativ 80 de echipamente medicale de ultimă generație, menite să crească capacitatea de diagnostic și tratament a pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave.

Potrivit sursei citate, în ultimii ani au fost realizate progrese semnificative în domeniul cardiologiei intervenționale la Galați. Astfel, în 2020 a fost montat primul stent în cadrul spitalului, iar în 2021 a avut loc primul implant de stimulator cardiac. De atunci, aproape 2.500 de astfel de intervenții au fost efectuate, contribuind la salvarea a numeroase vieți.

Noua investiție vizează consolidarea unui centru performant de cardiologie intervențională. Printre echipamentele ce urmează a fi achiziționate se numără un aparat de radiologie tip C-ARM pentru intervenții cardiovasculare, două ecocardiografe și un sistem avansat pentru monitorizarea pacienților cu stimulatoare cardiace, care include cartografiere 3D, generator de radiofrecvență și pompă de irigare.
De asemenea, proiectul prevede instalarea unei stații centrale de monitorizare a funcțiilor vitale, capabilă să supravegheze simultan până la 26 de pacienți, precum și achiziția de defibrilatoare, injectomate, tensiometre și dispozitive portabile pentru monitorizarea tensiunii arteriale și a activității cardiace.
„Investim în dotarea spitalelor, în tehnologie modernă și, mai ales, în sănătatea oamenilor”, a transmis președintele Consiliului Județean Galați.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că social-democrații analizează trei scenarii privind viitorul partidului la guvernare: menținerea actualei formule, reconfigurarea coaliției sau trecerea în opoziție. Potrivit acestuia, majoritatea membrilor PSD susțin schimbarea actualei structuri guvernamentale.

„Azi am prezentat colegilor din regiunea Moldova cele trei posibile scenarii. Primul este să rămânem așa cum suntem acum. Al doilea înseamnă să rămânem în actuala coaliție, dar să existe o reconfigurare. Iar al treilea este trecerea în opoziție. Nu există alte variante”, a declarat Sorin Grindeanu.
Potrivit liderului social-democrat, majoritatea membrilor PSD susțin varianta reconfigurării Executivului, iar menținerea actualei formule guvernamentale nu mai are susținere în partid.
Grindeanu a precizat că, în cadrul consultărilor regionale organizate de PSD, nu a existat nicio opinie favorabilă continuării coaliției în forma actuală, cu premierul Ilie Bolojan și actuala structură politică.
„Toată lumea își dorește să continuăm într-o coaliție pro-europeană, dar nu în acești parametri. Vedem că mergem într-o direcție greșită, iar indicatorii macroeconomici arată acest lucru”, a afirmat liderul PSD.
Acesta a invocat mai mulți indicatori economici negativi, printre care o inflație de aproape 10%, aproximativ 55.000 de disponibilizări în sectorul privat în ultimele luni, scăderea producției industriale cu 16% și reducerea cu circa 25% a puterii de cumpărare a pensionarilor.
În acest context, PSD va realiza o evaluare completă a guvernării, inclusiv o autoevaluare a miniștrilor social-democrați, înainte de votul intern decisiv.
Referitor la posibilitatea trecerii în opoziție, Sorin Grindeanu a evitat să facă un pronostic, subliniind că aproape 5.000 de membri ai partidului vor decide direcția politică a PSD.
„Nu vreau să anticipez rezultatul. Vom întreba colegii, așa cum am făcut și când am decis intrarea la guvernare. Cert este că România nu merge în direcția corectă, iar noi avem datoria să încercăm să schimbăm această direcție”, a spus acesta.
Liderul PSD a dat asigurări că, după votul din 20 aprilie, partidul va prezenta public și transparent decizia finală privind viitorul participării la guvernare, subliniind că prioritare trebuie să fie interesele românilor și stabilitatea guvernării.

Guvernul României urmează să adopte marți o ordonanță de urgență prin care va institui stare de criză pe piața petrolului, alături de un pachet de măsuri destinate protejării populației și economiei, inclusiv plafonarea adaosului comercial la carburanți.

Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni convocate la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan, în contextul evoluțiilor recente de pe piața produselor petroliere. Potrivit unui comunicat oficial, măsura va fi aplicată pentru o perioadă inițială de șase luni, cu posibilitatea de prelungire succesivă în intervale de câte trei luni, în funcție de persistența factorilor care au generat criza.

Executivul anunță că, pe durata stării de criză, va introduce mai multe mecanisme de intervenție. Printre acestea se numără limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime aferente, pe întreg lanțul de distribuție.
Totodată, exporturile și livrările intracomunitare de carburanți vor putea fi realizate doar cu acordul prealabil al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei. Guvernul mai prevede reducerea proporției de biocarburant din benzină, măsură care ar putea contribui la scăderea prețului final pentru consumatori.

Monitorizarea pieței va fi realizată în mod constant de către Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei și Consiliul Concurenței, care vor analiza evoluțiile și vor propune eventuale măsuri suplimentare.
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Economiei Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței.

Un acord româno-american prevede construirea unei fabrici de prelucrare a metalelor rare în județul Brașov, minereul urmând să fie adus din Groenlanda, iar producția să deservească piețele din Europa și Statele Unite.
România și compania americană Critical Metals au semnat un acord strategic pentru dezvoltarea proiectului. Fabrica ar urma să fie construită la Feldioara, în județul Brașov, unde funcționează deja o unitate de prelucrare a uraniului cu participarea aceleiași companii, scrie Világgazdaság.

Președintele Nicușor Dan a confirmat joi acordul, într-o declarație radiofonică. Potrivit acestuia, România participă la negocieri internaționale alături de SUA și Uniunea Europeană, obiectivul fiind crearea unui mecanism comun pentru gestionarea materialelor critice.
Materia primă va proveni din zăcământul Tanbreez din Groenlanda. Fabrica de la Brașov ar urma să acopere întregul lanț de aprovizionare, de la extracție și prelucrare până la utilizarea industrială finală. Producția finită ar urma să fie livrată atât pe piața europeană, cât și pe cea americană.

Reprezentanții Critical Metals au subliniat că proiectul ar contribui la reducerea dependenței Europei și SUA de China, care controlează în prezent o parte dominantă a producției și prelucrării globale a metalelor rare.
Contextul geopolitic amplifică importanța inițiativei. Donald Trump a declarat în repetate rânduri că dorește ca Groenlanda să aparțină Statelor Unite, interesul american pentru resursele insulei fiind unul explicit.
Până la jumătatea lunii aprilie autoritățile române ar urma să stabilească două aspecte esențiale: condițiile de finanțare pentru construirea fabricii și lista exactă a metalelor care vor fi prelucrate. Modelul de finanțare și operare este în curs de elaborare.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat amânarea exercițiului de alarmare publică „Miercurea Sirenelor”, în urma unei evaluări interne privind contextul actual de securitate și necesitatea consolidării informării populației.

Potrivit instituției, decizia a fost luată în mod deliberat și responsabil, în baza unei analize proprii care a indicat că, în actualele condiții, este nevoie de o comunicare publică mai amplă pentru ca scopul exercițiului să fie corect înțeles la nivelul întregii populații.
Reprezentanții IGSU au subliniat că amânarea nu afectează obligațiile instituționale privind testarea periodică a sistemului național de alarmare publică. Verificarea tehnică, mentenanța și testarea funcțională a sirenelor rămân activități esențiale pentru asigurarea capacității de avertizare a populației în situații de urgență.

„Un sistem de avertizare publică care nu este testat regulat riscă să nu funcționeze atunci când este nevoie de el. Într-o situație reală, orice disfuncționalitate poate însemna timp pierdut, iar timpul pierdut poate însemna vieți puse în pericol”, au transmis reprezentanții instituției.

IGSU precizează că exercițiile de alarmare nu au un caracter formal sau simbolic, ci urmăresc verificarea capacității reale de funcționare a sistemului și familiarizarea populației cu semnalele și semnificația acestora.
Un calendar revizuit al exercițiilor, însoțit de măsuri suplimentare de informare publică, urmează să fie comunicat în perioada următoare.
Pregătirea populației și menținerea funcționalității sistemelor de avertizare rămân priorități, subliniază IGSU, care arată că protecția vieții și a siguranței cetățenilor „nu este negociabilă”.

Europarlamentarii PSD au votat în Parlamentul European pentru ca Acordul comercial UE–Mercosur să fie verificat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Decizia a fost adoptată cu 334 de voturi pentru și 324 împotrivă, iar, potrivit PSD, cele 10 voturi ale europarlamentarilor români au făcut diferența.

Potrivit partidului, votul exprimat suspendă procedura de adoptare a Acordului până la pronunțarea CJUE și reprezintă un pas important pentru protejarea fermierilor și sectorului agricol din România și Europa. PSD subliniază că va continua să solicite introducerea unor garanții ferme în acord, pentru a asigura competiție echitabilă între fermierii europeni și cei din Mercosur.

Social-democrații menționează câteva efecte posibile ale deciziei:
Dacă CJUE va constata că Acordul nu respectă legislația UE, procesul de adoptare va trebui reluat sau renegociat, oferind șansa includerii unor garanții suplimentare pentru fermieri.
Dacă CJUE confirmă legalitatea Acordului, procesul de aprobare va fi reluat, cu riscul ca unele garanții solicitate de fermierii români și europeni să nu fie incluse.
PSD afirmă că beneficiile Acordului Mercosur nu trebuie obținute în detrimentul sectoarelor-cheie din economia națională a României, iar implicarea europarlamentarilor români a fost decisivă pentru acest rezultat.